Sunteți pe pagina 1din 5

APENDICITA ACUTA – inflamatia apendicelui

Etiopatogenia.
Obstructia apendicelui => avem un corp strain (coprolit, ascarida) sau este o comprimare => distensia
lumenului apendicelui => se asociaza inflamatia acestuia => modificari din partea structurii anatomice a
apendicelui (apendicele poate fi obturat si de marirea in dimensiuni a vaselor limfatice din interiorul lui)
=> ca rezultat, sufera sistemul venos => apoi apare sdr.de ischemie, cu implicarea in proces a arterelor
=> ca rezultat apar ulceratii in mucoasa apendicelui => apoi modificari in tot peretele apendicelui.

Joaca rol : obturarea apendicelui, modificarile vasculare si flora microbiana (aeroba + anaeroba).

CLASIFICAREA:
1. catarala – apendicele putin marit in volum, cu peretii hiperemiati, vasele putin congestionate; lipseste
lichid
2. flegmonoasa – apend. marit in volum, inflamt, cu puroi (in lumenul apendicelui sau pe peretele
apend.); in cav.abd. 2-3ml de lichid seros
3. gangrenoasa (fara perforatie) – modif.structurale : necrozare ; in cav.abd. – lichid
4. gangrenoasa (cu perforatie) – apend.modif.,ischemic, cu perforatie; in cav.abd. – lichid + flora
microb.+ mase fecale
5. plastron – in jurul apendicelui, avem aglutinate , epiploon mare + anse intestinale ; lichid lipseste
6. abces.apendicular – evolutie a plastronului netratat, spre abcedare ; avem un bloc apendicular in
centru cu puroi

SEMNE CLINICE:
A. Generale
B. Locale
C. date imagistice si de laborator

A. GENERALE :
- febra , care poate atinde 38-40 grade
- paloarea tegumentelor
- anorexia – copilul refuza alimentatia
- regurgitatia + voma

B. LOCALE:
- durerea abd. mai frecvent pe partea dreapta
- contractura musculara pe dreapta
- diaree sau constipatie

Particul.apend.acute la Nou-Nascut si Sugar :


Nu sunt careva semne patognomonice. In sit.data, apendicita acuta evol.foarte repede spre perforatie cu
asocierea peritonite. Prin urmare clinica va fi cea a peritonitei : temperatura N sau ridicata (38-39
grade), prezenta anorexiei (refuz de alimentatie), paloare, abd.marit in volum, peretele abd . – lucios,
vasele sanguine –dilatate, hiperemia pielii si edem la org.genitale.

CUM se confirma diagnosticul ? Echografia abd. – lichid liber in cav. abd., ansele intest. dilatate cu
unice nivele hidroaerice.
Datele de laborator – hemoleucograma – hiperleucocitoza (minimala : 12-13 mii).

La interv.chirurgicala – se va inlatura apendicele + asanare + drenare.

PARTICULARIT. AA LA COPII DE VARSTA FRAGEDA


4 semne clinice:
1. vomele , initial alimentare, apoi bilioase; in fazele avansate – fecaloide
2. durerea – surda (6% - are caracter viu, violent); nu este legata cu alimentatea, noapte/zi; este
permanenta si nu deranjeaza foarte mult copilul;
3. temperatura (38-40 grade)
4. diaree (foarte rar – constipatie)

DIAGNOSTICUL : este complicat de a fi stabilit; copilul se va interna in stationar.


Clinic – apreciem starea generala, pulsul, temperatura, starea abdomenului, se va efectua tuseul rectal
(durere abdominala daca este sau nu). Este binevenit ca copilul sa fie evaluat in timpul somnului (se face
o injectie de Diazepam) si il putem evalua.
Durerile in apendicita pot fi sit. in fosa il.dr, paraombelical, sub rebordul costal drept...s.a.

Echografia abd.
Tomografia computerizata
Radiografia pe gol – doar ansele intestinale dilatate
Date de laborator – hiperleucocitoza (12-13 mii) + neutrofiloza
!!! Leucopenia nu exclude apendicita !!!
Se efect.si sumarul urinei = ptr diagnostic diferential

DD : gastroduodenita, bronhopneumonie, patologia renala

Trat.chirurgical :
- se monteaza sonda nazo-gastr – ptr decompresia stomacului;
- se efect. o clisma ptr decompresia colonului
- o perfuzie
- anestez.oro-traheala
- abord. Mc-Burnei

PARTIC.APEND. la COPIL DE VARSTA MARE


Primul semn clinic va fi regurgitatie, vome unice, dureri abdominale (la inceput pe tot abdomenul, apoi
cu localizare in fosa il.dreapta). Putem gasi contractura musculara.

Ne ajuta echografia abd. , tuseul rectal.

Daca durerile sunt difuze, este prezenta voma...dar este greu de stabilit dg. Se monteaza o sonda nazo-
gastrica si se face o clisma si se utilizeaza metodele suplimentare sus-numite.
Daca pac.este spitalizat, greu de stabilit dg, starea se amelioreaza apoi se agraveaza (diaree,
deshidratare, vome repetate, durere mai pronuntata), se suspecta o peritonita bacteriana. In situatia data,
operatie se efectueaza dupa o pregatire mai de durata (echilibr.hidro-electrolitica), se va face
laparatomie mediana, asanarea cav.abd., aprecierea focarului si lichidarea acestuia.
Postoperator, la a 3-4 zi poate aparea ileus paralitic (abd.marit in volum, vome, lipsa tranzit intestinal),
nu vom exclude ca se formeaza un proces aderential. Imediat dupa interv.chirurg. se utilizeaza terapia
antiaderentiala (ac.aminocapronic 5% in timpul inteventiei + echilibr.hidro-electrolitica, volemica,
metabolica ptr scaderea inflamatiei).

INVAGINATIA INTESTINALA – o telescopare a unei anse intest. in alta.


90% - invaginatie primitiva
Mai frecvent la copii de varsta frageda (3 luni – 2 ani)

Factori cauzali :
1. particul. anatomo-fiziolog a jonctiunii ileocecale (iritatie neuro vegetative, care pot conduce la o
invaginatie ... viroze, pneumonii cu marirea gg.limfatici)
2. fact.organic – divert.Meckel, polipi int., polipoza familiala, tumori non-Hodgkin...

CLINICA:
- durerea abd. – vie, sub forma de crize..copilul este agitat, tipa, plange, flecteaza picioarele la abd., mai
apoi apare per.de acalmie (este linistit, pare sanatos) – aceasta per.este de durata, apoi apare iar aceasta
criza dureroasa. Aceste crize sunt rare, cu per.de acalmie mai lunga..apoi crizele devin mai frecvente, cu
scurtarea per.de acalmie.
- vomele, care se asociaza dupa prima criza abdominala; sunt alimentare.
- abdomenul moale, dar se palpeaza invaginatul
- rectoragia – elim.sanguinolente din rect (75% cazuri) – acest semn clinic, nu trebuie asteptat, dar
trebuie cautat !!! Ea prezinta prezenta sangelui si a materiei fecale.

Are loc strangularea sist.venos, apoi apare ischemia arteriala.


Invaginatia int. este o ocluzie intest. mixta (component obturativ + de strangulare).
Sangele va avea o culoare maronie (NU rosu-aprins), deoarece in lumenul intestinului patrunde sangele
venos, apoi cel arterial (de unde va aparea si culoarea maronie).
Sangele poate fi curat, dar poate fi si cu materii fecale.

La etapa precoce, pot fi 1-2 scaune normale, cu aparitia ulterioara a sangelui in scaune.

DIAGNOSTIC:
- palparea abd. – moale, cu prezenta invaginatului, situat aproape subhepatic.
- tactul rectal – la palparea bimanuala, apare acest sange.

CLASIFICAREA INVAGINATIEI :
1. ileocecala – ileon patrunde prin valvula, implica cecul, apendicele, si mai apoi merge in int.colonic
(ascendent, transvers....s.a.m.d) – in 90% cazuri;
2. ileocolonica – ileon patrunde prin valvula , in colon (int.ascendent), neimplicand cecul. Este cea mai
scurta invaginatie.
3. ileoileala – poate migra prin valvula in int.colonic, cu iesirea din rect. Se intilneste mai rar, Dg este
mai complicat.
4. colo-colonica – int.colonic se telescopeaza in int.colonic
METODE PARACLINICE :
1.echografia abd. – anse dilatate si nivele hidroaerice deasupra invaginatului + se vizualiz. capul
invaginatului prin hiperecogenitate sporita (in faz.avansate – lichid)
2. Rx abd. in ortostatism – anse dilatate deasupra invaginat., stomac dilatat, abdomen opac, lichid liber
3. TC – dg mai corect

DE CE LIPSESTE FEBRA?
Daca invaginatia are loc pe fundal de viroza, va fi prezenta febra, dar daca nu este prezenta – atunci ea
lipseste.

Dg diferential :
- apendicita acuta
- toate proces.inflamatorii (de ex. otita)

CUM PROCEDAM DUPA punerea diagnosticului :


* daca de la debutul bolii nu a trecut mai mult de 12h , se face o dezinvaginare in cab.de imagistica, se
introd.aer prin rect (prin scopie)...sa vedem cum aerul patrunde din int.colonic in int.subtire.
* daca de la debut a trecut m.mult de 12h, abd.este sensibil la palpare – se intervine chirurgical dupa o
preg.preoperatorie (reechilibr.hidro-electrolitica), abord.transrectal sau pararectal, se aprec.invaginatul .

Trebuie urmarit daca se reia peristaltica si circul.sanguina, dupa care se va inchide cav. abd., dar sa nu
uitam ca se dreneaza cu o manusha !!!
Daca se apreciaza ca invaginatul nu este viabil, se recurge la rezectie cu anastomoza, sau aplicarea
stomei.

Daca nu este pus un dg precoce – 100 % cazuri – necroza !!!

COMPLICATII POSTOPERATORII :
- reinvaginare repetata
- perforatie
- peritonita

DIVERTICOLUL MECKEL
frecventa : 2-4% anual
malform. congenitala, situata pe ileon, de la jonct.ileo-cecala pina la 80cm in sus.

Este un rudiment al canal.omfalo-enteric. diametru = 2cm; inaltimea – 3,4,5 chiar pina la 10cm. Poate
avea un cap sau cap dublu.
El prezinta o mucoasa, unde sunt cel.gastrice (se elim.suc.gastric – HCl). Contine si cel.pancreatice (se
elim.si enzime pancr.). Prin urmare, pe traiect. int.subtire, se gaseste o formatiune necaract. acestei
regiuni.

El poate produce urmatoarele 5 patologii :


- ocl.intestinala – ca rezultat la prez.divert.Meckel, la unirea lui de ombilic, sau poate fi ca div.Meckel
de la ileon merge la ombilic
- hemoragiile intestinale inferioare – rezulta din eroziunea aparuta in mucoasa div.meckel, la hotar cu
ileonul, ca rezultat al prezentei cel.gastrice si pancreatice;
- inflamatia / diverticulita – clinica asemanatoare cu apend.acuta
- hernia de tip Littre – div.Meckel se situeaza intr-o hernie inghinala sau ombelicala , deseori conducand
la strangulare => necroza
- tumorile – pot fi benigne si maligne – acele benigne (fibroame, adenoame, lipoame, limfoame) iar cele
maligne (adenocarcinoame).

MANIFESTARI CLINICE :
sunt dependente de patologia produsa de div.meckel
* in ocl.intestinala => prezenta vomelor repetate, lipsa tranzit. intestinal, durere abd., nivele hidroaerice
in intestin ; dar este imposibil de a aprecia cauza ocl.intestinale.
Metoda de diagnostic : scintigrafia intestinala (dar este imposibil de a face la toti pacientii)
* Singele prin rectoragie – sange intunecat, este amestecat + infl. acid.clorhidric
* diverticulita – semne patognomonice nu sunt !!! clinica se aseamana cu apendicita acuta