1

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

FACTORI DE MEDIU - SIT , RELIEF, CLIMA, SOL

Cand concepem o amenajare peisagera este foarte important sa luam in

considerare efectul pe care il dorim dar si resursele pe care le avem la
dispozitie. Asta inseamna sa inventariem si sa analizam in primul rand situl
care urmeaza sa primeasca amenajarea noastra.

SITUL

SIT =CONFIGURATIA UNUI LOC ; TOTALITATEA CARACTERISTICILOR UNUI LOC

ANALIZA SITULUI

Pentru o adaptare cat mai buna a proiectului este nevoie de analiza exhaustiva
a sitului . Nu numai situl propriuzis cuprins in limitele proprietatii , ci si situl
total care cuprinde ambianta acestuia pana la orizont si chiar dincolo de el.

Analiza sitului inseamna analiza factorilor de mediu, analiza estetica si analiza

socio-culturala.

Analiza estetica se refera la perceptia peisajului, priveliste, perspective

dominante,perspective avantajoase, puncte de reper, atmosfera generala a
locului.( documentatie foto)

Analiza socio-culturala se refera la luarea in considerare a viitorilor utilizatori ai

spatiului amenajat, la obiceiurile si nevoile lor dar si la contextul socio-cultural
adiacent sitului. ( amenajarea unei gradini la tara are alte solicitari decat
amenajarea unei gradini situate in centrul cosmopolit al unui oras mare)
2

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

FACTORII DE MEDIU :

 CLIMA/ RELIEF

 VANTURI DOMINANTE

 MICROCLIMAT

 INSORIRE

 GEOLOGIE- SOLUL

 MORFOLOGIE

 HIDROGRAFIE

CLIMA/ RELIEF/VANTURI DOMINANTE/INSORIRE

CLIMA = Totalitatea fenomenelor meteorologice (temperatură, vânturi,

precipitații atmosferice) care caracterizează starea medie multianuală a unui
loc; climat

MICROCLIMAT

Microclimat= totalitatea condițiilor de climă (temperatură, umiditate, vânt)

particulare unor spații mici;

In orase microclimatul este mai cald decat in zonele din afara acestora, datorita
cantitatii de caldura acumulata de cladiri si strazi.Si o gradina poate prezenta
mai multe microclimate: de exemplu langa casa este mai cald datorita
adapostului oferit de zidurile acesteia, care inmagazineaza caldura, dar si mai
uscat. Un perete spre nord sau destul de umbrit va provoca un nivel scazut de
lumina.
3

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

Determinarea microclimatelor

Prin observare:

 Care zone ale gradinii au parte de soare in diferite momente ale zilei/
anului ?

 Care este directia vantului dominant ( constant)?

 Exista locuri expuse constant la soare/vant?

 Exista zone compet umbrite?

 Care sunt zonele unde se strange/persista apa?

VANTURI DOMINANTE

Deoarece direcția vântului se schimbă des, este important să se cunoască

direcția ce predomină într-o localitate. Cu acest scop se fac observări asupra
direcției tuturor vânturilor, în cursul anului și pe baza datelor obișnuite se
construiește graficul denumit Roza vânturilor

INSORIREA

Se refera la ponderea suprafetelor insorite dintr-un sit si la durata de timp in

care acestea beneficiaza de lumina/calsura soarelui.

Studiul de insorire – analizeaza gradul de insorire al unei cladiri/ parcele

;modul in care umbrele lasate de cladiri afecteaza spatiile invecinate

RELIEF

= Configurație a suprafeței terestre constituită din totalitatea neregularităților

de forme pozitive sau negative considerate față de un plan de referință general
sau local

Vom lua in considerare caracteristicile generale.

4

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

• ELEMENTE MAJORE

-Sunt forme , trasaturi si forte majore ale peisajului natural pe care le

putem schimba foarte putin sau deloc.

-Aceste elemente ce nu se pot schimba costau in forme majore ca :

lanturile de munti , vaile raurilor, campiile de coasta , lacurile, marile,
oceanele si alte componente topografice dominante; trasaturi majore
ca: precipitatiile, gerul, ceata, panza freatica, temperaturile sezoniere;
precum si din forte majore precum: vanturile, mareele, curentii marini si
atmosferici, eroziunea, procesul de crestere, radiatia solara, descarcarile
electrice din atmosfera si gravitatia .

-Pe acestea trebuie sa le analizam , sa le acceptam si sa ne adaptam atat

noi cat si proiectele noastre.

• ELEMENTE MINORE

Elementele minore ale peisajului natural, sunt cele pe care le putem

modifica :dealuri, movile, paduri, cursuri de apa si mlastini etc.

In amenajarea oricarei zone a peisajului natural exista patru

cai generale de actiune: conservarea formei ,distrugerea formei, accentuarea,
alterarea

 RIDICAREA TOPOGRAFICA

Cea mai buna abordare in aceasta analiza este o ridicare topografica a

terenului.

Plan topografic - Reprezentare conventionala, in plan, analogica sau digitala, a

unei suprafete de teren, intr-o proiectie cartografica si intr-un sistem de
referinta

PROFILUL TOPOGRAFIC este un element de baza al analizei reliefului, deoarece

da posibilitatea unei mai bune intelegeri a particularitatilor morfologice si
morfometrice ale acestuia. El rezulta din intersectia unui plan vertical cu
5

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

suprafata terestra si poate fi intocmit doar in cazul in care relieful este
reprezentat prin metoda curbelor de nivel.

FISA DE SPECIFICATII PENTRU RIDICAREA TOPOGRAFICA

1.Date generale: conditii fizice existente, scara , directia nordului, data.

2. Liniile reprezentand limitele terenului , traseele si distantele.

3.Liniile constructiilor, cladirile anexe si caile de acces.

4. Numele si asezarea drumurilor, existente pe teren sau pe portiunile

invecinate asupra carora se extinde dreptul de folosinta.

5. Numele proprietarilor vecini

6. Pozitia cladirilor si a altor constructii, inclusiv fundatiile, cheiurile, podurile,

canalele de scurgere, puturile si altele

7. Asezarea tuturor zidurilor, gardurilor, drumurilor, potecilor, bordurilor,

rigolelor, treptelor, aleilor, terenurilor particulare si altele indicand tipurile
materialelor si tratarii suprafetelor.

8. Asezarea, tipurile, dimensiunile si directia de scurgere a tuturor canalelor

colectoare, sanitare sau pentru apele pluviale, aflate pe sau in imediata
apropiere a terenului , dand cotele maxime si minime ale tuturor gurilor de
acces si profilele tuturor celorlalte constructii de drenaj. Asezarea, tipul si
dimensiunile tuturor conductelor de apa si gaze , gurilor de acces, locasurilor,
supapelor etc. Asezarea tuturor stalpilor de retele si linii telefonice. Pentru
conductele utilitare ( gaze, colectorul pentru apele pluviale si sanitare, apa ,
telefon si electricitate) care nu traverseaza situl, se indica daca este necesar, in
legenda planului, cea mai apropiata conducta utilitara din afara sitului, dand
toate informatiile necesare asupra proprietatii, tipurilor, dimensiunilor si
adancimilor.

9.Asezarea zonelor mlastinoase sau inundabile, a izvoarelor a cursurilor de

apa, inclusiv locurile de deversare, santurilor de drenaj si altele asemanatoare.
6

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

10. Se vor contura zonele impadurite. In interiorul unei zone astfel notate se
vor arata pe schita toti pomii, dand diametrul aproximativ al trunchiului si
specia copacului la inaltimea taliei.

11. Cotele drumului. Cotele trebuie luate la intervale de 15 m, de-a lungul

drumurilor si al liniilor de curgere ale rigolelor aflate pe partea terenului.

12.Cotele vor fi luate si indicate pe un sistem de grila de 15 m precum si la

partea de sus si de jos a tuturor intreruperilor in inclinarea pantei, fie ca sunt
verticale, ca la ziduri, fie inclinate ca la taluzuri . Vor fi de asemenea, indicate
cotele colturilor cladirilor. In afara cotelor cerute, harta va prezenta, de
asemene, curbele de nivel la echidistanta de 1 m ( 0,5 m ) .

• SOLUL

Analiza solului

Prin prelevarea probelor de sol si analiza lor in laborator se pot obtine

urmatoarele informatii:

-continut humus

-PH

-Conductibilitate electrica

-nutrient principali

-nutrient secundari

-textura solului

Tinand cont de acestea se pot adapta planurile de plantare dar si alege

nutrienti si cantitati optime de folosit pentru a mentine plantele in cele mai
bune conditii.
7

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

TIPURI DE SOL

• Solul lutos – este un sol bogat in substante nutritive, insa se dreneaza

prost.

• Solul nisipos – este un sol care se dreneaza rapid, dar este in general
uscat si nefertil.

• Solul argilos – este un sol care isi mentine umiditatea si este fertil. Are de
obicei culoarea maro inchis.

• Solul de turba – este un sol umed si acid, si poate necesita drenaj, pentru
ca are tendinta de a inmagazina apa.

• Solul calcaros – este un sol foarte alcalin, este nisipos-pietros. Se

dreneaza foarte usor.

• ANALIZA DIRECTA A SOLULUI

-Textura solului – cu o mostra de pamant ( prin sapare a circa 10 cm ) se

observa daca solul este lutos, nisipos sau argilos.

Argila grasa ( care este o combinatie de noroi si particule de nisip) este ideala
pentru majoritatea gradinilor.

- Ph-ul solului – cu hartie de Ph

În funcție de valoarea pH-ului, solul poate fi :

- alcalin (ph> 7)

- acid (ph <=6,5 )

- la valori ale Ph- ului cuprinse între 6,5 și 7 consideram solul neutru, care
este și varianta de sol ideal.

Solul acid poate fi echilibrat prin adăugarea unei substanțe bazice ,iar solul
alcalin poate fi echilibrat prin adăugarea unei substanțe acide (se utilizează în
general sulf).
8

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

 CUNOASTEREA DIRECTA A TERENULUI

Informatiile furnizate de ridicarea topografica sunt esentiale, dar ele trebuie

intregite cu cel putin o vizita si , de preferat, cu mai multe vizite la locul
respectiv. Numai printr-o observare vizuala a locului, putem sa capatam
„simtul” terenului, sa percepem relatiile pe care acesta le are cu zonele
inconjuratoare si sa devenim deplin constienti de asezarea terenului. Numai
fiind pe teren putem sa-i simtim liniile dinamice, care sunt drumurile ce il
marginesc, traseele proeminente de acces, pozitia soarelui, briza dominanta,
privelistile frumoase, privelistile urate, formele sculpturale ale terenului,
izvoarele, copacii, suprafete utilizabile, trasaturi ce trebuie sa fie mentinute
daca este posibil si trasaturi care urmeaza sa fie eliminate – pe scurt, caracterul
sitului. Trebuie sa mergem din vale pana sus pe deal, sa batem terenul cu
piciorul. Trebuie sa privim ,sa ascultam si sa simtim pe deplin acele calitati
proprii acelei zone.

Orice am putea vedea de- a lungul liniilor de acces spre situl respectiv
reprezinta prelungiri ale acestuia. Orice am putea vedea, mirosi sau simti
inauntrul sitului face parte din el.Orice trasatura topografica , naturala sau
creata de om, care are vreun efect asupra terenului sau utilizarii sale , este din
punct de vedere al proiectarii, o trasatura a terenului si trebuie tratata ca un
factor al proiectarii.

Vizita pe sit

- Observarea sitului (vizual, olfactiv, auditiv, tactil)

- Orientarea terenului

- Insorirea

- Curenti, vanturi dominante

- Felul si starea vegetatiei existente

- Suprafete utilizabile

- Trasee proeminente, accese

- Trasaturi dominante

- Trasaturi ce se doreste a fi pastrate si trasaturi ce trebuie eliminate

9

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

PROIECTUL DE PEISAGISTICA
SI PUNEREA IN OPERA

GRADINA = PROIECT+ EXECUTIE

Etape in realizarea lucrarilor de peisagistica:

-Lansarea temei de proiect - de catre beneficiar

-Proiectul – toate fazele de proiectare mentionate in continuare

-Eecutia lucrarilor proiectate

-Receptia lucrarii

-Intretinerea

PROIECTUL cuprinde urmatoarele faze de proiectare:

-Anteproiect

-Proiect tehnic

-Detalii de executie

Fiecare dintre fazelede proiectare cupinde atat o parte scrisa cat si o parte
desenata.

Partea desenata

Inseamna totalitatea reprezentarilor grafice – planuri, fatade, sectiuni, imagini

3d, montaje foto, scheme.

Tema de proiectare – stabileste criterii clare in vederea urmaririi dorintelor

beneficiarului corelanu-le cu conditionarile tehnice si cu legislatia

Anteproiectul ( proiectul preliminar, studiul de fezbilitate)

- Analiza si interpretarea temei proiectului

10

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

- Analiza sitului inclusive cartarea vegetatiei existente

- Propunerea unei solutii de ansamblu coordonata cu conditiile urbanistice

si cu mijloacele financiare ale investitorului

Se materializeaza in documentatii ce prezinta ideea generala de amenajare,

studii, solutii, estimari de cost si durata

Proiectul tehnic

- Intocmirea tuturor documentatiilor ce includ conceptia de realizare a

obiectivului

- Contine : proiecte tehnice pe specialitati ( arhitectura peisagera,

sistematizare verticala, si instalatii aferente amenajarii – electrice,
sanitare), detalii tehnice ,detalii de plantare, masuratori , estimari de
costuri

Proiectul tethnic de peisagistica

• Partea scrisa

Memoriul tehnic

Deviz estimative

Caiete de sarcini

• Partea desenata

Plan de incadrare (Prezinta pozitia sitului in contextul localitatii.Putem citii influentele majore si
relatia locului cu vecinatatile, cu circulatiile si cu spatiile importante din apropiere)

Plan de amenajare de ansamblu (Prezinta amenajarea in ansamblul ei, incluzand toate

elementele componente ale acesteia. Este reprezentat in sit real aratand astfel si legaturile dintre
elementele ce il compun.In el se pot citi : accese, alei, platforme, constructii, ochiuri de apa, mobilier
si compozitia de vegetatie.Planul de amenajare poate fi prezentat in 4 ipostaze, ale celor 4
anotimpuri specifice climei .)

Plan alei si platforme

Plan/vederi si detalii constructii special

11

FACTORI DE MEDIU-PROIECTUL-PUNEREA IN OPERA

Plan de plantare (este o reprezentare simplificata ce pune accent pe vegetatie, dimensiuni si
distante si mai putin pe aspectul estetic al reprezentarii.)

Vederi/ Sectiuni

Perspective

Detalii de plantare (extragerea unei zone sau a unui obiect din planul general de amenajare si
detalierea acesteia/acestuia odata cu reprezentarea la o scara mai mica)

Detalii alei/pavaje/trepte/ imprejmuiri /accese/mobilier

Perspective

EXECUTIA