COMPARAȚIE ÎNTRE POTENȚIALUL ECONOMICO-DEMOGRAFIC ȘI PROCESUL

MIGRAȚIONIST ÎN JUDEȚUL IAȘI

Stratton-Andrieș Honor-Maria

Strîmbei Mădălina-Alina

Stroe Miruna-Ioana

Tudor Valentina-Georgiana

Grupa: 310

ABSTRACT (Tudor Valentina)

Articolul evidențiază impactul dezvoltării economico-demografice a județului Iași în

legătură strânsă cu migrarea forței de muncă.
Pentru realizarea acestui studiu ne-am folosit de metoda analizei, am lecturat
articolele științifice și ne-am mai bazat și pe metoda comparativă.
Datorită locației sale geografice, Iașiul prezintă un potențial semnificativ de punte de
legătură între Europa de Vest și spațiul fost sovietic. Este un oraș al comerțului
interregional care maximizează avantajul locației de la granița de est a Uniunii
Europene.După un lung declin urban asociat cu dezindustrializare, există semne de
revigorare urbană, în principal din cauza reindustrializării și terțiarizării. Pe lângă
factorii „comuni” legați de economiile de aglomerare, randamentul crescând se
datorează capitalului uman, antreprenoriatului și mediului inovator al orașului. Dacă în
ceea ce privește numerele se poate observa o scădere considerabilă a forței de muncă
din cercetare și dezvoltare, în ceea ce privește capacitatea de inovare și potențialul
generator de cunoștințe, există premise remarcabile pentru dezvoltare.
Astfel, cercetările noastre și metodologia propusă contribuie la conturarea imaginii
de ansamblu privind evoluția economică, demografică și cea a migrațiilor din aria
noastră de studiu, județul Iași, prin interrelaționarea informațiilor colectate în urma
analizei celor trei aspecte de bază în cercetarea noastră.

CUVINTE CHEIE: Iași, migrație, economie, evoluție, potențial.

1
1. INTRODUCERE (Stroe Miruna Ioana)
Iașiul este plasat în cea mai subdezvoltată regiune a României, Regiunea de
Dezvoltare Nord-Est, rămânând în urmă continuu în ultimul deceniu față de celelalte
regiuni românești. În acest context al economiei regionale în scădere, Iași este și
motorul creșterii economice pentru județul Iași și pentru întreaga regiune nord-estică.
Începând cu 2007, când România a aderat la UE, Orașul Iași a devenit cel mai mare oraș
din extremitatea estică a Uniunii Europene. Iașiul este al doilea oraș din țară din punct
de vedere al dimensiunii demografice și al doilea centru universitar din punct de vedere
al numărului de studenți, capitala uneia dintre cele mai extinse și populate regiuni
istorice românești, dar și una dintre cele mai subdezvoltate regiuni socio-economice.
(Popescu, 2011)
Cercetările realizate până în prezent au arătat că datorită locației sale geografice,
Iașiul prezintă un potențial semnificativ de punte de legătură între Europa de Vest și
spațiul fost sovietic. (Mustățea, 2013, Popescu, 2011). Locația geografică periferică a
orașului Iași, aproape de frontiera estică, favorizează stabilirea unui obiectiv de
dezvoltare în ceea ce privește importanța transfrontalieră a serviciilor: Iași - un oraș al
comerțului interregional care maximizează avantajul locației de la granița de est a
Uniunii Europene. Rolul său este îmbunătățit prin poziția sa de metropolă europeană
inclusă în rețeaua urbană continentală, în conformitate cu studiile ESPON recente
(Rețeaua de planificare spațială europeană de observare). (Popescu, 2011)
Literatura de specialitate arată că dihotomia dintre creșterea economiei metropolitane
și declinul economiei regionale rămâne la baza disparităților socio-economice majore.
Ca urmare a economiilor de urbanizare, serviciile cuaternare aglomerează în metropola
de bază și industriile de înaltă tehnologie sunt atrase de mediile urbane în creștere, de
asemenea. Serviciile la nivel scăzut și industriile intensive de muncă caută zone
periferice care provoacă crearea de locuri de muncă și declanșează creșterea economică.
(Popescu, 2011)
În literatura de specialitate s-a ajuns la concluzia că pentru orașul Iași, după un lung
declin urban asociat cu dezindustrializare, există semne de revigorare urbană, în
principal din cauza reindustrializării și terțiarizării. Pe lângă factorii „comuni” legați de
economiile de aglomerare, randamentul crescând se datorează capitalului uman,

2
antreprenoriatului și mediului inovator al orașului. Dacă în ceea ce privește numerele se
poate observa o scădere considerabilă a forței de muncă din cercetare și dezvoltare, în
ceea ce privește capacitatea de inovare și potențialul generator de cunoștințe, există
premise remarcabile pentru dezvoltare. (Popescu, 2011)
Prin dimensiunea sa demografică și caracteristicile economiei locale, Iași este
principalul consumator, precum și furnizor de servicii la nivel regional. Cu cei 300 de
mii de locuitori, Iași reprezintă cea mai importantă priză alimentară nu numai la nivel de
județ, ci și la scară regională. Concomitent, economia urbană din Iași scoate la iveală
produse industriale și oferă servicii pentru o zonă care depășește limitele județului.
Această corelație între specializarea funcțională a zonei rurale și cea a zonei urbane
reprezintă un declanșator important pentru integrarea economică și socială. Accentuarea
dezvoltării sectorului terțiar în Iași devine evidentă, deoarece 67% din populația ocupată
a orașului lucrează în acest sector. (Popescu, 2011)
După instituirea regimului comunist, România a asistat la o perioadă de
industrializare accelerată și excesivă, apariția unor mari unități industriale atrăgând spre
Iași fluxuri importante ale populației rurale, slab specializate din punct de vedere
profesional, dar purtând un model demografic natalist puternic tradițional, încurajat și
de regulile legislative privind controlul natalității. După 1990, odată cu revenirea la
economia liberă, procesul de reajustare, adaptarea industriei la noile condiții a fost unul
dificil, declinul și falimentul făcând numeroase victime între unitățile orașului. Șomajul
a devenit din ce în ce mai frecvent, o parte din lucrătorii industriali precedenți s-au
întors în satele natale și o altă parte alimentând fluxurile de emigrare pentru muncă
orientată în special spre Europa de Vest. (Dumitriu, 2010) Suburbanizarea este un
proces socio-economic resimțit mai intens după 1990, în special de marile centre urbane
la nivel național. Este momentul în care atât populația, cât și activitățile economice se
reorientează către zona rurală din apropierea orașului din diferite motive care țin de
restructurarea economică urbană, piața funciară și imobiliară, calitatea vieții și mediul
natural. (Popescu, 2011) S-a înregistrat pentru Iași un număr de 1681 de persoane care
au părăsit definitiv sau temporar în perioada 1990-2006 țara, motivul acestor plecări
fiind exclusiv economico-financiar. Aproape în întregime (93,1%) din această emigrare
are un caracter temporar, pulsant, cel mai adesea cu venituri anuale. Migrațiile

3
 definitive, sunt înregistrate mai ales în cazul persoanelor care au ales ca destinație
America de Nord sau Israel (în principal etnici evrei) și înregistrează o frecvență mult
mai redusă în raport cu statele europene, situație în care domină căsătoriile cu cetățeni
din țara gazdă. (Dumitriu, 2010)
În ceea ce privește structura emigranților în funcție de domeniul de activitate din țara
de destinație, putem vedea în primul rând o dominantă clară a sectorului terțiar. Cu toate
acestea, dacă în cazul raioanelor cu caracteristici tradiționale puternice (Bucium,
Obreja) domină orientarea către servicii banale de calitate inferioară (frecvent în
gospodărie sau marfă), în cazul Copou dominanța este deținută de acesta care activează
în educație sau cercetare, în timp ce pentru raionul Tătărași contează foarte mult
procentul de persoane care lucrează în domeniul sănătății. (Dumitriu, 2010)
În acest domeniu de cunoaștere lipsesc anumite date privind procesul migraționist
înregistrat la nivelul județului Iași. Migrațiile internaționale sunt de obicei un fenomen
dificil de cuantificat și chiar mai mult de analizat. Faptul că datele statistice sunt
incomplete este motivat pe de o parte de aspectele ilegale implicate de acest tip de
circulație, iar pe de altă parte de anumite slăbiciuni metodologice ale recensămintelor
populației (la ultimul recensământ din 2002, separarea dintre emigranții externi și cei
interni nu a fost cuantificat). Astfel, datele oficiale disponibile sunt, în realitate, mult
mai mici decât cele reale, faptul că obstrucționează în mod evident orice încercare de
abordare cantitativă, în principal la scară locală. Lipsa de fiabilitate a acestor date este
justificată și prin debutul recent al acestui fenomen, actualmente în plină dezvoltare
după căderea Cortinei de Fier. (Dumitriu, 2010)
Astfel, cercetările noastre și metodologia propusă contribuie la conturarea imaginii
de ansamblu privind evoluția economică, demografică și cea a migrațiilor din aria
noastră de studiu, județul Iași, prin interrelaționarea informațiilor colectate în urma
analizei celor trei aspecte de bază în cercetarea noastră.

2. METODOLOGIE (Strîmbei Mădălina-Alina)

2.1. Zona de studiu

4
 Județul Iași este localizat în partea de Nord – Est a țării. Reședința județului este
orașul cu același nume, Iași, și se învecinează în nord cu județul Botoșani, în est cu
Repuplica Moldova, în sud cu județul Vaslui, în sud vest cu județul Neamt și în partea
de partea de nord-vest cu județul Suceava.Județul se află situat pe o câmpie între râul
Siret și râul Prut. De asemenea, râul Jijia traversează județul, iar orașul Iași se află pe
malurile unui afluent al său, Bahluiul. Partea de sud este ocupată de dealurile Podișului
Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupată
de Câmpia Moldovei. În vest, județul este traversat de Culoarul Siretului și de ultimele
fragmente ale Podișului Fălticenilor și, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de
peste 500 de metri.

Zona de studiu a fost aleasă datorită faptului că economia județului este bazată pe
agricultură, industria existând doar în municipii (Iași și Pașcani) și orașe ( Târgu
Frumos, Hârlău, Podul Ilioarei), ceea ce a condus la migrarea populației către alte orașe
și țări.

Foto1. Localizarea Județului Iași. Sursa: Hartă realizată de Strîmbei Mădălina în QGis 3.6.1

5
 2.2. Prelucrarea datelor

Pentru redactarea articolului s-a utilizat literatura de specialitate obţinută din diverse
surse: în urma deplasărilor personale la Biblioteca Facultății de Geografie, Universitatea
din București, documentarea din articolele științifice relevante pentru tema aleasă
preluate de pe site-urile: Web of Science, Google Academic și Google Scholar. După
procurarea,citirea și înțelegerea articolelor și cărților am selectat ideile relevante pentru
tema noastră. Tabelele și graficele au fost realizate cu ajutorul datelor preluate de pe
site-ul Institutului Național de Statistică.

3. REZULTATE – Stratton-Andrieș Honor-Maria

3.1. Caracterizarea economică a județului începând cu anul 1990;

Iașiul este dintre cele mai mari centre urbane ale țării care întreprinde o tendință
intensă și pozitivă a procesului de terțiere. Locația geografică periferică a Iașilor,
aproape de frontiera estică, favorizează stabilirea unui obiectiv de dezvoltare a
serviciilor cu semnificație transfrontalieră: Iași - un oraș al comerțului interregional care
maximizează avantajul locației la frontiera estică a Uniunii Europene. Dacă în ceea ce
privește numerele se poate observa o scădere considerabilă a forței de muncă din
cercetare și dezvoltare, în ceea ce privește capacitatea de inovare și potențialul generator
de cunoștințe, există premise remarcabile pentru dezvoltare. Centrul de afaceri inovator
din parcul tehnologic Tehnopolis, care găzduiește în medie 10 companii start-up din
domeniul IT&C, al industriei cinematografice și al designului de produse, 259
biotehnologii și industria alimentară, este doar un exemplu al rețelelor de cercetare-
producție universitară din Iași.

Cu toate acestea, orașul Iași și zona sa periurbană se confruntă cu disfuncționalități, o

parte din ele fiind „moștenite” din cauza erorilor politice anterioare anului 1990, iar
altele sunt „acumulate” în perioada de tranziție, în principal din cauza întreruperilor
legislative și a strategii de dezvol unul tare inconsistente. Înainte de 1990, strategia de

6
dezvoltare socio-economică și teritorială a dus la probleme cu privire la trafic și
transport, subdezvoltarea zonei de frontieră, existența unei rețele dezechilibrate de
așezări și, în special, transformarea orașului într-un centru de fabricație bazat pe
industria grea, fără a ține cont de vocația sa regională. La aceste disfuncționalități se
adaugă unele altele legate de: locația marginală, accesibilitate scăzută în Carpați către
restul țării și Europa de Vest; rol regional regional de lungă durată; creșterea lentă a
serviciilor cuaternare; zonarea funcțională problematică; și neglijarea legăturilor de
comunicare inter-comunale.

Specializarea economică

Deși județul Iași este din punct de vedere economic mai puțin dezvoltat decât alte
județe, există un echilibru favorabil între mediul urban și rural. Prin dimensiunea sa
demografică și caracteristicile economiei locale, Iași este principalul consumator,
precum și furnizor de servicii la nivel regional. Cu cei 300 de mii de locuitori, Iași
reprezintă cea mai importantă priză alimentară nu numai la nivel de județ, ci și la scară
regională. Concomitent, economia urbană Iași scoate la iveală produse industriale și
oferă servicii pentru o zonă care depășește limitele județului. Această corelație între
specializarea funcțională a zonei rurale și cea a zonei urbane reprezintă un declanșator
important pentru integrarea economică și socială. Funcționalitatea și dinamica
activităților economice din zona periurbană a Iașilor se caracterizează prin specializarea
agricolă în legătură cu apropierea sa de piața urbană și de suburbanizarea în creștere.
Iașiul este înconjurat de o largă zonă rurală dominată de activități agricole a căror
apropiere de piața urbană a determinat specializarea agricolă în produsele alimentare
proaspete.

Suburbanizarea este un proces socio-economic resimțit mai intens după 1990, în

special de marile centre urbane la nivel național. Este momentul în care atât populația,
cât și activitățile economice se reorientează către zona rurală din apropierea orașului din
diferite motive care țin de restructurarea economică urbană, piața funciară și imobiliară,
calitatea vieții și mediul natural. În mod regulat, cele mai mari orașe își depășesc
granițele administrative prin extinderea zonei rezidențiale în satele din apropiere sau
prin plasarea activităților de producție și servicii în afara zonei urbanizate. Iași nu face

7
excepție de la extinderea urbană. Țesutul urban dens, congestionarea traficului urban,
explozia prețurilor pe piața imobiliară și funciară, lipsa spațiilor de rezervă pentru
extindere și dezvoltare, împreună cu locuințele colective predominante au redus
semnificativ atractivitatea zonei urbane pentru populație și economie.

Un al doilea efect al procesului de suburbanizare este extinderea zonelor rezidențiale

din satele din apropiere. Poate fi estimat prin numărul tot mai mare de locuințe private
din aceste sate. Numărul de proprietăți rezidențiale private terminate în zona rurală a
crescut continuu de la 745 în 1992 la 1116 în 1993, 1638 în 1994 și 1731 în 1995.
Numărul locuințelor noi evoluează în funcție de un gradient care reflectă distanța față de
Iași, ceea ce sugerează relația directă între scăderea populației la Iași și creșterea
populației în satele vecine, precum și evoluția pozitivă a fondului de locuințe înregistrat
acolo. Zece ani mai târziu, în 2005, a fost înregistrat același impact al extinderii urbane,
ceea ce înseamnă extinderea suplimentară a zonelor rezidențiale.

Evident, Iași și primul inel de comune reprezintă forța motrice a dezvoltării sociale și
economice. De fapt, acestea reprezintă Zona Metropolitană a Iașilor, fondată în 2004,
inclusiv Iași și 13 comune învecinate. Aceștia joacă cel mai important rol în mediul de
afaceri la nivel de județ, reprezentând 91,7% din numărul de companii, 94,2% din
ocuparea forței de muncă și 93,9% din cifra de afaceri totală în 2007 (Planul de
Dezvoltare Integrată pentru Polul de Creștere din Iași 2009-2015). Creșterea
spectaculoasă a sectoarelor bazate pe tehnologie prognozează o rată de creștere peste
media națională și un potențial remarcabil de grupare competitivă.

Din punctul de vedere al distribuției celor mai importante activități economice, zona
se caracterizează printr-o complementaritate funcțională evidentă (industrie și servicii în
mediul urban, agricultura în mediul rural) care poate reprezenta o premisă importantă
pentru integrare economică și coeziune. Structura diversă de tipuri de utilizare a
terenului evidențiază varietatea producției agricole cu potențial ridicat atât pentru
producția vegetală cât și pentru cea animală. Sectoarele industriale din mediul rural sunt
interconectate cu resursele locale, în timp ce cele din Iași reflectă un centru urban în
plină metropolizare, care își consolidează poziția de coordonare regională și cooperare

8
transfrontalieră printr-un amestec echilibrat de activități industriale și terțiare. După
schimbările structurale începând cu 1990, Iași a reușit să ajungă la o structură
economică regulată pentru un oraș mare cu funcții regionale.

Transformarea economiei locale într-una bazată pe servicii - Sectorul terțiar este bine
reprezentat la Iași și Târgu-Frumos, precum și în satele avantajate de amplasarea lor
geografică în vecinătatea Iașiului: Aroneanu, Ciurea, Holboca, Popricani, Rediu și
Ungheni. Accentul asupra dezvoltării sectorului terțiar la Iași devine evident, deoarece
67% din populația ocupată a orașului lucrează în acest sector. În 2002, orașele s-au
caracterizat prin deindustrializarea exercitată prin pierderea unei treimi din valoarea
relativă înregistrată în 1992 și prin economia serviciilor estimată prin creșterea cu 40%
a ocupării în servicii. Iașiul se caracterizează printr-o economie bazată pe inovație și
cunoștințe, consolidând în același timp prestigiul său ca centru universitar și de
cercetare științifică. Agricultura diversificată și competitivă - Agricultura este principala
activitate economică mai ales în mediul rural, dar și în cele două orașe mici, Târgu-
Frumos și Podu Iloaiei. Fiecare tip de culturi și animale este foarte dezvoltat. Nivelul de
performanță înregistrat de activitățile agricole, susținut de potențialul important, este, de
asemenea, susținut de câteva elemente precum: existența exportatorilor direcți
reprezentați de 2 firme agricole din zona periurbană a Iașilor; existența companiilor-
cheie capabile să stimuleze creșterea economică la nivel local și regional, clasate pe
poziții de frunte în Topul Național al Companiilor Private în 2008; atractivitatea și
capacitatea de a absorbi fondurile UE pentru dezvoltarea rurală a zonei periurbane Iași
măsurate în numărul de proiecte.

O varietate de resurse turistice - Majoritatea locurilor turistice sunt concentrate în

Iași. La rândul său, Iași beneficiază de cartierele destul de bogate în atracții turistice - în
special cele naturale. Activitățile turistice care pot fi întreprinse în Iași și în zona
învecinată sunt foarte diverse, de la turism cultural, clerical și muzeu, turism etnografic,
balnear și sportiv, turism de tranzit, până la weekend și turism de afaceri. În orice caz,
fluxul turistic nu este important în comparație cu alte centre urbane cu semnificație
regională, iar infrastructura turistică este slab dezvoltată în conformitate cu standardele

9
unui oraș european. Cu toate acestea, potențialul său de a deveni un centru cultural
european este real.

Strategia de dezvoltare socio-economică durabilă a Iașilor, Orizont 2020, oferă trei

scenarii, fiecare axat pe un domeniu de acțiune separat, dar interconectat: Iași - orașul
serviciilor bazate pe o economie bazată pe IT&C și servicii de cunoștințe; Iași - orașul
comerțului interregional prin maximizarea avantajelor amplasării sale la granița de est a
Uniunii Europene; Iași - orașul industriei moderne prin extinderea punctelor forte și a
expertizei existente în fabricație la lanțuri de aprovizionare mai largi și foarte integrate.
Dezvoltarea turismului este o componentă constantă a tuturor celor trei scenarii datorită
potențialului ridicat al Iașilor. Cele trei scenarii au fost subiectul unei dezbateri publice
și, în consecință, patru obiective strategice au ajuns în prim plan:

• În primul rând, Iași deține industrii și servicii bazate pe cunoștințe și activități

IT&C. Studiul dezvoltării economice a subliniat rolul capitalului uman în declanșarea
dezvoltării IT&C și a noilor tehnologii. Semnificativul numărul de universități și
studenți, precum și experiența acumulată deja de unele companii IT&C sunt argumente
care susțin dezvoltarea ulterioară a acestui sector.

• În al doilea rând, Iași își folosește cunoștințele și talentele pentru industrii

inovatoare și creative. De menționat în favoarea acestui obiectiv sunt: proiectul de
localizare a companiilor IT&C în centrul orașului, crearea unui „centru de excelență” cu
o implicare activă a universităților, extinderea centrului de afaceri inovator, organizarea
de târguri și expoziții. Astfel, Iași are șansa de a îmbunătăți industriile existente și de a
dezvolta noi creatoare.

• În al treilea rând, Iașiul va fi cunoscut ca capitală turistică și culturală a Moldovei.

Orașul prezintă un potențial turistic divers (turism cultural, religios, evenimente
speciale, turism de afaceri sau terapie). În prezent, o strategie de dezvoltare turistică este
pe cale de a fi elaborată de autoritățile locale.

• În al patrulea rând, Iași devine principalul furnizor de servicii pentru întreaga

Regiune Nord-Estică. Pentru a deveni așa, Iași își îmbunătățește funcția regională.
Aceasta implică Iași ca centru regional în furnizarea de servicii medicale și

10
 educaționale, servicii financiare și de asigurare, servicii comerciale, servicii de transport
și distribuție.

3.2. Caracterizarea demografică începând cu anul 1992 (Recensâmânt);

Din punct de vedere administrativ judeţul Iaşi este format din două municipii
(municipiul Iaşi – 290.422 locuitori şi municipiul Paşcani – 33.745 locuitori), trei oraşe
(Hîrlău – 10.905 locuitori, Podu Iloaiei – 9.573 locuitori, Târgu Frumos – 10.475
locuitori) şi 93 de comune. Populaţia stabilă a judeţului Iaşi în anul 2011, conform
Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor, era de 772.348 persoane, fiind cel mai mare
judeţ al României ca număr de locuitori (şi al doilea după municipiul Bucureşti).
Distribuţia populaţiei stabile a judeţului Iaşi, în funcţie de mediul de rezidenţă, arată
o uşoară prevalenţă a mediului rural (54,02%). Din punct de vedere al distribuţiei pe
sexe, populaţia judeţului este distribuită echilibrat (49,44% masculin, respectiv, 50,56%
feminin). Analiza distribuţiei populaţiei stabile pe sexe în funcţie de mediul de rezidenţă
arată faptul că mediul rural este foarte uşor dominat de bărbaţi (50,86% masculin,
respectiv, 49,14% feminin), în timp ce mediul urban este dominat de femei (47,77%
masculin, respectiv, 52,23% feminin). Structura pe vârste a populaţiei judeţului Iaşi
indică o populaţie aflată în proces de îmbătrânire, procesul fiind mult mai accentuat în
mediul urban.
Fig.1. Evoluția numărului de locuitori din județul Iași între anii 1992-2019

1000000

950000

900000
Nr. populației

850000

800000

750000
92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18
19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

11
 Sursa datelor : insse.ro

3.3. Procesul migrațional al județului începând cu anul 1990, cu accent după anul
2007 (integrarea în UE);

Tabel 1. Emigranții temporari pe sexe și medii de rezidență pentru anii 2011 și 2018

Sexe Mediul de rezidență Anul 2011 Anul 2018

Masculin Urban 1234 2140

Rural 1392 2370

Feminin Urban 1704 1627

Rural 2039 2657

Sursa datelor  : insse.ro

Migraţia de scurtă durată (persoane temporar absente, plecate în străinătate de mai puţin
de 12 luni) sau de lungă durată (persoane plecate în străinătate de mai mult de 12 luni)
reprezintă un fenomen care afectează, conform datelor recensământului populaţiei şi
locuinţelor 2011, 7,30% din populaţia stabilă a judeţului. Din Iași, 21.435 de persoane
(2,78% din populaţia totală a judeţului) sunt plecate în străinătate de mai puţin de 12 luni.
Dintre acestea 51,21% sunt bărbaţi şi 48,79% sunt femei. Majoritatea persoanelor absente
temporar au ca ţară de destinaţie Italia (67,29%). Procente semnificative în ceea ce
priveşte ţările de destinaţie a migraţiei pe termen scurt se mai înregistrează în cazul
Spaniei (9,69%), Grecia (4,11%), Germania (3,72%), Marea Britanie (3,71%) şi Franţa
(2,30%).

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din 2011 a înregistrat pentru indicatorul

migraţie de lungă durată 34.938 persoane (4,52%). În cazul acestui tip de migraţie, spre
deosebire de migraţia de scurtă durată, numărul bărbaţilor este mai mic decât numărul
femeilor (48,09% bărbaţi, respectiv, 51,91% femei). Italia rămâne principala ţară de
destinaţie, fiind alegerea a 63,03% dintre migranţii de lungă durată. Procente

12
semnificative în ceea ce priveşte ţările de destinaţie a migraţiei pe termen lung se mai
înregistrează în cazul Spaniei (10,50%), Marea Britanie (5,21%), Grecia (3,86%), Franţa
(2,70%) şi Germania (2,56%).

Evoluția numărului de emigranți definitivi din județul Iași între anii 1991-2019

1200

1000

800
Nr. populației

600 masculin
Feminin
400

200

0
91 93 95 97 99 01 03 05 07 09 11 13 15 17
19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Sursa datelor  : insse.ro

Evoluția numărului de imigranți definitivi din județul Iași între anii 1991-2019
9000

8000

7000

6000
Nr. populației

5000
Masculin
4000
Feminin
3000

2000

1000

0
91 94 97 00 003 06 09 12 15 18
19 19 19 20 2 20 20 20 20 20

Sursa datelor  : insse.ro

13
 Potrivit datelor INS – baza TEMPO-online, la nivelul municipiului Iaşi, în anul 2015 au
avut loc 17166 stabiliri de reşedinţă. Prin acest indicator se înregistrează: Persoanele
sosite într-o altă localitate decât cea de domiciliu, care la data de 1 ianuarie sau 1 iulie
aveau înscrisă în actul de identitate şi în fişele de evidenţă ale populaţiei menţiunea de
stabilire a reşedinţei. Raportat la anii anteriori, numărul persoanelor care s-au stabilit cu
reşedinţa în mun. Iaşi a scăzut cu 591 persoane faţă de anul 2014 şi a crescut cu 173 faţă
de anul 2013.
Cât priveşte numărul imigranţilor definitivi, potrivit aceleiaşi surse (baza TEMPO-
online), la nivelul judeţului Iaşi (pe municipiu nu există date specifice) au fost înregistrate
7973 persoane, reprezentând peste 50% din totalul aferent Regiunii Nord-Est (15059
persoane). Comparativ cu anul 2014, numărul imigranţilor definitivi a scăzut în judeţul
Iaşi cu 5551 persoane.

4. CONCLUZII (Strîmbei Mădălina și Tudor Valentina)

Schimbarea mentalității este inevitabilă în ceea ce privește migrația în străinătate.

Modificările sunt declanșate în migrant cu intrarea în noul mediu, unde migranții trec
prin etapele de adaptare și integrare. Factorii care stau la baza modificărilor individuale
sunt materiale (bani câștigați, posibilități,oportunități), psiho-social (impactul cu noul
mediu social prin adaptare și integrare), socio-uman (relațiile din cadrul societății
gazdă), profesionist (noua profesie sau meserie îndeplinită și asumată), cultural
(stăpânirea limbii, adoptarea elementelor vamale și culturale) etc. Faptul că migranții se
integrează într-un alt mediu social, cu o altă cultură, un alt mod de gândire, o altă
structură socială, relații și entități sociale etc., semnifică faptul că mediul nu face altceva
decât să supună imigrantul minor, mediu sau schimbări majore care îl determină să-și
transforme și să-și schimbe mentalitatea în timp. Și odată schimbarea produsă, efectele
pozitive sau negative sunt de așteptat să apară pe întregul sistem inter sau extra-
migrațional: familie, casă comunitate, comunitate de migrație.

14
 Pentru moment, este destul de dificil să apreciem viitorul migrației din Iași.
Neglijența funcționarilor și lipsa de fiabilitate a informațiilor cantitative despre acest
fenomen blochează considerabil analiza geografică. Faptul este sigur că perioada lungă
și dificilă de tranziție traversată de România a făcut ca repulsivitatea economică de
acasă, combinată cu atractivitatea țărilor de destinație, să genereze fluxuri umane
apreciabile.

Și deoarece atractivitatea, precum și repulsivitatea (în final) sunt noțiuni relative,

integrarea României în Uniunea Europeană a adus schimbări în ceea ce privește
emigrarea.

Astfel, datele furnizate de Poliția Municipiului Iași înregistrează prezența în oraș

pentru 2006 a unui număr de 2932 de cetățeni străini. Cea mai mare parte a acestora
(1837) provine din Republica Moldova, favorizată de distanța mică și de comuniunea
lingvistică.

Mulți dintre emigranții români sunt profesioniști de succes și inovatori, acest lucru
întărind dovada că potențialul județului Iași există. Dar, plecarea oamenilor continuă,
dar la niveluri de expertiză mai scăzute, deoarece județul nu mai oferă oportunități de
creștere, în ciuda cheltuielilor tot mai mari de cercetare și dezvoltare. Plecarea
oamenilor nu este net negativ pentru țara de origine; dimpotrivă, emigranții păstrează
legătura și difuzează unele dintre avansările lor.

S-a înregistrat pentru Iași un număr de 1681 de persoane care au părăsit definitiv sau
temporar în perioada 1990-2006 țara, motivul acestor plecări fiind exclusiv economico-
financiar. Aproape în întregime (93,1%) din această emigrare are un caracter temporar,
pulsant, cel mai adesea cu venituri anuale. Migrațiile definitive, sunt înregistrate mai
ales în cazul persoanelor care au ales ca destinație America de Nord sau Israel (în
principal etnici evrei) și înregistrează o frecvență mult mai redusă în raport cu statele
europene, situație în care domină căsătoriile cu cetățeni din țara gazdă.

Tendințele de evoluție divergentă afișate de economia urbană în creștere (Iași) și

economia regională în declin (Regiunea Nord-Est) stau la baza disparităților socio-
economice. Înconjurat de o zonă rurală mai puțin urbanizată și agrară, orașul Iași,

15
necontestat din punct de vedere al capacității sale de polarizare la nivel regional, arată
un potențial semnificativ de declanșare a creșterii economice pe o zonă de influență
extinsă și de a consolida cooperarea transfrontalieră cu Republica Moldova. Influența
benignă a Iașilor asupra zonei periurbane a contribuit la stabilitatea demografică și
localizarea activităților secundare și terțiare. Complementaritățile funcționale dintre
urban și rural sunt motoarele creșterii regionale. De asemenea, capitalul uman și absența
depopulării și îmbătrânirii sunt punctele forte ale dezvoltării sociale și economice. În
ciuda conectivității scăzute și a accesibilității orașului și a zonei sale periurbane, Iași
este furnizorul regional de servicii sociale, în principal educațional și medical.
Specializarea economică a orașului și potențialul său de cooperare transfrontalieră ar
putea ajuta la internaționalizarea lanțului de aprovizionare în industria agroalimentară
și, în final, la integrarea comercială peste granița de est a Uniunii Europene. În acest fel,
Iași ar fi un centru de frunte al unei rețele productive integrate, capabile să obțină acces
la piețe naționale și internaționale mai largi. Agricultura comercială, grupul de industrii
conexe, parteneriatul inovator și brandingul contribuie la creșterea externalităților de
productivitate și inovare și, în final, la creșterea urbană și regională. Iași ca oraș
inovator ar putea, dacă s-ar ridica barierele politice, poate contribui la apariția unei
regiuni metropolitane transfrontaliere la frontiera finală a Uniunii Europene. În
literatura de specialitate s-a ajuns la concluzia că pentru Iași, după un lung declin urban
asociat cu dezindustrializare, există semne de revigorare urbană, în principal din cauza
reindustrializării și terțiarizării. Pe lângă factorii „comuni” legați de economiile de
aglomerare, randamentul crescând se datorează capitalului uman, antreprenoriatului și
mediului inovator al orașului.

Se poate aprecia că din punct de vedere al satisfacției cetățenilor în furnizarea de

servicii de ordin general interesul, numărul piețelor orașelor analizate a crescut Iași de
2,6 ori (de la 3 la 8 piețe). Între timp, numărul de locuitori aparține unei piețe a scăzut,
ceea ce înseamnă că gradul de congestionare în fiecare piață a căzut. Deși fiecare oraș
este diferit în funcție de numărul de persoane, bugetul a alocat cheltuieli pe cap de
locuitor este relativ aceeași, 31,32 Lei, 29,68 Lei în 2011.

16
 Dar, legat de modificările politice, de îmbătrânirea demografică a populației și de o
prosperitate dorită viitoare, este posibil ca Iași să devină în curând un pol de atracție
pentru emigranți?

REFERINȚE

o Dumitriu, R.-I. Go west. The migrations of the population from Iaşi township (Romania),
în „Dove finisce il mare. Geografie. Scritti per Maria Luisa Gentileschi” (coord. Monica
Iorio şi G. Sistu), Sandhi Editore, Cagliari, pp. 163-180, 2010.
o Evoluția economică a mediului urban din județul Iași GEA Strategy&Consulting
o Institutul Național de Statistică
o Monografia Județului Iași
o Mustățea, N., M. Growth Poles – An alternative to reduce regional disparities. Case
Study – Iași Growth Pole, Romanian Review of Regional Studies, Volume IX, Number 1,
2013
o Planul de Dezvoltare Integrată pentru Polul de Creștere din Iași 2009-2015
o Popescu, C. The Economy of a Regional Metropolis. Case-Study: Iasi, Romania.
Transylvanian Review of Administrative Sciences, [S.l.], p. 255-276, Jun. 2011.

17