UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT

Programul de studii: Educatie fizica si antrenament sportiv

Disciplina: Atletism

Anul universitar: 2019-2020

REFERAT

Master, An I

Chiorpec Mihai Vlad

2020
 Metodologia pregatirii tehnice in atletism

 Explicatia
 Demonstratia
 Executia miscarilor

Primele doua cai metodice sunt folosite cu precadere de professor (antrenor) si

au ca scop crearea reprezentarii ideo-motorii cat mai corecte despre tehnica in
mintea elevilor.
Continutul ultimei metode este dat si de munca practica a elevului care sub
conducerea atenta a profesorului urmareste:
 Insusirea practica a miscarilor si actiunilor tehnice
 Dezvoltarea simtului de autocontrol si autoapreciere a executiilor tehnice
 Stabilirea greselilor comise si indreptarea lor

In insusirea tehnicii probelor cu indici inalti de tehnicitate desprindem

urmatoarele etape:
 Etapa insusirii mecanismului de baza si a formarii profitului brut al miscarii
caracterizata printr-o slaba coorodonare a miscarilor. Ea corespunde primilor
2-3 ani de antrenament
 Etapa formarii profilului cizelat al tehnicii caracterizata la inceput printr-o
coordonare instabila, intr-un timp relativ scurt, formeaza stereotipul dinamic.
Ea corespunde primilor 2-3 ani de antrenament specializat intr-o proba.
 Etapa perfectionarii si consolidarii profilului cizelat. Acesta corespunde
stagiului de obtinere a performantelor sportive din ce in ce mai inalte.
Exerciile care rezolva pe calea cea mai directa insusirea si perfectionarea
tehnicii se impart in doua grupe:
 Exercitii tehnice – sunt identice cu tehnnica probelor de concurs. Ele in
cadrul antrenamentului se executa cu eforturi de intensitati variabile, uneori
cu accent pe anumite elemente constitutive, de cele mai dese ori insa, cu
 atentia indreptata in special asupra acelor elemente sau faze la care se
constata executii gresite sau nesigure
 Exercitii pretehnice – sunt constituite din acele mijloace care organizate intr-
un traseu metodic corect devin trepte succesive si concrete pe care paseste
atletul in vederea insusirii si perfectionarii tehnicii, ultima treapta fiind
identica cu modelul final al tehnicii propriu-zise a probei de concurs.
Exercitiile pretehnice se impart in trei subgrupe:
a) Exercitiile introductive, ele au ca scop
 Formarea mecanismului de baza
 Acomodarea, obisnuirea cu anumite obiecte, material sportive a caror
manuire implica o oarecare dificultate
 Dezvoltarea, intr-o masura oarecare, a calitatilor mortice specific practicarii
probei respective
b) Exercitiile fundamentale. Din aceasta grupa fac parte acele exercitii care
devin trepte obligaorii in procesul de insusire a tehnicii
In sistemul metodic prima treapta este cea mai simpla ca structura. Prin
complicarea gradate a exercitiului se obtin exercitii din ce in ce mai apropiate de
modelul final al tehnicii.
Unele exercitii fundamentale, de regula celor care sunt mai apropiate ca
structura de modelul final dup ace au fost insusite correct, devin mijloace de
perfectionare a tehnicii.
Controlul asupra preciziei si coordonarii miscarilor conduc la consolidarea
deprinderii tehnice, iaar cresterea amplitudinii si vitezei de executie se consitituie
in coordinate principale care duc la perfectionarea ei.
In astfel de conditii exercitiile fundamentale sunt folosite cu multa eficienta atat
de atletii juniori cat si de cei mai varstnici si cu o bogata experienta practica.
In activitatea de instruire a incepatorilor se constata adeseori instalarea unor
greseli in executia practica a exercitiului, in aceste cazuri prima grija a antrenorului
trebuie sa fie in depistarea cauzelor. Acestea pot fi de natura urmatoare:
 O gresita prezentare a miscarii
 O pregatire fizica nesatisfacatoare sub aspectul unor calitati mortice
 Lipsa de concetrare a atentiei in timpul executiei
 Slaba coordonare a fortelor musculare
  Influenta externa
Pe masura dezvoltarii la sportive a reprezentarii kinesezice a miscarilor ce
compun tehnica cu ajutorul perceptiilor musculare, intervine tot mai efficient
autocontrolul iar atletul va reusi sa distinga o executie corecta de alta gresitta
contribuind, in cooperare cu antrenorul, la accelerarea invatarii si perfectionarii
tehnicii.
c) Exercitiile suplimentare se caracterizeaza prin structura lor foarte simpla in
raport cu tehnica probei. Ele sunt folosite atat la invatarea cat si la
perfectionarea tehnicii. Fiind secevente din ansamblul tehnicii ele se invata
relative repede si de aceea prin repeat pot devein, in continuare, mijloace
eficiente in procesul de automatizare a elementelor de microstructura tehnica
atat in ce priveste forma de executie, cat si vitezele partiale, acceleratiile
segmentelor
Exercitiile suplimentare contribuie substantial la tratarea diferentiata si
individualizata a atletilor in procesul de perfectionare a tehnicii.