MORE NUMBER

THEORY
Capitolul 8
Numere prime
Funcția lui Euler 
Testul Miller-Rabin
Teorema lui euler
Teorema chinezească a resturilor 
Logaritmi pentru aritmetica modulară

Mitea Boengiu M. Steliana-Talida

Master ICC
yutgf
More number theory

De retinut!

 Un număr prim este un număr întreg care poate fi împărțit fără resturi prin valori pozitive și
negative ale lui însuși și 1. Numerele prime joacă un rol critic atât în teoria numerelor, cât și în
criptografie.
 Teorema lui Fermat și teorema lui Euler sunt două teoreme care joacă roluri importante în
criptografia cu chei publice.
 cerință importantă într-un număr de algoritmi criptografici este capacitatea de a alege un
număr prim mare.
 Logaritmi discreti sunt fundamentali pentru o serie de algoritmi cu cheie publică. Logaritmi
discreti sunt analogi cu logaritmi obișnuiti, dar sunt definiti folosind aritmetica modulară.

Numere prime

Un număr total de p > 1 este un număr prim daca are doar 2 divizori: +-1 și +-p.

Orice întreg > 1 poate fi factorizat într-un mod unic ca:

Unde p1 >p2<...<pt sunt numere prime și unde fiecare ai este un număr întreg pozitiv.

Aceasta este cunoscută sub numele de teorema fundamentală a aritmeticii.

91 = 7 * 13

3600 = 24 * 32 * 52

11011 = 7 * 112 * 13

Luand in considerare cele de mai sus orice număr întreg pozitiv poate fi scris unic în
următoarea formă:

Înmulțirea a două numere este echivalentă cu adăugarea exponentului corespunzător

Exemplu: k = 12 * 18 = (22 * 3) * (2 * 32) = 216

k2 = 2 + 1 = 3; k3 = 1 + 2 = 3
216 = 23 * 33 = 8 * 27

Tabelul numerelor prime sub 2000 este urmatorul:

Mica teorema a lui Fermat

Dacă p este un număr prim şi a un număr întreg oarecare (poate fi chiar divizibil cu p!) atunci:

Dacă p nu divide a, avem altă variantă a teoremei:

Fie p un număr prim şi a un număr întreg prim cu p (adică un număr care nu este multiplu de p).

Considerăm primii (p-1) multipli ai lui a şi resturile împărţirii lor prin p:
a,2a,3a,⋯,(p−1)a,r1,r2,r3,⋯,rp−1.
Conform teoremei 1 de la Teoria numerelor, aceste resturi sunt diferite între ele şi diferite de zero, deci
sunt numerele 1,2,⋯,p−1 aşezate eventual într-o altă ordine.
Avem deci:
a=Mp+r1,2a=Mp+r2,⋯,(p−1)a=Mp+rp−1.
Înmulţind aceste egalităţi membru cu membru. Avem:
(Mp+r1)(Mp+r2)=Mp+r1⋅r2
căci prin înmulţire obţinem patru membri, din care trei sunt multipli de p.
Mai departe:
(Mp+r1⋅r2)(Mp+r3)=Mp+r1⋅r2⋅r3.
Astfel, prin inducţie se poate demonstra că:
(Mp+r1)(Mp+r2)⋯(Mp+rp−1)=Mp+r1⋅r2⋅r3⋅⋯⋅rp−1.
Deci:
1⋅2⋅3⋅⋯⋅(p−1)ap−1=Mp+r1r2⋯rp−1.
Numerele r1,r2,⋯rp−1 fiind numerele 1,2,⋯p−1 aşezate eventual în altă ordine, produsul
lor r1⋅r2⋅⋯⋅rp−1 este egal 1⋅2⋅⋯⋅(p−1).
Obţinem:
1⋅2⋅3⋅⋯⋅(p−1)ap−1=Mp+1⋅2⋅3⋅⋯⋅(p−1)
adică:
1⋅2⋅3⋅⋯⋅(p−1)(ap−1−1)=Mp.
Dar produsul 1⋅2⋅3⋅⋯⋅(p−1) nu se divide prin p căci acesta este prim. Astfel teorema lui Fermat este
demonstrată.
Funcția lui Euler (sau indicatorul lui Euler, notat φ(x)) este o funcție definită pe mulţimea numerelor
naturale care ataşează fiecărui n∈N numărul numerelor mai mici ca n şi prime cu n.
Exemple: φ(2)=1,φ(5)=4,φ(6)=2.
Dacă descompunerea în factori primi a lui n este:
n=pn11 pn22 …pnkk ,
atunci:
φ(n)=n(1−1p1)(1−1p2)…(1−1pk)
iar pentru un număr prim p:
φ(p)=p−1.
Testul Miller-Rabin este un test probabilistic, neconditionat, ın timp polinomial (1980).
Fie n un numar impar ¸si fie
s = max{α ∈ N | 2^ α |(n − 1)}.
Deci
n − 1 = 2s t cu t impar.
Fie b ∈ {1, 2, . . . , n − 1}.
Daca n este numar prim, atunci (Teorema lui Fermat)
bn-1 ≡ 1 (mod n).
Notand
B2s-1t≡ a (mod n)
obtinem
a2 ≡ 1 (mod n).
Daca n este prim, atunci a = ±1 (deoarece in acest caz ecuatia a 2 ≡ 1 (mod n) are doar solutiile ±1).
Teorema
Daca n este numar prim si b ∈ Zn, b 6 ≠ 0, atunci una din urmatoarele afirmatii este adevarata:

 sau bt ≡ 1 (mod n),

 (ii) sau exista r ∈ {0, . . . ,s − 1} astfel ıncat b2rt≡ −1 (mod n)
Teorema lui euler.
Dacă a, n sunt două numere întregi prime între ele, atunci:
aφ(n)≡1(modn).
unde φ este indicatorul lui Euler (funcţia φ a lui Euler).
Teorema este o generalizare pentru mica teoremă a lui Fermat.
Fie p1,p2,⋯,pφ(n) numerele prime cu n şi mai mici decât acesta şi r1,r2,⋯,rφ(n) resturile împărţirii
lui ap1,ap2,⋯,apφ(n) la n. Să arătăm că numerele r1,r2,⋯,rφ(n) sunt chiar
numerele p1,p2,⋯,pφ(n) eventual luate în altă ordine, adică:
{p1,p2,⋯,pφ(n)}={r1,r2,⋯,rφ(n)}.
Conform teoremei 1 de la Teoria numerelor, resturile împărţirii la n a numerelor a,2a,⋯na sunt
distincte două câte două. Deci r1,r2,⋯,rφ(n) sunt distincte între ele deoarece şi
numerele ap1,ap2,⋯,apφ(n) se află printre numerele a,2a,⋯,na (căci p1,p2,⋯,pφ(n) sunt mai mici
decât n)
Teorema chinezească a resturilor este un rezultat din teoria numerelor, cu aplicații în criptografie. 
Dacă n1, n2, …, nk sunt întregi primi între ei doi câte doi, atunci, oricare ar fi întregii dați a1,a2, …, ak,
există un întreg x care este soluție a următorului sistem de congruențe:

Mai mult, toate soluțiile x ale acestui sistem sunt congruente modulo produsul 
N = n1n2…nk.

Logaritmi discreti sunt fundamentali pentru o serie de algoritmi cu cheie publică, inclusiv schimbul de
chei Diffie-Hellman și algoritmul de semnătură digitală (DSA). .
Puterile unui număr întreg, modulul n.
Reamintim din teorema lui Euler că, pentru fiecare a și n care sunt relativ prime

af(n) K 1 (mod n)

unde f (n), funcția lui Euler, este numărul de numere întregi pozitive mai mic decât n
și relativ prim la n.

Expresia generală este:

am K 1 (mod n)

Dacă a și n sunt relativ prime, atunci există cel puțin un număr întreg care să satisfacă ecuația de mai
sus și anume M = f (n). Cel mai mic exponent pozitiv m pentru care deține ecuația este menționat în
mai multe moduri:
• Ordinea unui (mod n);
• Exponentul căruia îi aparține (mod n);
• Lungimea perioadei generate de a.
Pentru a vedea acest ultim punct, luați în considerare puterile lui 7 mod 19:
71 k 7(mod 19)
72 = 49 = 2 * 19 + 11 K 11(mod 19)
3
7 = 343 = 18 * 19 + 1 k 1(mod 19)
74 = 2401 = 126 * 19 + 7 k 7(mod 19)
5
7 = 16807 = 884 * 19 + 11 K 11(mod 19)
Logaritmi pentru aritmetica modulară
Cu numere reale pozitive obișnuite, funcția de logaritm este inversa expunerii. Există o funcție analogă
pentru aritmetica modulară
Proprietatile algoritmilor includ:
logx(1) = 0

logx(x) = 1

logx(yz) = logx(y) + logx(z)

logx(yr) = r * logx(y)

analogia dintre logaritmi adevărati și logaritmi discreti este demonstrata prin urmatoarea formula :

dloga,p(yr) K [r * dloga,p(y)](mod f(p))

Calcularea logaritmilor discreti

Luand în considerare ecuația

y = gx mod p

Dat fiind g, x și p, este simplă calcularea lui y. În cel mai rău caz, trebuie să realizăm x multiplicări
repetate și există algoritmi pentru a obține o eficiență mai mare (vezi Capitolul 9).
Cu toate acestea, având în vedere y, g și p, este, în general, foarte dificil de calculat x (să luăm
logaritmul discret). Dificultatea pare să fie pe aceeași ordine de mărime ca cea a primelor de
factorizare necesare pentru RSA. La această scriere, algoritmul cel mai rapid asimptotic cunoscut
pentru a lua logaritmi discreti modulo un număr prim este de ordinul [BETH91]:
1/3(ln(ln p))2/3))
e ((ln p)

ceea ce nu este fezabil pentru numerele prime.

Bibliografie
https://docs.google.com/viewer?
a=v&pid=sites&srcid=ZGVmYXVsdGRvbWFpbnxtYXJhbWFidXNpbml8Z3g6NjY3NmVhNDk5N
TM0YTE3Mw
https://math.wikia.org/ro/wiki/Teorema_lui_Euler_(teoria_numerelor)
https://math.wikia.org/ro/wiki/Mica_teoremă_a_lui_Fermat
https://ro.wikipedia.org/wiki/Teorema_chinezească_a_resturilor
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mica_teoremă_a_lui_Fermat
https://en.wikipedia.org/wiki/Discrete_logarithm