FITOTERAPIA ÎN BOLILE

APARATULUI CARDIOVASCULAR

În terapia afecţiunilor cardiovasculare plantele medicinale şi produsele

fitofarmaceutice joacă un rol deosebit, unele fiind chiar de neînlocuit. Numeroase
medicamente precum cele obţinute din degeţelul roşu, lânos, lăcrămioare, strofant,
ruscuţă de primăvară.
În afecţiunile aparatului cardiovasc se recomandă şi o alimentaţie bogată în
produse de origine vegetală. Dintre acestea se recom în mod special salata verde,
leuşteanul, sparanghelul, ustoroiul, grâul, fulgii de ovăz, fasole, linte; dintre fructe,
cele mai indicate sunt cele cu gust acru.

Afecţiuni cardiace cu substrat nervos, funcţional

În această grupă de afecţiuni cardiovasc se recom plante cu acţiune sedativă
generală. Ele au efecte favorabile în mai multe tulburări neuro-vegetative ale
inimii, cunoscute sub numele de nevroză cardiacă (tulburări de ritm cardiac
însoţite sau nu de palpitaţii şi de senzaţie de durere precordială). În astfel de cazuri
o serie de ceaiuri sau tincturi se vor administra în timpul zilei, dar ultima
administrare se va face obligatoriu seara înainte de culcare.
Dintre plantele medicinale utilizate în afecţiunile cardiace cu substrat
nervos se recomandă următoarele: păducelul, talpa gâştii, valeriana, unguraş.
reţete de ceaiuri medicinale recom în afec cardiace cu substrat nervos:
Rp.:
frunze şi flori de păducel (folium et flores crataegi)................33 g
talpa gâştii (herba leonurii)........................................................33 g
rădăcină de valeriană (radix valerianae)....................................33 g

Rp.:
frunze şi flori de păducel (folium et flores crataegi)................20 g
talpa gâştii (herba leonurii)........................................................25 g
troscot (herba polygonii)............................................................45 g
runze de roniţă (folium mellisae)...............................................10 g
Din acest amestec se prepară o infuzie.

Rp.:
rădăcină de valeriană (radix valerianae)....................................20 g
flori de tei (flos tiliae)................................................................30 g
frunze de mentă (folium menthae).............................................30 g
cimbrişor (herba serpylli)...........................................................20 g

Rp.:
1
 rădăcină de valeriană (radix valerianae)....................................20 g
conuri de hamei (strobuli lupuli)...............................................30 g
talpa gâştii (herba leonurii)........................................................40 g
flori de levănţică (flores lavandulae).........................................10 g
Afecţiuni vasculare
Din patologia vasculară un rol important atât prin frecvenţa cât şi prin
severitatea evoluţiei îl deţin hemoragiile. Majoritatea hemoragiilor, în special cele
interne sunt simptomatice şi pot fi expresia unor afecţiuni foarte grave. De aceea
necesită un tratament medical sau chirurgical de urgenţă. În hemoragiile interne
uşoare şi în cele externe fitoterapia recomandă plante medicinale cu conţinut bogat
în taninuri şi plante cu conţinut ridicat în vitamina K. Se asociază întotdeauna
tratamentul extern cu cel intern, dar nu trebuie uitat faptul că în ambele tipuri de
hemoragii fitoterapia e adjuvantă, complementară terapiei alopate. Până la
acordarea unei asistenţe medicale specializate se pot administra infuzii sau
decocturi din: coada racului, cerenţel, coajă de stejar, măceş, sulfină, păpădie.

Hipertensiune arterială
Noţiunea de hipertensiune arterială defineşte un simptom (creşterea
tensiunii arteriale sistolice sau diastolice) şi nu o boală. Ca simptom, creşterea
tensiunii arteriale poate fi consecinţa unor dereglări funcţionale sau organice nu
numai la cord sau sistemul circulator.
În prezent, tratamentul tensiunii arteriale esenţiale se asigură printr-o
medicaţie specifică, care pe lângă produse de sinteză se administrează şi extracte
sau substanţe pure de origine vegetală. La normalizarea tensiunii arteriale pot
contribui ca adjuvante şi unele produse din plante medicinale cum ar fi: florile,
frunzele şi fructele de păducel; talpa gâştii; frunze de vâsc; anghinare.
O formulă bună de ceai hipotensiv cu acţiune asupra circulaţiei dar şi a
sistemului nervos central este următoarea:
Rp.:
flori cu frunze şi fructe de păducel.....................................30 g
rădăcină de rauwolfia..........................................................20 g
talpa gâştii...........................................................................30 g
flori de coada şoricelului.....................................................10 g
răd şi rizomi de obligeană...................................................10 g

În hiperteniunea arterială a oamenilor în vârstă se recom:

Rp.:
tinctură de păducel.......................................................30 g
tinctură de talpa gâştii..................................................20 g
tinctură de valeriană.....................................................30 g
extract apos de vâsc preparat la rece............................20 g.

Boala reumatismală
Bolile reumatismale se împart în 2 grupe:

2
 I grupă: reumatisme inflamatorii şi cuprind: reumatismele inflamatorii
acute, poliartrita cronică evolutivă, reumatismul secundar infecţios şi spondilita
anchilozantă;
II-a grupă: artroze, spondiloze, reumatism articular degenerativ, mialgii,
tendinite, bursite, nevralgii reumatice, ş.a.
Tratamentul de bază antireumatic medicamentos este constituit în cele mai
multe cazuri din antibiotice+antiinflamatorii+corticoterapice. Fitoterapia
recomandă pentru aceste boli: salcia, brusture, pir, muştar negru, spânz, sulfină,
ardei iute, ş.a.

FITOTERAPIA ÎN BOLILE
APARATULUI DIGESTIV

În afecţiunile bolilor aparatului digestiv sunt utilizate un nr f mare de specii

de plante cu acţiuni diferite: tonic amare, laxative, antidiareice, carminative,
antiulceroase, ş.a.

Fitoterapia segmentului buco-faringian

În tratam segmentului buco-faringian se utilizează plante cu acţiune
antiseptică, antiinflamatorie, astringentă, emolientă şi cicatrizantă. Adminse face
extern prin gargară, badijonaj, spălături bucale, dizolvarea unor comprimate în
cavitatea bucală.
Gingivitele sunt afecţiuni inflamatorii de cauze diverse ale gingiilor. Fitoter
recom următ plante medicinale: flori de muşeţel, sunătoare, frunze de salvie,
sulfină, coada racului, mentă şi anason. Un bun ceai medic pt gingivite, afte şi
inflamaţii ale cav bucale se prep din:
Rp.:
turiţă mare (herba agrimoniae)... ... ... ... 20 g
frunze de salvie (folium salviae)... ... ... ... 10 g
cimbrişor (herba serpylli)... ... ... ... ... 10 g
flori de muşeţel (flores chamomillae)... ... ... 30 g
rizomi de cernţel (rhizoma gei)... ... ... ... 15 g
capsule de mac (capita papaveris)... ... ... 15 g
Din acest amestec se prep o infuzie si se fac gargarisme.
Stomatitele sunt stări inflamatorii ale mucoasei bucale manifestate sub
forma unor leziuni ale mucoasei, dureroase, ce împiedică masticaţia şi deglutiţia
(înghiţirea). Cauzele pot fi multiple, de nat microbiană, virotică, fungică, alergică.
Fitoter recom plante cu propr dezinfectante, antiinflamatoare, antialergice,
astringente şi antialgice. În stomatite se recom numer preparate din plante: flori de
muşeţel, frunze de nuc, frunze de mur, coajă de salcie, frunze de urzică, turiţă
mare. Pentru bolnavii de stomatite severe recidivante sau cu tendinţă de
cronicizare se recom următ ceai medic de uz ext ca tratament de lungă durată :
Rp.:
flori de muşeţel (flores chamomillae)... ... ... 20 g
3
 flori de tei (flores tilliae)... ... ... ... ... 20 g
fruze de salvie (folium salviae)... ... ... ... 10 g
frunze de nuc (folium juglandis)... ... ... ... 30 g
turiţă mare (herba agrimoniae)... ... ... ... 20 g
Din acest amestec se prepară un decoct.
Pentru stomatitele de nat alergică, ca tratam ext se recom acelaşi decoct de
mai sus. Pt uz intern se recom:
Rp.:
trei fraţi pătaţi (herba violae tricoloris)... ... ... 40 g
flori de muşeţel (flores chamomillae)... ... ... 20 g
flori de levănţică (flores lavandulae)... ... ... 10 g
talpa gâştii (herba leonurii)... ... ... ... 20 g
mentă (herba menthae)... ... ... ... ... 10 g

Fitoterapia segmentului gastro-intestinal

Un nr mare de plante medic sau produse farmaceutice obţinute din ele
acţionează nu numai asupra glandelor digestive şi a secreţiilor lor dar şi asupra
mucoaselor florei microbiene patogene, a sintezei enzimatice şi resorbţiei
substanţelor nutritive.
Vărsăturile. Senzaţia de greaţă şi vărsăturile nu sunt boli ci simptome ale
unor afecţiuni:infecţii sau intoxicaţii alimentare, afecţiuni gastrice, hepatice,
renale, ş.a. Pot să apară şi în anum faze ale gravidităţii, la emoţii puternice, o dată
cu creşterea altitudinii, răul de mişcare, răul de mare.
Tratam fitoterap recom plante cu proprietăţi calmante sau/şi antiemetice din
care se prepară diferite infuzii sau decocturi. Se recom: frunze de mentă, frunze de
roiniţă (în sarcină), lichen de piatră (în sarcină), răd de valeriană (în emoţii), pelin
(contraindicat la gravide), răd de cerenţel. Următ formulă se poate admin şi la
copii:
Rp.:
frunze de mentă (folium menthae)... ... 40 g
frunze de roiniţă (folium melissae)... ... 30 g
flori de muşeţel (flores chamomillae)... ... 30 g
Din acest amestec se prep o infuzie din care se bea câte puţin toată ziua.

Pt combaterea văsăturilor în stări de agitaţie, spaime, nervozitate excesivă:

Rp.:
flori de muşeţel (flores chamomillae)... ... ... 30 g
flori de levănţică (flores lavandulae)... ... ... 10 g
fructe de chimion (fructus carvi)... ... ... ... 30 g
răd de valeriană (radix valerianae)... ... ... 30 g

Gastritele hiperacide. Ulcer gastric şi duodenal

Aceste afecţiuni ale ap digestiv sunt datorate hipersecreţiei şi hiperacidităţii
sucului gastric, iar cauzele sunt multiple: alimentaţie neregulată şi neraţională,
abuzul de alcool, tutun, condimente, ceai cafea, surmenajul fizic şi psihic, stress-
ul. La baza producerii bolii ulceroase şi mai ales la transformarea malignă, un rol
4
imp revine unor bacterii (helicobacter pylori dar şi campilobacter pylori). În acest
caz, tratam ulcerului doudenal sau gastric se face cu medicaţia antiacidă şi
hiposecretorie gastrică, dar şi cu un antibiotic din fam ampicilinei sau prin alte
fitoncide din plante. În gastrita acută se recom ca prim ajutor fitoterapeutic
aplicarea de comprese calde cu infuzie de muşeţel pe regiunea epigastrică şi
instituirea unui regim hidric pt 1-2 zile timp în care se vor bea numai infuzii de
plante neîndulcite (muşeţel, sunătoare, flori de tei).
Gastrita cronică hiperacidă constituie stadiul premergător al bolii ulceroase,
iar aceasta factor favorizant în apariţia unor suferinţe colecistice sau apendiculare.
În boala ulceroasă, ca şi în alte suferinţe digestive, pricipal factor terapeutic îl
constituie regimul igieno-dietetic, tratamentul medicamentos având un rol
secundar.
Fitoter recom ca adjuvante specii de plante cu substanţe active care
contribuie la neutralizarea acidităţii, cu acţiune antiinflamatoare, calmantă,
cicatrizantă.
Infuziile şi decocturile se beau neîndulcite sau uşor îndulcite, de preferinţă
între mesele principale. În faza acută a gastritelor hiperacide se recom preparate
din plante: flori de salcâm, coajă de salcâm, frunze de zmeur, flori de gălbenele,
rizomi de obligeană, sunătoare, răd de lemn dulce, frunze de pătlagină, coada
calului.
Unul dintre ceaiurile medic recom de fitoter:
Rp.:
flori de muşeţel (flores chamomillae)... ... 10 g
flori de gălbenele (flores calendulae)... ... 30 g
sunătoare (herba hyperici)... ... ... ... 35 g
frunze de roiniţă (folium melissae)... ... 20 g
răd de brusture (radix bardanae)... ... ... 5 g

Un alt ceai medic cu efecte antiacide şi calmante:

Rp.:
flori de nalbă (flores althea)... ... ... ... 20 g
flori de muşeţel (flores chamomillae)... ... 15 g
flori de gălbenele (flores calendulae)... ... 20 g
talpa gâştii (herba leonurii)... ... ... 10 g
răd de valeriană (radix valerianae)... ... 10 g
răd de lemn dulce (radix glycyrrhizae)... ... 10 g
conuri de hamei (strobuli lupuli)... ... ... 10 g
fructe de coriandru (fructus coriandri)... ... 5 g

Boli diareice
Enterite, enterocolite – toate acestea sunt afecţiuni inflamatorii ale
intestinului subţire şi gros cu evoluţie acută sau cronică caracterizate clinic prin
prezenţa scunelor diareice, însoţite sau nu şi de alte simptome ca febra, vărsături,
colici abdominale, anorexie, dezhidratare.
Cauzele enterocolitelor sunt numeroase şi în principal:

5
 - cauze infecţioase: bacteriene, microbiene, micotice, parazitare, o formă
particulară o constituie enterocolita;
- cauze alergice – există cazuri de enterocolite determinate de factori
alergici din alimentaţie. Ele apar ca simptome de însoţire în cadrul unei boli
alergice generale. Dacă procesul patologic afectează doar intestinul subţire se
vorbeşte despre enterită. Dacă localizarea este în intestinul gros se vorbeşte de
colită. De cele mai multe ori procesul infecţios afectează atât intestinul subţire cât
şi pe cel gros , astfel încât, în majoritatea cazurilor vorbim despre enterocolite.
Tratam în enterocolite e în aceeaşi măsură igieno-dietetic şi medicamentos.
Fitoterapia enterocolitelor e următ: flori de muşeţel, flori de coada şoricelului,
cimbru de cultură şi cimbrişorul, răd de cerenţel, mentă, sunătoare, anghinare.
În formele de boală însoţite de diaree severă se recom următ formulă:
Rp.:
coajă de stejar (cortex querci)... ... ... 30 g
coajă de salcie (cortex salicis)... ... ... 20 g
răchitan (herba salicariae)... ... ... 10 g
iarba şarpelui (herba echi vulgaris)... ... 20 g
mentă (herba menthae)... ... ... ... 20 g

Atât în cazurile acute cât şi în cele cronice se recom următ formulă

utilizând părţi egale din:
Rp.:
flori de muşeţel (flores chamomillae)
flori de coada şoricelului (flores milefolii)
mentă (herba menthae)
frunze de salvie (folium salviae)
pelin (herba absinti)

În enterocolită şi diaree dintre fructe se recom merele, gutuiele, afinele,

agrişele, castanale, zmeură, iar dintre legume: ceapa, hreanul, morcovul, urzica,
usturoiul, varza.

Constipaţia nu constituie o boală, ci o stare patologică care poate să apară

ca semn clinic în mai multe circumstanţe patologice: boli digestive, extradigestive
dar cu efect la distanţă.
În funcţie de modul de apariţie şi de durată se deosebesc 2 forme de
constipaţie: acută şi cronică.
În constipaţia acută se recomandă de obicei purgative saline (sulfat de spdiu
sau de magneziu) sau uleioase (ulei de ricin, de parafină).
În constipaţiile cronice accentul se pune pe regimul igieno-dietetic.
Profilactic, accentul se pune pe menţinerea reflexului de defecare la ore fixe
asociat adesea cu o ceaşca de cafea băută dimineaţa sau mai bine cu un pahar de
apă + 2 linguriţe de miere.
Plante medic care înlesnesc defecaţia: cruşinul, volbura, muştarul alb,
seminţele de in, frunze de anghinare (în constip datorate unor disfuncţii hepatice),
frunze de frasin, flori de prorumbar, flori de soc, răd de cicoare, răd de lemn dulce.
6
Unele formule prezintă avantajul că pe lângă speciile purgative conţin şi plante cu
acţiune sedativă şi antispastică. Cruşinul nu se foloseştee mai mult de 7 zile şi e
contraindicat în cancer de colon.

Rp.:
coajă de cruşin (cortex frangulae)... ... 30 g
flori de porumbar (flores pruni-spinosi)... ... 20 g
flori de tei (flores tiliae)... ... ... ... 20 g
păpădie (herba taraxaci)... ... ... ... 30 g
Din acest amestec se prepară un decoct.

Rp.:
coajă de cruşin (cortex frangulae)... ... 25 g
frunze de roiniţă (folium melissae)... ... 20 g
flori de coada şoricelului (flores milefolii)... 20 g
rizomi de pir ( rhizoma graminis )... ... 25 g
fructe de anason (fructus anisi)... ... ... 10 g
Din acest amestec se prepara un macerat la rece.

Rp.:
coajă de cruşin (cortex frangulae)... ... 40 g
flori de soc (flores sambuci)... ... ... 20 g
frunze de frasin (folium fraxini)... ... ... 30 g
frunze de chimion (fructus carvi)... ... 10 g
Din acest amestec se prepară o infuzie.

Fitoterapia disfuncţiilor hepatobiliare

Dischinezia biliară reprezintă un proces patologic caracterizat prin

alterarea mecanismelor de reglare a activităţii motorii a diferitelor segmente ale
tubului digestiv. Dischinezia biliară reprez o alterare funcţională a mecanismului
de eliminare a bilei care se manifestă prin durere în loja superioară dreaptă a
abdomenului, prin greţuri şi vărsături. Dischinezia biliară numită şi distonie biliară
reprez o tulburare motorie care împiedică evacuarea bilei din vezica biliară.
Fitoter recom în dischinezia biliară plante cu acţiune colagogă şi/sau
coleretică: frunze de anghinare, frunze de mentă, rostopască, păpădie, salvie,
sunătoare, ţintaură, coada şoricelului.
Rp.:
rostopască (herba chelidonii)... ... 20 g
sunătoare (herba hyperici)... ... 20 g
talpa gâştii (herba leonurii)... ... 30 g
răd de ghinţură (radix gentianae)... ... 15 g
fructe de anason (fructus anisi)... ... 5 g
Extract apos preparat din 2 linguri amestec plante la 1 l apă clocotită.
7
Rp.:
coada şoricelului (herba milefolii)... ... 40 g
frunze de anghinare (folium cynarae)... ... 40 g
rostopască (herba chelidonii)... ... ... 10 g
Sub formă de infuzie 1 lg la 1 cană cu apă.
Rp.:
flori de arnică (flores arnicae)... ... ... 10 g
flori de coada şoricelului (flores milefolii)... 25 g
frunze de mentă (folium menthae)... ... 20 g
pelin (herba absinti)... ... ... ... 20 g
ţintaură (herba centauri).. ... ... ... 25 g
Sub formă de infuzie 1 lg plante la 1 cană apă. Se bea dimineaţă pe
stomacul gol.

FITOTERAPIA APARATULUI
UROGENITAL

Suferinţele renale sau ale căilor urinare sunt o consecinţă pe de o parte a

unor infecţii şi inflamaţii locale, pe de alta a unor tulburări genetice cu consecinţe
directe în eliminarea urinei. De regulă, toate afecţiunile renale duc cu timpul la
acumularea de produşi azotaţi (uree, acid uric) în sânge, la reducerea cantităţii de
urină eliminată (oligurie) sau chiar la orpirea bruscă a eliminării urinei (anurie).
De regulă, fitoter recom plante medic cu efect diuretic. În gen plantele
medic recomandate în bolile renale sunt cele cu acţiune diuretică, antispastică,
emolientă, antiinfecţioasă.

Afecţiuni inflamatorii ale rinichilor, vezicii şi căilor urinare

Speciile de plante medic care se recom în inflamaţiile ţesutului renal
(nefrite), ale bazinetului (pielite), ale uretrei (uretrite) sunt în gen cele cu propr
antiinflamatorii şi emoliente: muguri de pin, muguri de plop, frunze şi răd de
malbă mare, frunze de anghinare, frunze de mesteacăn, frunze de merişor, cimbru
şi cimbrişor.
Un ceai medic care favoriz diureza se prep astfel:
Rp.:
răd de brusture (radix bardanae)... ... ... 15 g
răd de păpădie (radic taraxaci)... ... ... 15 g
răd de lemn dulce (radix liquiritiae)... ... ... 10 g
răd de soc (radix sambuci)... ... ... 5 g
răd de boz (radix ebuli)... ... ... ... 5 g
răd de osul iepurelui (radix ononidis)... ... 20 g
răd de coada şoricelului (radix milefolii)... 10g
răd de violete (radix violae)... ... ... 5 g
coajă de cruşin (cortex frangulae)... ... 15 g
8
 Diuretice
Volumul de urină este influenţat în mare măsură de cant de lichide
administrate organismului. Mecanismul lor de acţiune se bazează pe aportul
substanţelor active pe care plantele recomandate în stimularea diurezei le conţin:
saponozide, flavonoide, uleiuri esenţiale, săruri de potasiu, etc. Prin acestea devin
adjuvante în îndepărtarea excesului de lichide din organism şi eliminarea lor pe
cale urinară. Prin efectul diuretic plantele medic din această grupă sunt utile şi în
afecţiunile aparatului cardiovascular (insuficienţă cardiacă, hipertensiune
arterială). Dintre speciile diuretice mai importante sunt cozile de cireşe, coada
calului, fructe de ienupăr, frunze de mesteacăn, răd de ciuboţica cucului.
Pt stimularea diurezei se recom următ formule care pot fi admin timp
îndelungat:
Rp.:
troscot (herba polygoni)... ... ... ...20 g
mătase de porumb (stigmata maidis)... ... ..20 g
cozi de cireşe (stipites cerasorum)... ... ..30 g
traista ciobanului (herba bursa-pastori)... ...15 g
măceşe (fructus cynosbati)... ... ..15 g

Rp.:
flori de coada şoricelului (flores milefolii)... 20 g
coada calului (herba equiseti)... ... ... 20 g
frunze de urzică (folium urticae)... ... ... 30 g
frunze de afin (folium myrtilli)... ... ... 30 g

Rp.:
flori de coada şoricelului (flores milefolii)... 10 g
flori de porumbar (flores prunus spinosi)...... 10 g
frunze de afin (folium myrtilli)... ... ... 20 g
coada calului (herba equiseti)... ... ... 30 g
sunătoare (herba hyperici)... ... ... 10 g
teci de fasole (phaseoli semine)... ... ... 10 g
cozi de cireşe (stipites cerasorum)... ... 10 g

Afecţiuni ale aparatului genital

În acest tip de afecţiuni fitoter recom plante cu propr dezinfectante,
bacteriostatice sau bactericide, calmante, antiinflamatorii care se pot admin atât în
cură internă (infuzii, decocturi, tincturi, comprimate) cât şi externă (băi locale,
spălături vaginale, instilaţii). Toate afecţiunile aparatului genital necesită în primul
rând medicului specialist.

Fitoterapia aparatului genital feminin

Infecţii şi inflamaţii genitale

9
 Cauzele infecţiilor sunt multiple şi sunt necesare investigaţii de laborator.
Fitoterap recom următ plante medic în procesele inflamatorii ale ap genital:
- intern: flori de urzică albă moartă, flori de coada şoricelului, traista
ciobanului, flori de gălbenele, flori de salcâm, flori de muşeţel;
- extern: infuzii de flori de muşeţel, coada racului, frunze de mur, nuc, răd
de tătăneasă.

Pentru spălături vaginale se recom următ formulă:

Rp. uz extern:
flori de muşeţel (flores chamomillae)... 20 g
flori de gălbenele (flores calendulae)... 20 g
urzică moartă albă (herba lamii albi)... 10 g
frunze de urzică (folium urticae)... ... 10 g
frunze de salvie (folium salviae)... ... 10 g
troscot (herba polygoni)... ... ... 20 g
coada racului (herba anserinae)... ... 10 g

Rp. uz intern:
traista ciobanului (herba bursa-pastori)... ... 30 g
flori de urzică moartă albă (flores lamii albi)..... 10 g
troscot (herba polygoni)... ... ... ... ... 30 g
flori de coada şoricelului (flores milefolii)... .... 30 g

Fitoterapia aparatului genital masculin

Prostatita – infecţie acută a prostatei, poate fi provocată de diverşi germeni

bacterieni. Ca trat fitoterapeutic se recom băi calde de şezut şi clisme cu infuzie de
muşeţel sau flori de coada şoricelului din 4 lg flori la 1 l apă. În cazul infecţiilor şi
inflamaţiilor prostatei însoţite de poliurie şi dureri vezicale se recom asocierea
plantelor antispastice şi antiinflamatoare.
Rp.:
frunze de roiniţă (folium melissae)... ..30 g
frunze de merişor (folium vitis ideae) 20 g
talpa gâştii (herba leonurii)... ......20 g
cimbru de grădină (herba thymi).. ... 5 g
răd de valeriană (radix valerianae).......25 g
2 lg plante la 0,5 l apă

10