Sunteți pe pagina 1din 2

PRINCIPII GENERALE PE CARE SE BAZEAZĂ PROGRAMELE DE

EDUCAȚIE TIMPURIE
Programe educative pentru vârstele timpurii
numeroase în lume – se completează urmăresc evidențierea tendințelor generale prin prisma
accentuării unor aspecte alese ca prioritare propuse de politici educaționale de amploare
internațională și națională se referă la orientări în sistemele de educație și învățământ care se
realizează împletind intervențiile pluridisciplinare și interdisciplinare necesare acestei vârste
Principii general valabile în programele de educație timpurie din lume
după sinteza realizată de către J. Evans (2000),
directoarea Grupului consultativ pentru dezvoltarea timpurie a copilului
Principiile sociale acceptate (determinate de politicile educaționale de la nivel
internațional)

Principiile care guvernează învățarea și dezvoltarea la vârstele mici (determinate


de studiile științifice și de cercetările în domeniul vârstelor mici)

Principiile operaționale de ordin general (determinate de derularea oricărui


program de tip educațional)
Documente internaționale
generează principiile sociale care determină și structurează sfera de intervenție educativă timpurie
asupra copilului

Convenția cu privire la drepturile copilului (1989)

Declarația Conferinței mondiale de la Jomtien referitoare la „Educația pentru


toți”(1990)

Declarația Conferinței de la Salamanca cu privire la realizarea școlii de tip incluziv:


privind accesul, participarea și calitatea unei educații pentru toți (1994)
Convenția ONU privind persoanele cu dizabilități (2006)
Orientarea actuală a politicilor educaționale la vârstele mici = parte a educației pentru
toți
Concepte fundamentale de respectat într-un astfel de context
Acces neîngrădit la educație de la cele mai mici vârste
Pune problema preocupărilor educaționale pentru toate categoriile de copii fără nici
o discriminare
Participare la educație și la viața socială prin dezvoltarea competențelor,
asigurarea drepturilor și îndeplinirea responsabilităților sociale
cere schimbarea relației educaționale centrale către independență și responsabilizarea copilului de
la vârstele mici
Calitatea intervențiilor educaționale
certifică nevoia alegerii unor metode care să satisfacă progresul uman și tehnic al epocii noastre
Drepturile și responsabilitățile în plan individual și social derivate din direcțiile

menționate și recomandate educației din declarațiile internaționale


Valorizarea și sprijinirea copilului mic
prin stimulare și prevenirea situațiilor de risc
Perspectiva de abordare a copilului:
Copiii necesită, prin imaturitatea lor fiică și mentală, îngrijire și atenție din partea întregii societăți
Respectarea copilului

indiferent de problemele de învățare și de dezvoltare pe care le are


Copiii care trăiesc în situații dificile sunt lipsiți de ocaziile necesare dezvoltării și învățării și de
aceea necesită considerații speciale.
Asigurarea unei educații pentru toți copiii, nediscriminativ
Toți copiii, fără deosebire de gen, rasă, limbă, limbă sau alte criterii trebuie să aibă condiții să-și
dezvolte plenar potențialul.
Implicarea familiei și a comnunității
în decizia și acțiunea educativă
Familiile, părinții în special, au responsabilitatea primară a creșterii și dezvoltării copiilor lor
Politicile educaționale de responsabilizare socială la nivel local și central
Comunitățile trebuie să stabilească o politică a mediului educațional care să asigure plenar
realizarea responsabilității sociale pentru creșterea și educarea tinerei generații
Principii de bază în dezvoltarea copilului
Dezvoltarea copiilor este cumulativ prin natură și nu neapărat progresivă

Copiii sunt participanți activi la propria lor dezvoltare și învățare

Dezvoltarea și învățarea apar ca rezultat al interacțiunii copilului cu oamenii și obiectele din mediul
lui
Care pot fi folosite pentru a ghida crearea de activități potrivite și experiențe
pentru copiii mici în cadrul programelor de educație timpurie
Dezvoltarea este holistică; constă în dimensiuni interdependente

Dezvoltarea începe prenatal și învățarea începe de la naștere

Dezvoltarea este multi-determinată și variază ca o funcție a statutului nutrițional și biomedical al


copilului, a moștenirii genetice și a contextului social și cultural