Sunteți pe pagina 1din 5

STRATEGII DIDACTICE

Strategia didactica reprezinta aspectul dinamic, activ prin care cadrul didactic
dirijeaza pedagogic predara- invatarea, recte instruirea.
Strategia didactica reprezinta organizarea proiectivaa unei inlantuiri de situatii
educationale prin parcurgerea carora elevul isi insuseste cunostintele noi, isi formeaza
abilitati si competente,isi dezvolta atitudini.

Componente ale strategiei didactice:


 sistemul formelor de organizare si desfasurare a activitatii educationale,
 sistemul metodologic respectiv sistemul metodelor si procedeelor didactice,
 sistemul mijloacelor de învatamânt, respectiv a resurselor utilizate,
 sistemul obiectivelor operationale.

Caracteristici ale strategiei didactice:


 implica pe cel care învata în situatii specifice de învatare;
 rationalizeaza si aduce continutul instruirii la nivelul/dupa particularitatile
psihoindividuale
 creeaza premise pentru manifestarea optima a interactiunilor dintre celelalte
componente ale procesului de instruire
 presupune combinarea contextuala, originala, unica, uneori, a elementelor
procesului instructiv-educativ.
Tipuri de strategii didactice:

1. strategii inductive, al caror demers didactic este de la particular la general;


2. strategii deductive( invers faţă de cele inductive) : general -> particular,legi
sau
principii-> concretizarea lor în exemple;
3. strategii analogice - predarea şi învăţarea se desfăşoară cu ajutorul modelelor;
4. strategii transductive cum sunt explicaţiile prin metafore;
5. strategii mixte: inductiv-deductive şi deductiv-inductive;
6. strategii algoritmice: explicativ-demonstrative, intuitive, expozitive, imitative,
programate şi algoritmice propriu-zise;
7. strategii euristice - de elaborare a cunoştinţelor prin efort propriu de gândire,
folosind problematizarea, descoperirea, modelarea, formularea de ipoteze, dialogul euristic,
experimentul de investigare, asaltul de idei, având ca efect stimularea creativităţii.

Strategiile didactice sunt realizate cu ajutorul metodelor de predare şi


învăţare( informative şi activ-participative, de studiu individual, de verificare si evaluare).
Strategia nu se confunda cu metoda sau cu metodologia didactica. Metoda vizeaza o
activitate de predare-învatare-evaluare. Strategia vizeaza procesul de instruire în
ansamblu si nu o secventa de instruire.

Functii ale metodelor de invatamant:


 cognitiva - de dirijare a cunoasterii in scopul insusirii unor cunostinte;
 normativa - aspecte metodologice, respectiv, modul cum sa predea profesorul
si cum sa invete elevul;
 motivationala - de stimulare a interesului cognitiv, de sustinere a procesului
de invatare;
 formativ-educativ-compensatorie- de exersare, antrenare si dezvoltare a
proceselor psihice.

Caracteristici ale metodelor didactice:


1. sunt demersuri teoretico-actionale executive de predare- învatare care asigura
derularea si finalizarea eficienta a procesului instructiv- educativ
2. sunt in acelasi timp demersuri investigative (de cunoastere stiintifica), de
documentare si experimental-aplicative contribuind la dezvoltarea teoriei si practicii
pedagogice
3. cuprind si dinamizeaza elemente pedagogice teoretice
4. se elaboreaza si implementeaza corelat cu:
#gradul si profilul învatamântului
# cu specificul disciplinei de învatamânt
# cu natura si specificul activitatilor didactice
#cu nivelul de pregatire al celor care învata
5. se elaboreaza si se aplica în strânsa legatura cu celelalte componente ale procesului
de învatamânt
6. se elaboreaza si se aplica în functie de particularitatile de vârsta si individuale ale
agentilor actului pedagogic;
7. contribuie la realizarea obiectivelor didactice
8. au caracter dinamic (elimina "uzurile morale" si adopta noul, sunt deschise
perfectionarilor)
9. contribuie la realizarea eficienta a predarii-învatarii(unele servesc în mai mare
masura muncii profesorului , în predare; altele servesc mai ales elevului, învatarii)
10. sunt eficiente daca profesorul le combina si foloseste adecvat si creator.

Clasificari ale metodelor de invatamant:

1. din punct de vedere istoric:


a) met. clasice sau traditionale - expunerea
- conversatia
- exercitiul
- demonstratia
b) met. de data mai recenta sau moderne - problematizarea
- expunerea insotita de mijloace tehnice
- modelarea
- algoritmizarea
- instruirea programata

2. in functie de modalitatea principala de prezenlare a cunostintelor:


a) met. verbale - bazate pe cuvantul scris sau rostit;
b) met. intuitive - bazate pe observarea directa, concret-senzoriala a obiectelor si
fenomenelor realitatii sau a substitutelor acestora;
sau:
a) met. de comunicarc orala:
- metode expozitive - povestirea
- expunerea
- prelegerea
- explicatia
- descrierea
- metode interogative - conversatia euristica;
- metode care presupun discutii si dezbateri – problematizarea
- brainstorming-ul;
b) met. bazate pe contactul cu realitatea- demonstratia, modelarea, experimentul
3. dupa gradul de angajare a elevilor la lectie:
a) met. expozitive sau pasive-pun accent pe memoria reproductiva si ascultarea
pasiva;
b) met. activ-participative - favorizeaza activitatea de explorare personala si
interactiunea cu ceilalti colegi

4. dupa forma de organizare a muncii:


a) met. individuale - adresate fiecarui elev in parte ;
b) met. de predare-invatare in grupuri de elevi (omogene sau eterogene);
c) met. frontale - aplicate in activitatile cu intregul efectiv al clasei;
d) metode combinate - alternari/imbinari intre variantele de mai sus

5. dupa functia didactica principala:


a) metode de predare si comunicare;
b) metode de fixare si consolidare;
c) metode de verificare si apreciere a rezultatelor activitatii scolare

6. in functie de axa invatare -> prin receptare (invatare mecanica) – prin invatare prin
descoperire (invatare constienta):
a) metode bazate pe invatarea prin receptare – expunerea
- demonstratia cu caracter expozitiv
b) metode care apartin preponderent descoperirii dirijate:
- conversatia euristica
- observatia dirijata
- instruirea programata
- studiul de caz etc.
c) metode de descoperire propriu-zisa - observarea independenta
- exercitiul euristic
- rezolvarea de probleme
- brainstorming-ul etc.

Principalele metode de invatamant:

1. Expunerea didactica
2. Conversatia didactica
2.1. Conversatia euristica
2.2. Conversatia examinatoare (catehetica)
2.3. Conversatia in actualitate
3. Metoda demonstratiei
3.1. Demonstratia cu obiecte
3.2. Demonstratia cu actiuni
3.3. Demonstratia cu substitute
3.4. Demonstratia combinata
3.5. Demonstratia cu mijloace tehnice
4. Metoda observarii
5. Lucrul cu manualul
6. Metoda exercitiului
7. Algoritmizarea
8. Modelarea didactica
9. Problematizarea
10. Instruirea programata
11. Studiul de caz
12. Metodele de simulare
13. Invatarea prin descoperire

INTERACTIUNEA OBIECTIVE-CONTINUTURI-STRATEGII IN INSTRUIREA


SCOLARA

Strategia este legata de obiectivele operationale si continuturile scolare si are


implicatii directe privind performanta scolara, deoarece rezultatele scolare sunt dependente
de modul de aplicare si dirijare de catre profesor a interactiunilor dintre strategiile didactice si
obiectivele didactice.
O strategie didactica prescrie modul în care elevul este pus în contact cu continutul de
învatare, adica traiectoria pe care urmeaza sa-i fie condus efortul de învatare. Ea confera
solutii de ordin structural procedural cu privire la proiectarea si combinarea diferitelor
metode, mijloace, forme si resurse de predare-învatare, pentru ca elevii sa ajunga la achizitiile
dorite, iar obiectivele educationale sa fie atinse.
Relaţie obiective-continuturi-strategii in instruirea scolara exprimă algoritmul ce
trebuie
urmat în elaborarea proiectării didactice:
• se stabilesc la început obiectivele-cadru (generale), apoi cele de referinţă şi
operaţionale, precizându-se activităţile de învăţare;
• urmează analiza resurselor umane (clasa de elevi), ţinând seama de nivelul de
inteligenţă al elevilor, de motivaţia învăţării şi de aptitudinile lor. Se vor avea în vedere
golurile din cunoştinţe, nivelul de cunoştinţe al elevilor, deprinderile şi modul de învăţare;
• conţinuturile procesului de predare - învăţare se stabilesc în funcţie de obiective, de
resursele umane şi materiale existente;
• strategiile didactice şi metodele de predare - învăţare - evaluare se stabilesc în
raport de obiectivele educaţionale şi de conţinuturi;
• în funcţie de obiective, conţinuturi şi strategii se precizează formele de organizare
a activităţilor didactice, adică tipurile de lecţii şi alte activităţi educaţionale;
• toate acestea se realizează de către profesor prin comportamentul său didactic.