Sunteți pe pagina 1din 3

Echilibru chimic.

Principiul lui Le Châtelier

Principiul lucrării:
Principiul Le Châtelier: Dacă asupra unui sistem aflat în echilibru chimic se exercită o acţiune din
exterior, echilibrul se deplasează în sensul diminuării sau anulării acţiunii exercitate.
Factorii care influenţează deplasarea echilibrului chimic sunt:
- variaţia concentraţiei reactanţilor sau a produşilor de reacţie din amestecul aflat în echilibru; creşterea
concentraţiei reactanţilor deplasează echilibrul chimic în direcţia formării produşilor de reacţie, în timp ce
creşterea concentraţiei produşilor de reacţie deplasează echilibrul chimic în direcţia produşilor iniţiali.
- variaţia temperaturii în funcţie de caracterul exoterm sau endoterm al celor două reacţii (reacţia directă
şi reacţia inversă); creşterea temperaturii va deplasa echilibrul chimic în sensul favorizării reacţiei
endoterme (-Q), iar micşorarea temperaturii va deplasa echilibrul chimic în sensul favorizării reacţiei
exoterme (+Q).
- variaţia presiunii, în cazul echilibrelor care implică substanţe gazoase şi în care are loc variaţia
numărului de moli de gaz; creşterea presiunii va deplasa echilibrul chimic în direcţia în care se află mai
puţini moli de gaz, iar micşorarea presiunii deplasează echilibrul chimic în direcţia în care se află mai mulţi
moli de gaz.
Starea de echilibru se stabileşte când vitezele cu care se desfăşoară cele două reacţii opuse şi
simultane sunt egale.
Pentru reacţia chimică reversibilă de forma:
∑νi Ai
i =1
∑ν' A'i
k1 i =1
k2
(1)
Viteza reacţiei directe este:
n
v1 = k1 ∏C νAii (2)
i =1

Viteza reacţiei inverse este:


n
v 2 = k 2 ∏C νAii (3)
i =1
n n
k1 ∏C νAii ,ech = k 2 ∏C νAii′,ech

la echilibru v1 = v2, deci (4)
i =1 i =1
n

k1 ∏
C νAii′′ ,ech
rezultă: Kc = = i =n1 (5)
k2
∏CνAii ,ech
i =1

unde: k1 şi k2 reprezintă constanta de viteză pentru reacţia molară a reactantului (Ai) şi produsului de reacţie
(A’i); Kc, constanta de echilibru a reacţiei exprimată în unităţi de concentraţii molare.
Pentru reacţiile chimice care decurg în soluţii lichide există următoarele relaţii de legătură între
valorile constantei de echilibru exprimate prin activităţi termodinamice, K, prin număr de moli Kn, prin
fracţii molare Kx şi prin concentraţii molare Kc:
∆ν
∆ν  V
K = Kx = Kn∙n- = kc   (6)
n
S-a notat cu n, numărul total de moli la echilibru, V, volumul total al soluţiei, ∆ ν = Σ ν ’i - ν i
Scopul lucrării: în această lucrare se studiază influenţa concentraţiei asupra echilibrului chimic,
efectuând următoarea reacţie, care decurge în soluţie:
FeCl3 + 3 NH4SCN Fe(SCN)3 + 3 NH4Cl
galben incolor rosu intens incolor
roscat
( 7)

Aparatură şi substanţe:
Aparatură: pahar Berzelius, eprubete, cilindru gradat, pipete, termometru
Substanţe: soluţii de clorură ferică (FeCl3), sulfocianură de amoniu (NH4SCN), clorură de amoniu (NH4Cl)
solidă

Modul de lucru:
- într-un pahar Berzelius se introduc 39 mL apă distilată măsuraţi cu un cilindru gradat, la care se adaugă
câte 0,5 mL soluţie de FeCl3 şi NH4SCN măsurate cu o pipetă gradată; se notează temperatura T a soluţiei;
- soluţia obţinută se toarnă în volume egale (10 mL) în patru eprubete;
- eprubeta 1 se păstrează ca etalon de comparaţie;
- în eprubeta 2 se introduc 4.5 picături soluţie de FeCl3. Se agită conţinutul eprubetei şi se notează
observaţia referitoare la modificarea intensităţii culorii în comparaţie cu eprubeta etalon;
- în eprubeta 3 introduc câte 4÷5 picături soluţie NH4SCN şi un vârf de spatulă NH4Cl; se procedează la fel
ca în primul caz, notându-se variaţia de culoare observată;
- în eprubeta 4 se introduc câteva picături de soluţie de NH4Cl şi se procedează la fel.

Calcule şi rezultate:
Se completează tabelul următor:
Nr. Culoare Se adaugă în exces Culoare Sensul de deplasare
iniţială finală al echilibrului chimic
FeCl3 NH4SCN NH4Cl

1
2
3
4
Să se discute deplasarea echilibrului chimic pentru cele 3 cazuri studiate, conform principiului lui Le
Chatelier.
Să se calculeze compoziţia de echilibru, pe baza bilanţului material, cunoscând: concentraţiile iniţiale ale
reactanţilor C FeCl 3 = C NH 4 SCN = 0,05 mol / L, şi ştiind că la echilibru în cei 40 mL soluţie (rezultată prin
0 0

amestecarea reactanţilor cu apa) se formează 0,0005 mol Fe(SCN)3.


Se completează schema de bilanţ material:

Concentraţie FeCl3 NH4SCN FeSCN NH4Cl


Moli iniţiali, no
Moli consumati
Moli la echilibru, nech
Concentraţii molare la echilibru, cech
-Se calculează constanta de echilibru Kc :
-Se calculează entalpia liberă de reacţie ∆ G cu relaţia:
∆ G = - R T ln K (8)

Probleme
1. În ce sens se deplasează echilibrul chimic al reacţiei dacă:
0,5N2(g) + 1,5H2(g) → NH3(g) + 45,95 KJ
a) creşte presiunea totală a echilibrului
b) scade temperatura sistemului
c) creşte concentraţia N2
d) creşte concentraţia NH3
e) creşte concentraţia N2 şi NH3
2. Se consideră reacţia în fază gazoasă, la t = 1500C:
A2B4 → 2AB2
Dacă la echilibru s-au găsit 4 molL-1 AB2, iar iniţial s-au luat în lucru 3 molL-1 A2B2, să se determine:
a) constanta de echilibru Kc;
b) valoarea lui Kp corespunzător; R= 0,082 atmLK-1
3. Pentru reacţiile
CO 2 ( g ) + H 2 ( g ) ⇔ CO ( g ) + H 2 O( l ) şi 2 CO 2 ( g ) ⇔ 2CO ( g ) + O 2 ( g )
Să se arate:
a) cum influenţează creşterea concentraţiei fiecărui component al reacţiei;
b) cum influenţează creşterea presiunii echilibrului chimic.
4. Pentru reacţia A + B ⇔ 2C + D s-a lucrat cu un amestec echimolecular de A şi B (2 mol/L din fiecare
reactant). Ştiind că se consumă 50% din fiecare reactant, să se calculeze constantele Kc şi Kp, dacă la
echilibru există o presiune de 2 atm.
5. Pentru reacţia SO2 (g) + ½ O2 (g) ⇔ SO3 (g), la temperatura de 5000C, constanta Kp = 85 atm-1/2. Se
cere:
a) scrierea expresiilor lui KP, KC şi Kx;
b) să se calculeze Kp în mm Hg;
c) să se calculeze Kc la 5000C.
6. În reactia de esterificare catalizată dintre acidul acetic şi etanol constanta de echilibru Kc= 4 la t=250C.
CH 3COOH + C 2 H 5OH ⇔ CH 3COOC 2 H 5 + H 2O . Ce cantităţi de ester se vor forma în amestecul final
dacă se porneşte de la urmatoarele amestecuri: a) 1 mol acid si 2 moli alcool, b) 1 mol acid, 2 moli de
alcool, 2 moli de apa, c) 1 mol acid, 2 moli alcool, 1 mol ester. Interpretati rezultatele prin principiul lui Le
Chatelier.