Sunteți pe pagina 1din 70

Infracțiuni privind dreptul proprietății intelectuale

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. INTRODUCEREA ÎN DREPTUL PROPRIETĂȚII INTELECTUALE.


NOŢIUNI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ

Secţiunea 1. Generalități

Secțiunea 2. Creații intelectuale industriale

CAPITOLUL II. APĂRAREA DREPTURILOR DE AUTOR PRIN NORME JURIDICE A


DREPTULUI PENAL. INFRACŢIUNI PREVĂZUTE ÎN LEGEA NR.8/1996

Secţiunea 1. Aspectele comune cu privire la structura infracţiunilor prevăzute în Legea nr.


8/1996

Secţiunea 2: Analiza a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.8/1996

CAPITOLUL III. MIJLOACE DE APĂRARE A DREPTURILOR ASUPRA DESENELOR


ŞI MODELELOR INDUSTRIALE

Secţiunea 1. Prezentare generală

Secţiunea 2. Infracţiunea de însuşire fără drept, a calităţii de autor, al desenului și modelului


industrial

CAPITOLUL IV. APĂRAREA DREPTURILOR ASUPRA MĂRCILOR

Secţiunea 1. Generalități

Secţiunea 2. Contrafacerea, imitarea sau folosirea fără drept a mărcii altuia

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

BIBLIOGRAFIE

1
2
INTRODUCERE

Prin proprietate intelectuală, se înțelege posesiunea unor drepturi asupra creațiilor


umane din domeniile, tehnicii, științei, literaturii, muzicale, operelor literare, s.m.d.p.
Termenul de proprietate intelectuală curinde prin urmare, creații de natură științifică dar și
artistică, care fac obiectul dreptului de autor.

Domeniul de proprietate intelectuală a fost recunoscut încă din cele mai vechi timpuri,
dar ca și fenomen juridic acesta este o cucerire târzie. Se poate afirma că nici greșii și nici
romanii nu au beneficiat vreodată de o asemenea protecție iar, surprinși de această contestare,
specialiștii domeniului au procedat spre o analiză minuțioasă, fără însă a putea descoperi, vreo
referire la drepturile de autor.

Dacă izvoarele legislative vor ignora dreptul de autor, alte surse vor semnala existența
comerțului cu manusccrisele diferiților autori. Altfel spus, dreptul de autor se reducea la
dreptul asupra manuscrisului operei. Copiile după un manuscris original erau executate și
difuzate în varii spații culturale. Însă existența comerțului cu manuscrise nu semnifica și o
recunoaștere și protejare asupra dreptului de autor.

Ca o primă cotitură în evoluția dreptului de autor, aceasta coincide mult cu


descoperirea tiparului de însuși Gutenberg. Așadar, trei secole mai tarziu, când problema
legată de drepturile de autor asupra operelor intelectuale începe să dobândească o configurare
modernă, aparținătorii acestor drepturi făcând referire la momentul în care apărea tiparul
scriau așa: ”Totul se va schimba, iar întunericul care învăluie lumea aceasta, încă barbară, se
va risipi numaidecât, grație invenției lui Gutenberg”.

Copyright-ul metoda de origine britanică a fost inițial o metodă de cenzură impusă. În


anul 1556, coroana britanică garanta companiei Stationers monopolul tiparului, la început
doar pentru a răspândi această formă protestantă. Se cerea ca toți ce care dorea publicarea
operelor să fie înregistrați la Stationers, astfel Coroana blocând scrierile eretice. Odată cu
trecerea timpului interesul puterii pentru controlul ereziilor a fost trecut de interesul
comercialal editurilor, care doreau profitarea în urma publicațiilor vândute.

Prima lege care a recunoscut drepturile de autor a fost în statul Anne încă din anul 1710, care
va garanta acestora un drept exclusiv în a publica noile opere pe un termen de 14 ani, un
termen care va fi reînoibil. Înscrierea operelor trebuia făcută la Stationers Hall, nu pentru
faptul ca guvernul să poată identifica ereticii ci pentru cei ce se bucurau de dreptul de autor să

3
își poată demonstra pretenția legată de originalitatea operelor sale, în momentul în care se
presupunea că altcineva le-a copiat opera.

Cu o istorie așa frumoasă dar și cu informații interesante aflate la orele de curs m-am
decis înspre această temă.

Lucrarea mea de licență de împarte pe patru capitole după cum urnează:

Capitolul 1 conține o introducere în dreptul proprietății intelectuale dar și noțiuni ale


proprietății intelectuale. Se va înțelege prin proprietatea intelectuală, posesiunea drepturilor
asupra creațiilor umane în următoarele domenii: tehnic, științe, literatură, opere literare,
muzicale. Apărarea și protecția drepturilor menționate se va face strict prin lege.

Proprietatea intelectuală va cuprinde astfel, creații de natură tehnică, care sunt incluse
în categoria proprietății industriale dar și creații de natură științifică, artistică care vor face
obiectul dreptului de autor.

Properietatea intelectuală a fost recunoscută încă din cele mai vechi timpuri. Marile
opere cu natură tehnică, științifică sau artistică sunt nemijlocit legate de numele celor care le-
au creat.

Ca un fenomen juridic, properietatea intelectuală nu este nouă, astfel primele


reglementări în domeniu s-au consemnat în secolul XV.

Asemeni unui corolar al diverselor relgementări naționale care au apărut de-a lungul
timpului, astfel că în anul 1883 a fosr redactată Convenția de la Paris asupra protecțioeo
proprietății intelectuale, iar în anul 1886 a apărut Convenția de la Berna cu privire la
constituirea Uniunii asupra protecției Drepturilor Autorilor asupra operlelor Literare și
Artistice.

Juridic vorbind proprietatea intelectuală va acpoperi două noțoini distincte dar care
sunt strâns legate între ele astfel că proprietatea intelectuală este considerată a fi institușie
juridică ca drept subiectiv.

Instituția juridică a proprietății intelectuale este definită ca un ansamblu ale normelor


juridice care va reglementa relațiile sociale c are decurg din cererea dar și din valorificarea
operelor științifice, literare, artistice sau a produselor intelectuale cu o aplicabilitate
industrială, categorie în care se vor include și semne distinctive ale acestor activități.

4
În capitolul 2, intitulat, Apărarea dreptului de autor prin normele juridice ale dreptului
penal. Obiectul juridic generic infracțional prevăzut în legea nr. 8/1996 este unul constitui din
relațiile sociale care se vor forma și dezvolta în cadul activităților reglementate de lege. Sub
aspectul acesta, respectivele infracțiuni vor putea fi incluse în gupa infracțiunilor prevăzute de
titlul IV a părții speciale a codului penal.

Toate faptele incriminării a acestei legi estrapenală au obiect juridic specific grupului
referitor la relații sociale care se vor forma și dezvolta în domeniu de creație intelectuală li
care vor privi drepturile care decurg din crearea operei. Fiecare infracțiune are un rol juridic
special și distinct, în funcție de aspectul particular dreptului de autor care este protejat prin
fiecare normă penală a incriminprii și care va fi relevantă pentru fiecare infracțiune în parte.

Pentru a se putea înțelege mult mai bine natura obiectului juridic al infracțiunilor
respective este necesar să se precizeze referitor la opera creată și la drepturile care se vor
naște din asemenea operă.

Opera ca un obiect concret dreptului de sutor este lucrarea originală a creației


intelectuale din domeniul literar, științific sau artistic indiferent de forma și de modul de
exprimare independent de destinația sau de valoarea sa.

În sensul respectiv, articolul 7 lit A din legea 8/1996 se va preciza ca sunt considerate
opere:

- Acele lucrări literare dar și publicistice, predicile, conferințele prelegerile, pledoariile


dar și alte lucrări orale sau scrise.
- Programe pentru calculator
- Lucrări științifice sau lucrări orale cum sunt: comunicările, cursurile, studiile manuale
școlare proiecte și documentații științifice
- Compoziții muzicale cu sau fără text
- Lucrări dramatice, patrimoniale și coregrafice
- Lucrări cinematografice sau lucrări audiovizuale
- Lucrări fotografice sau lucrări exprimate prin procedeu analog fotografiei
- Lucrări de artă plastică precum: sculptura, pictura grafica, gravura, litografia, arta
monumentală, scenografia, tapiseria, ceramica, plastica de sticlă sau de metal dar și
lucrările de artă aplicată la produse care sunt destinate utilizării practice
- Lucrări de arhitectură care includ și plamșele, machetele dar și lucrările grafice care
vor alcătui proiecte de arhitectură

5
- Lucrări plastice, hărți și desene din domeniul topografiei, geografie și oricare ramură a
științei

Capitolul 3, l-am numit, Mijloacele de apărare a drepturilor asupra desenelor și a modelelor


industriale. Legea 129/1992, privite în ansamblu are maim ulte asemanări cu legea 64/1991 cu
privire la brevetele de invenție, dar, acestea diferă în mod esențial cu privire la obiectul
creației. Datorită acestui act normativ, legiuitorul va pune sub protecția juridică dreptul
creatorilor pentru desene sau modele industriale. Aceste drepturi sunt protejate și recunosute
printr-un titlu eliberat de către O.S.I.M care va fi și certificatul de înregistrare a desenului sau
a modelului insudtrial. Certificatul este titlul de protecție care va conferi titularului drept
exclusiv pentru exploatare pe teritoriul țării noastre.
ca legătură cu protecția juridică a titularului certificatului de înregistrare a modelului
industrial sau a desenului va fi precizat că acesta în raport cu o opțiune a beneficiarului poate
să fie asigurată prin efectul prevederilor legii 192/1992.

Aceasta este o lege specială care conține dispoziții penale, în care se vor reglementa două
infracțiuni speciale ca:

a) Infracțiunea de însușire fără drept a calității de autor sau a desenului ori a


modelului industrial
b) Infracțiunea contrafacerii a desenelor sau modelelor industriale

Așadar obiectul juridic generic al infracțiunilor îl va constitui relațiile sociale care se vor
forma și dezvolta în cadrul activităților reglementate de lege.

Iar în ultim capitol 4, Apărarea drepturilor asupra mărcilor, Înregistrarea mărcii conferă
titularului dreptul exclusiv asupra mărcii și va conferi acestuia o acțiune contra fiecărei
persoane, care cu bună sau rea credință, în orice formă va aduce atingerea dreptului său.
Încălcarea de drepturi asupra mărcilor va comstitui fenomene care vor provoca titularilor
prejudicii considerabile, datorită faptului că acțiunile de contrafacere vor avea ca efect
dereglarea comerțului și denaturarea regulilor.

Sunt considerate a fi infracțiuni cu efect pe planul afectării drepturilor pe care marca le


conferă următoarele fapte:

- Contrafacerea, folosirea sau imitarea fără drept a unei mărci cu scopul


inducerii în eroare a publicului despre calitatea serviciilor sau produselor
referitoare la marcă

6
- Punerea fără drept în curulație a produsului care are o marcă identică sau
similară cu o marcă înregistrată pentru produse similare sau identice și care vor
prejudicia pe cel ce este titular de drept al mărcii înregistrate.

Vom semnala că acțiunile menționate vor constitui infracțiune doar în cazul în care vor fi
săvârșite fără drept, ducând la atingerea prerogativelor ce vor rezulta din înregistrarea mărcii.
Ca o consecință firească oarecum, de câte ori se va constata contrafacerea mărcii străine decât
în vederea obținerii foloaselor ilicite din acest fapt. Imitarea mărcii totuși, dar și întrebuințarea
fără drept a mărcii sunt fapte care uneori vor putea fi săvârșite fără intenție delictuoasă.

7
CAPITOLUL I. INTRODUCEREA ÎN DREPTUL PROPRIETĂȚII INTELECTUALE.
NOȚIUNI ALE PROPRIETĂȚII INTELECTUALE

Secțiunea 1. GENERALITĂȚI

Se va înțelege prin proprietatea intelectuală, posesiunea drepturilor asupra creațiilor


umane în următoarele domenii: tehnic, științe, literatură, opere literare, muzicale. Apărarea și
protecția drepturilor menționate se va face strict prin lege.

Proprietatea intelectuală va cuprinde astfel, creații de natură tehnică, care sunt incluse
în categoria proprietății industriale dar și creații de natură științifică, artistică care vor face
obiectul dreptului de autor.

Properietatea intelectuală a fost recunoscută încă din cele mai vechi timpuri. Marile
opere cu natură tehnică, științifică sau artistică sunt nemijlocit legate de numele celor care le-
au creat.

Ca un fenomen juridic, properietatea intelectuală nu este nouă, astfel primele


reglementări în domeniu s-au consemnat în secolul XV.

Asemeni unui corolar al diverselor relgementări naționale care au apărut de-a lungul
timpului, astfel că în anul 1883 a fosr redactată Convenția de la Paris asupra protecțioeo
proprietății intelectuale, iar în anul 1886 a apărut Convenția de la Berna cu privire la
constituirea Uniunii asupra protecției Drepturilor Autorilor asupra operlelor Literare și
Artistice.1

Juridic vorbind proprietatea intelectuală va acpoperi două noțoini distincte dar care
sunt strâns legate între ele astfel că proprietatea intelectuală este considerată a fi institușie
juridică ca drept subiectiv.

Instituția juridică a proprietății intelectuale este definită ca un ansamblu ale normelor


juridice care va reglementa relațiile sociale c are decurg din cererea dar și din valorificarea
operelor științifice, literare, artistice sau a produselor intelectuale cu o aplicabilitate
industrială, categorie în care se vor include și semne distinctive ale acestor activități.

Conform legii 8/1996 articolul 7, ca obiect al dreptului de autor se vor constiui operele
originale, a creației intelectuale în domeniul literar, științific sau artistic,, oricare ar fi ea
modalitatea de creație, un mod sau o formă concretă de exprimare dar și independent de
valoarea sau de dstinația lor asa cum sunt: acrieri literare, publicistice, conferențiale, piedici,
1
Murzea C., Notiuni de proprietate intelectuala, Ed. Romprint, Brasov, 2004
8
pledoarii, programe de calculator, scrieri științifice, studii, cursuri universitare, manuale
școlare, compoziții muzicale, opere coregrafice, opere de artă plastică, de fotografie, hărți și
artă monumentală. În dreptul de autor vor fi incluse și operele derivate cum sunt: traducerile,
enciclopediile, antologiile, adaptări, lucrări documentare sau oricare alte transformări ale
operei originale cu condiția includerii unei munci de creație intelectuală.

Conform Convenției de la Paris ca obiecte de proprietate intelectuală sunt recunoscute


următoarele:

- Invenția: o soluție tehnică cu un caracter de noutate absolută, care se aplică industrial,


în oricare domeniu al vieții sociale sau economice
- Modelul de utilitate – noua formă dată produsului cunoscut, prin care aceasta
dobândește o nouă calitate tehnică
- Desenul și modelul undustrial – o nouă formă dată produsului industrial cu scopul
unei individualizări estetice
- Marca de fabrică, de serviciu și de comerț - este un semn distinctiv de individualizare
a produselor dar și a serviciilor intreprinderii de cele similare sau identice ale altora.
- Numele comercial – este un nume sau o denumire sub care o persoană va desfășura
activitatea cu scopul individualizării dar și a diferențierii.
- Indicația provenienței – semn c are va consta în determinarea locului geografic prin
care se va distinge produsele fabricate în locul respectiv sau în alte locuri similare de
exemplu salamul de Sibiu
- Denumirea de origine – este un semn distinctiv care constă în denumire unui loc
geografic prin care se vor distinge produsele care sunt în general naturale ele
provenind din acel loc, garantându-le implicit anumite calități.2

Concordant cu progresul tehnic este astăzi protejat inclusiv topografia circuitelor


integrate. Ca activități indistriale sunt cunoscute ca fiind unele prin legi speciale, inovația și
know-how-ul.

La noi în țară există legi speciale pentru modelul de utilitate, nume comercial,
denumirea de origine și indicația de proveniență.

Proprietatea intelectuală este drept subiectiv va reprezenta posibilitatea care este


recunoscută de lege titularului acesti drept cum este persoana fizică, sau persoana juridică,

2
O. Gartig, Noțiuni de proprietate intelectuală, Ed. Lux Libris, Brașov, 1997, pag. 23-24
9
pentru a putea folosi exclusiv creația intelectuală cu un caracter artistic sau industrial sau
chiar un semn distinctiv al unei activități de genul.

Dreptul proprietății intelectuale, prin recunoașterea sa de către stat dar și a


exclusivității de folosire, apare ca și un drept opozabil oricui. Mijloacele specifice pentru
apărarea titilarului de drept impotriva atingerii drepturilor lui sunt: acțiunea contrafacerii dar
și acțiunea în concurența neloială. 3

Se vor avea în vedere și anume că rezultatele de activitate intelectuală vor acoperi o


paletă largă și diversificată, nu va fi posibil ca drepturile care sunt născute în legătură cu ele
să fie unele identice.

În mod normal se vor distinge drepturi porale adică personale dar și drepturi
patrimoniale. Unicul drept care este comun pentru toate categoriile de bunuri proprietății
intelectuale este dreptul folosinșei exclusive.

La noi în țară protecția de creații intelectuale se va realiza prin două orrgane


guvernamentale de specialitate cu o autoritate unică pe teritoriul României precum:

- Oficiul Statului pentru Intervenții și mărci (OSIM) care sunt specifice caracterului
industrial
- Oficiul Român ale Drepturilor Autorului (ORDA) pentru creațiile cu caracter artictic
dar și șiințific.

Secțiunea 2. CREAȚII INTELECTUALE INDUSTRIALE

Invenția. – este cea mai întâlnită și cea mai cunoscută formă a creației intelectuale cu
caracter in distrial. În ziua de azi ea este puternic concurată de know-how-ul datorită
valorii mari economice a acestuia.

Invenția este foarte importantă din punct de vedere social dar și economic, ea
reprezentând motorul progresului tehnic. Drept urmare ea a determinat o atenție deosebită
pe plaj juridic. Cele mai multe reglementări naționale dar și internaționale circumscrise ale
proprietății intelectuale fac referire la invenții. 4

3
Y. Eminescu, Dreptul de autor, Ed. Lumina Lex, București, 1994, pag. 16
4
C.A. București, secția a IX-a, decizia nr. 135/2005, apud. O. Spineanu-Matei, Proprietate intelectuală. Practică
judiciară, pag. 223
10
În țara noastră există următoarele legi care fac referire la dreptul proprietății
industriale asupra invenției:

- Legea 64/1991 – cu privire la vrevetele de invenție


- Legea 120/1992 – cu privire la taxele pentru cereri și brevete de invenție
- Legea 11/1991 cu privire la combaterea concurenței neloiale.

Brevetarea unei invenții este principala cerință pentru nașterea drepturilor, dar în primul
rând a dreptului exploatării exclusive. 5

Pentru brevetare Lege cu numărul 64/1991 va impune două condiții:

a) Condiții de fond care fac referire la un set al calităților care trebuiesc îndeplinite de
invenție. Pe de cealaltă parte de vor impune condiții și perosanelor fizice și
juridice pentruj ca acestea sa fie capabile să dobândească brevetul

Pentru ca invenția să fie brevetatbilă va trebui să să reprezinte o noutate raportată la


stadiul de tehnică mondială, care să conțină o activitate inventivă, așadar să n u rezulte în mod
evident din cunoștințele uzuale de specialitate dar să aibă un caracter industrial ceea ce va
implica posibilitatea reproducerii identice și a susceptibilității pentru a fi folosită cel puțin
într-un domeniu al vieții social economic. Legea face precizare că se pot breveta doar
investițiile care fac referire la: un procedeu, un obiect, o metodă, un soi nou de plantă sau
chiar o rasă nouă de animale. Nu se pot breveta ideile, soluțiile, descoperirile, metodele
matematice, organizatorice sau economice., sisteme urbanistice, reguli, fenomene fizice,
programe de calculator, rețete culinare.

Datorită faptului că nici un drept civil nu este reconoscibil, fără a se respecta normele
de conviețuire socială, legea nu va permite brevetarera invențiilor ce contravin ordinii publice
și a bunelor moravuri.

Cu privire la cubiectul invenției o regulă generală este aceea ce prevede că


inventatorul este acela care are dreptul obținerii brevetului, deci actul prin care i se va
recunoaște paternitatea creației sale și bineînțeles drepturile morale dar și patrimoniale care
vor decurge din recunoașterea respectivă. Excepțiile vor interveni doar în momentul în care
inventatorul va avea prevăzut în mod specific contractul lui de muncă o misiune inventivă sau
în cazul în care invenția a rezultat din comanda persoanei fizice sau a unei persoane juridice.
În cele două situații dreptul pentru brevet aparține instituției angajatoare sau a celui care a

5
A. Circa, Protecţia drepturilor intelectuale: actualităţi şi perspective, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2013
11
comandat lucrarea respectivă: drepturile de patrimoniu ale inventatorului vor face în cazul
acesta obiectul contractului separat. Ele pot fi sub forma remunerației suplimentare sau a unor
dividente, participanți la beneficiu etc. și se vor stabili printr-o negociere. În cazurile extreme
drepturile de inventator se va fixa prin ordine judecătorească.

Acțiunea solicitării brevetului va debuta cu constituirea dar și înregistrarea la OSIM a


depozitului național reglemetar care este compus din: cerere, descrierea invenției, revendicări,
desene dar și rezumat.

Constituirea de depozit național reglementar va naște provizoriu drepul exclusiv al


exploatării. Dar și un drept de prioritate față de oricare depozit pentru aceeași invenție
înregistrată ulterior. 6

b) Condițiile formei care se va referi la proceduri impuse de lege dar și de


reglemetarul ei de aplicare.

Condițiile formei vizează în primă fază modul completării cererii de brevet, de regulile
impuse descrierii, a revendicărilor dar și desenelor aferente. După ce se va constitui depozitul
reglementar, condițiile formei se referă la etape ale procedurii pentru brevetare care constă
din: control prealabil,m publicarea de cerere, examinare în fond a condițiilor care sunt impuse
prin lege. În urma lor OSIM va hotarî eliberarea de brevet sau respingerea cererii lui. În cazul
respingerii solicitantul va putea acționa prin contestația administrativă dar și o acțiune civilă
în instanță.

În cazul în care condițile de fond dar și de formă vor fi îndeplinite, se va acorda


brevetul solicitat. Brevetul este titulul juridic, eliberat de către stat prin OSIM, care va asigura
titularului drept executiv de exploatarea invenției. Așadar, brevetul va da nastere dreptului
proprietății industriale, ca un singur drept cu un efect și specific care este actul con stitutiv de
drepturi.

Drepturile titularilor de brevet sunt protejate pe teritoriu timp de 20 de ani pentru


principalele invenții și timp de 10 ani pentru entru invenții care vor perfecționa invenția
brevetată.

Pentru a lărgi teritoriul de protecție, brevetarea se va face ulterior dar și în străinătate,


concordant cu convențiile internaționale care se vor aplica, în mod particular în conformitate
cu Tratatul de cooperare din domeniul Brevetelor și ținând cont de legile statelor c are vor

6
St. Cărpeanu, Drept Civil. Drepturile de creație intelectuală, Universitatea din Bucuresti, 1971,pag 26.
12
7
face solicitarea pentru brevetare. Procedura se va declanșa tot prin OSIM.
În fară de dreptul esențial născut prin brevetare mai precis dreptul exclusiv al
exploatării, din brevet se vor naște și alte drepturi de natură patrimonială sau morală. Lucrul
acesta este de o importanță majoră datorită faptului că un caz general a devenit cel în care
inventatrorul dar și titularul de brevet sunt persoane distincte. Una dintre importantele
prevederi în sensul acesta se va referi la scutirea temporară a impozitului dar și a produselor
care sunt fabricate conform brevetului de invenție .8

Față de anterioarele reglementări, prin actuala lege se vor asigura mai multe drepturi
dar și mai multă protecție a inventatorului, aparte că el este sau nu un titular de brevet.

Dreptul exclusiv al exploatării, care este născut provizoriu din momentul în care se va
constitui depozitul și este confirmat ulterior prin acordarea de brevet, va da titularului
posibilitatea fabricării, folosirii, comercializării, esportarii, obiectul de invenție dar și de a
culege roadele activității. Dreptul va fi acordat exclusiv, legea va prevede numeroase
posibilități pentru apărarea în cazul în care o a 3 a persoană va încălca cu bună știință sau în
mod involuntar, unul sau mai multe drepturi ale titularului brevetului. Prin lege în general se
va interzice continuarea de fapte incriminante, se va acționa făptuitorul și păgubașul va avea
dreptul la reparearea de daune morale sau de daune patrimoniale care vor putea fi dovedite.

Drepturile de patrimoniu care se vor naște în legătură cu invenția vor putea fi


transmise toate sau pe părți. Astfe se vor putea transmite: dreptul pentru eliberarea de brevet,
dreptul asupra brevetului, drepturile care vor decurge din brevetul invenției.

Modalitățile uzuale pentru transmiterea de drepturi patrimoniale sunt:

a) Cesiunea – prin care se va transmite dreptul exploatării exclusive


b) Licența – este cea prin care se va transmite dreptul pentru folosire

Cesiunea este echivalenta vânzării. Ea se va putea referi la modalitățile de aplicare dar


și de valorificare a invenției sau o parte a invenției.

Licența este asemănătoare închirierii. În cazul acesta titularul va rămâne în posesia


drepturilor sale, licdențiarul va avea doar dreptul de aputea folosi în condiții anumite invenția.

Atât prin cesiune cât și prin licență se vor perfecționa pe baza contractului bilateral
care este unul specific, prin care se vor prevedea amănunțit drepturile dar și obligațiile
7
Bădărău A., Mihăilescu N., Scurtă istorie a brevetării invenţiilor în România, volumul I, Editura OSIM,
Bucureşti, 2005
8
Legea 64/1991 Art. 68
13
părților. Una din cerințele esențiale unui contract este înregistrarea sa la OSIM fără de care nu
se vor produce efecte fașă de terți.

Caracterul complex al unei instituții a dreptului proprietății industriale se va manifesta


din plin în materia de drepturi născute în legătura cu invenția. Textele care sunt fun damentale
vor fi cuptinse în legea nr 64/1991, din care vor rezulta categoriile următoare:

- Contestația administrativă
- Acșiune civilă
- Acțiune penală

Prin contestația administrativă solicitantul brevetului sau oricare altă persoană interesată
va putea contesta hotărârile emise de OSIM.

Prin acțiunile civile se vor stinge litigiile care vor putea apărea în legătură cu calitatea
inventatorului, cu calitatea titularului de brevet, cu litigiile legate de drepturile partimoniale
ale inventatorului dar și cele care vor apărea în contracte de cesiune sau în contracte de
licență.

Prin acțiuni penale, titularul brevetului dar și alte persoane interesate vor putea sesiza
organele penale în legătură cu infracțiunile următoare:

- Infracțiuni de contrafacere
- Infracțiuni de concurență neloială
- Infracțiuni de însușire fără drept a calității inventatorului
- Infracțiuni de incălcare a confidențialității

Dreptul moral al calității de inventator este unul tangibil sar și inalienabil.

Drepturile de patrimoniu sunt unele temporare. Ele vor putea înceta natural, la expirarea
termenului de valabilitate al brevetului asta însemnând 10 sau 20 de ani., prin simpla
renunțare la brevet sau prin decăderea drepturilor. Decăderea va putea fi cauzată de neplata
taxelor pentru menținerea ăn vigoare sau de simpla revocare a unei hitărîri acordate a
brevetului ca urmare a actiunii care este legată unei persoane interesate care va contesta
invenția sau inventatorul.

Inovația, ca o nouă tehnică reglementarea distinctă a inovației cu un caracter relativ


sau local, proprie dreptului socialist. Pe un plan internațional nu vor exista reglementări

14
speciale, obligațiile și drepturile creatorilor dar și a beneficiarilor îmbunătățirii tehnice cu un
caracter de noutate locală ele fiind supuse unei legislații de drept al muncii, ca urmare a
existenței contractului.

În momentul de față inovația va putea fi parțial identificată cu un know-how pe


măsura ce este definită ca o sună a inovațiilor. Aceste două noțiuni se aseamănă datorită
faptului că sunt noțiuni nebrevetabile drept urmare apărarea lor se va face doar prin secret.

Legea 64/1991 face o singură referire la inovație, aceasta în articolul 67 după cum
urmează:

- Inovația este realizarea tehnică cu un caracter de noutate la nivel de unitate dar care
este utilă acesteia.
- Drepturile bănești ale autorului se vor stabili printr-un contract
- Unitatea va fi obligată să ateste calitatea de autor
- Încălcarea de drepturi ale autorului inovației va atrage obligația unității pentru plata
despăgubirilor potrivit dreptului uman.

Inovația este fără doar și poate creația intelectuală cu un caracter tehnic sau industrial.
Relativitatea ei în timp dar și în spațiu nu va permite protejarea ei decât prin contract și secret.

Pentru un inovator este extrem de important să aiba posibilitatea să ceară unității


respective încheierea de contract prin care sa îi fie atestate drepturile, realizarea sa fizică a
informației va avea loc numai după perfectarea lui.

Pentru o unitate este esențial să poată analiza la modul serios mărimea dar și calitatea
beneficiilor care vor putea rezulta astfel încât încheierea de contract să se poată face în
cunosștință de cauza dar și în avantajele ambelor părți. Se vor evita ulerioerele litigii.

Know-how-ul este noțiunea complexă cu forme multiple de manifestare. Drept urmare


este dificil de stabilit o definiție.

Know-how-ul este constituit dintr-un amalgam de cunoștințe și forme de diferite naturi


care imbinate într-un anume mod vor conduce spre rezultate tehnico-economice superioare.
Vom putea totși formula o definiție a know-how-ului și anume că acesta este o creație
intelectuală care comstă în ansamblu de soluții dar și cunoștințe noi, care se vor aplica
industrial, ele sunt brevetabile sau nu, transmisibile și care au ca principiu un caracter secret.

15
General vorbind know-how-ul este invenția de procedee sau de metode care nu au fost
brevetate, deoarece nu s-au îndeplinit cerințele legislației naționale, pentru că titularul nu a
optat pentru brevetare, deoarece, după publicare, concurența va avea posibilitatea pentru a
folosi invenția, cu unele mici modificări, destinate pentru evitatarea acuzației de contrafacere.

Construit din ansamblu de cunoștințe, va rezulta faptul că principala condiție a fondului


apariției este ambianța tehnică de la nivelul cel mai înalt care nu va putea fi rezultat decât prin
experiența tehnică dar și de o practică industrială de excepție, care vor fi propulsate prin
emulația spiritului inovativ .

Existența unui know how însemană pentru o intreprindere un plus pentru valoarea
patrimoniului atât prin aspectul lui pozitiv dar și prin cel negativ.

În cazul în care majoritatea componentelor know-how-ului va putea fi transpusă în


documențație tehnologică sau tehnică, dexteritatea tehnică nu este una susceptibilă pentru a fi
absolut exact descrisă.

Noutatea care este cuprinsă în know-how este una relativă dar și subiectivă. Ea nu se va
raporta la nivel tehnic mondial, ci se va raporta la mediul înconjurător al deținătorului.

Prin propria esență, know-how-ul nu este brevetat în sine el fiind compus din multitudinea
de elemente, unele fiind noi, brevetabile, altele sunt cuprinse în stadiul de tehnică. Ele constă
frecvent într-o combinație inedită a soluțiilor cunoscute.

Apariția unui know-how va conduce implicit spre posibilitatea exploatării, a


comercializării dar și a transmiterii sale. Nu este protejat printr-o lege specială, dreptul
proprietății industriale este unul imperfect. Se va admite faptul că aște persoane vor putea
ajunge prin propriile eforturi sau mijloace concrete la rezultate similare ca și utilizarea ca
atare a lui nu este una restricționată din punct de vedere juridic.

Know-how-ul se va deosebi de secretul din fabrică prin simplul fapt că este creat nu
pentru a se păstra ci pentru a se comercializa. Formele lui de transmitere sunt unele clasice
acestea fiind cesiunea sau licența la care se vor adăuga un contract complex care va îngloba
mai multe transmiteri de diferite naturi.

În lipsa titlului de protecție care a fost unul comnsacrat, apărarea de drepturi se va putea
face doar prin căile faptului. Aceste posibilități sunt: atribuirea de caracter secret dar și a
contractului de confidențialitate. Acesta fiind un angajament prin care o persoană va fi

16
obligată sanu le folosească ilegal. Un contract va stipula necesitatea sancțiunilor de care va fi
pasibil cel care îl va încălca.

Desene și modele indistriale (DMI)

Deosebirea esenței între invenții și DMI va consta în faptul că la invenții va prima un


argument tehnic, iar la DMI unul estetic. Legea care va proteja DMI este legea nr. 120/1992
care va preciza în mod explicit că protecția se va putea acorda doar în cazul în care aspevtul
sau configurația nu este una determinată și de o funcție tehnică. Protecția se va asigura așadar,
din considerente care sunt strict estetice scopul ei fiind de individualizare a produsului dar și
de altele similare. 9

Deosebirea desenului și a modelului industrial va consta în numărul dimensiunilor.


Produsele care sunt în două dimensiuni adică cele de etichetă, afișele vor fi considerate
desene, iar cele din trei dimensiuni, cutiile flacoanele sunt numite modele.

Principala consiție pentru posibilitatea solicitării potecției este noutatea. Condiția aceasta
este cea îndeplinită în cazul în care respectivul DMI nu a fost făcut public, nici în țară nici în
străinătate pentru categoria respectivă de produse. Mai mult de atât se va solicita prezența de
caracter industrial sau posibiltatea de producere identice care este una nelimitată.

Cu privire la persoana care este îndreptățităpentru solicitarea de titlu de protecție


asemenea prevederi vor fi asemănătoare celor de la invenții. Principalul subiect fiind creatorul
sau autorul. Va exista o singură excepție acea că atunci când un autor este salariat și a creat
DMI-ul conform cu prevederile propriului contract de muncă sau în urma misiunii exprese. În
cazul respectiv dreptul pentru titlu aparține respectivei unități.

Protecția se va obține prin certificat de înregistrare eliberat de către OSIM în urma


examinării și a constituirii depozitului național reglementar. El este alcătuit din cerere tip, de
10 reporduveri grafice a modelului sau a desenului dar și dovada de plată a înregistrării și
examinării.

Mărcile – sunt semne distinctive care sunt folosite de către intreprinderi pentru a putea
deosebi produsele, serviciile dar și lucrările lor de cele identice sau de cele similare alte
diferitelor intreprinderi pentru a putea stimula îmbunătățirea calității serviciilor și a lucrărilor.

La noi în țară , protecția de mărci se va face prin Legea 84/1998.

9
Bădărău A.R., Mihăilescu N.M., Mărcile de fabrică şi de comerţ în România. Itinerar cronologic, Editura
OSIM, Bucureşti, 2008
17
Titlul protecției pentru mărci este practic certificatul de înregistrare. El va asigura ca drept
de folosire exclusivă a mărcii pe teritoriul țării noastre. Pentru produse, lucrări și servicii,
pentru care s-a efectuat o înregistrare pe termen de 10 ani de la data în care a fost constituit
depozitul reglementar.

Spre deosebire de alte obiecte ce cuprind proprietatea industrială, înregistrarea de mărci se


va reînoi la fiecare 10 ani. Semnele ce pot fi utilizate ca și marcă sunt? Litere, cifre, cuvinte,
reprezentări grafice, dar și combinații ale acestora, forma, cunorile și reprezentarea sonoră.

Autorul mărcii spre deosebire de altă proprietate intelectuală, nu va constitui un subiect, în


cazurile în care titularul certificatului este intreprinderea.

Termenul intreprinderii este folosit în sensul cel mai larg, care cuprinde toate persoanele
juridice sau fizice, care vor produce sau vor executa lucrări și prestări de servicii legale.

Drepturile pentru marcă vor înceta prin renunțarea, neplata taxelor prin reînoire sau
lichidare de intreprindere. Marca va putea fi anulată la cererea oricărei persoane care este
interesată în termen de 5 ani de la data înregistrării dacă va putea dovedi, imitarea sau
copierea. În cazul dreptului de marcă au fost atinse.

Drepturile de autor și drepturile conexe ale dreptului de autor. 10

Drepturile de autor dar și drepturile conexe drepturilor de autor sun reglementate la noi în
țară de legea 8/1996.

Ca și obiect dreptului de autor, conform cu legea vor fi recunoscute opere originale ale
creației intelectuale din domeniu, artistic, literar sau științific, oricare ar fi ea modalitatea
creației, modul exprimării și independent de valoarea lor. Ca și autor va fi recunoscută o
peroană care a creat opera. Se va prezuma până la proba contrarie că autor este persoana sub
al cărui nume a fost adusă opera pentru prima dată cunoștinței publice. Ca și opere originale
vor fi admise și operele derivate ca și: traducerile, culegerile, adaptările, compilațiile cu
condiția includerii unei creații intelectuale. 11

Originalitatea unei opere va rezulta strict din forma prezentării nu din idelile pe care le
conține. Ele pot fi vechi, folosite, cunoscute, noutatea lor fiind și modul de combinare,
interpretare sau folsire.

10
Cărpenaru St., Drept civil. Drepturile de creaţie intelectuală, Universitatea din Bucureşti, 1971
11
V. Roș, D. Bogdan, O. Spideanu-Matei, Dreptul de autor si drepturile conexe, Ed. All Beck, București, 2005,
pag. 10
18
Dreptul autorului va îmbrăaca două aspecte și anume: aspectul moral și cel de patrimoniu.

Aspectul moral va consta ăn dreptul de a fi cunoscut de către autor, pentru a decide dacă,
cînd și sub ce nume o să fie adusă opera la cunoștința publică, pentru a pretinde dacă
respectarea de integritate a operei de ase opune fiecărei modificare și a fiecărei atingeri și a
dreptului de a ataca opera.

Drepturile morale sunt unele inalienabile și se vor transmite prin moștenire de durată.

Drepturile de patrimoniu esențial este unul de exploatare exclusivă. Din acest fapt va
decurge drepyul de decidere asupra momentului dar și a modului de utilizare, concretizat prin
dreptul de a putea autoriza reproducerea, transmiterea difuzarea și reprezentarea scenică.

Drepturile patrimoniale ale autorului sunt unele limitate, de durată. Ea este diferențială
dpă natura operei cuprinsă între 25 de ani de la data în care a fost creată până la 70 de ani
după ce autorul a decedat.

Drepturile autorului sunt unele limitate în sensul că nu este necesară o autorizație a


creatorului într-o serie de cazuri.

Drepturile patrimoniale ale autorului sunt unele transmisibile. Modalitățile consacrate


fiind: cesiunea, contractul individual de muncă, comanda, reprezentarea și închirierea și
contractul de editare.

Drepturile conexe dreptului de autor vor avea în vedere artiștii interpreți sau executanți,
producătorii înregistrărilor sonore dar și organismele radio și TV.

Artiștii interpreți precum, dansatorii, actorii sau cântăreții vor beneficia de un drept moral
pentru recunoașterea paternității interpretării lor și de comunicarea numelui la fiecare
spectacol sau de utilizare a înregistrării.

Drepturile patrimoniale ale interpreților se vor stabili printr-un contract și vor privi fixarea
de prestație, difuzarea lor sub oricare formă. 12

12
Eminescu Y., Dreptul de autor. Legea nr. 8 din 14 martie 1996. Comentată, Editura Lumina Lex, Bucureşti,
1997
19
CAPITOLUL II. APĂRAREA DREPTURILOR DE AUTOR PRIN NORMELE JURIDICE
A DREPTULUI PENAL. INFRACŢIUNI PREVĂZUTE ÎN LEGEA NR.8/1996

Secţiunea 1. Aspecte comune cu privire la structura infracţiunilor prevăzute în Legea nr.


8/1996

1. Obiectul de infracțiune

Obiectul juridic generic infracțional prevăzut în legea nr. 8/1996 este unul constitui din
relațiile sociale care se vor forma și dezvolta în cadul activităților reglementate de lege. Sub
aspectul acesta, respectivele infracțiuni vor putea fi incluse în gupa infracțiunilor prevăzute de
titlul IV a părții speciale a codului penal.

Toate faptele incriminării a acestei legi estrapenală au obiect juridic specific grupului
referitor la relații sociale care se vor forma și dezvolta în domeniu de creație intelectuală li
care vor privi drepturile care decurg din crearea operei. Fiecare infracțiune are un rol juridic
special și distinct, în funcție de aspectul particular dreptului de autor care este protejat prin
fiecare normă penală a incriminprii și care va fi relevantă pentru fiecare infracțiune în parte.

Pentru a se putea înțelege mult mai bine natura obiectului juridic al infracțiunilor
respective este necesar să se precizeze referitor la opera creată și la drepturile care se vor
naște din asemenea operă.

Opera ca un obiect concret dreptului de sutor este lucrarea originală a creației


intelectuale din domeniul literar, științific sau artistic indiferent de forma și de modul de
exprimare independent de destinația sau de valoarea sa.

În sensul respectiv, articolul 7 lit A din legea 8/1996 se va preciza ca sunt considerate
opere:

- Acele lucrări literare dar și publicistice, predicile, conferințele prelegerile, pledoariile


dar și alte lucrări orale sau scrise.
- Programe pentru calculator
- Lucrări științifice sau lucrări orale cum sunt: comunicările, cursurile, studiile manuale
școlare proiecte și documentații științifice
- Compoziții muzicale cu sau fără text
20
- Lucrări dramatice, patrimoniale și coregrafice
- Lucrări cinematografice sau lucrări audiovizuale
- Lucrări fotografice sau lucrări exprimate prin procedeu analog fotografiei
- Lucrări de artă plastică precum: sculptura, pictura grafica, gravura, litografia, arta
monumentală, scenografia, tapiseria, ceramica, plastica de sticlă sau de metal dar și
lucrările de artă aplicată la produse care sunt destinate utilizării practice
- Lucrări de arhitectură care includ și plamșele, machetele dar și lucrările grafice care
vor alcătui proiecte de arhitectură
- Lucrări plastice, hărți și desene din domeniul topografiei, geografie și oricare ramură a
științei

Multe dintre aceste opere sunt unele originale concepute de un singur autor.

Operle pot fi unele comune atunci cand sunt create de mai mulți coautori sau de
colective, atunci când contribuția mai multor persoane la care cererea va forma un tot, fără
să fie posibilă atribuirea dreptului distinct unuia dintre autori asupra ansamblului operei pe
care a creat-o. Totodată operele proteprin legea 8/1996 sunt originale sau derivate.

O operă originală este acea operă este acea operă creată pentru prima dată, cea care nu
are la bază o operă preexistentă.

O operă derivată este acea operă creată pe baza unei opere preexistente aici intră,
adaptările, traducerile, adnotațiile, aranjamente muzicale, enciclopedii, amtologii, colecții,
baze de date de implementare pe calculator. 13

Prin dispozițiile legii va fi protejată și opera audiovizuală, opera cinematografică dar și


opera exprimată prin imagini sau combinarea de sunte cu imagini

Sunt considerate opere și programele de calculator, cand acestea vor include oricare
expresie a unui program, care este exprima în orice limbaj. Aici vom avea în vedere
programele pentru aplicații și sistemele pentru operare, material pregătitor pentru
concepție și manualele. 14

Nu se vor constitui opere conform legii 8/1996 chiar dacă ele constituie rodul unei
munci intelectuale ale creației, ideile, teoriile, concepte, desoperiri, dar și investițiile unei
opere, texte oficiale de natură politică, de natură legislativă, administrativă sau chiar
traducerile lor.
13
lit. a-b din Legea nr.8/1996
14
Art 7. Alin 1 Legea nr 8/1996
21
Protecția pentru dreptul de autor dar și a drepturilor conexe inclusiv pe cale penală va fi
condiționată de următoarele premise:

- Prestații ale artiștilor interpreți ori executanți care trebuie să locuiască pe teritoriul
României, să fie fixate pe înregistrări sonore sau să fie transmise prin intermediul
emisiunilor radio sau prin intermediul televiziunilor protejate prin dispozițiile legii
8/1996
- Programul de radio sau cel de televiziune trebuie să emită organisme specializate, să
aibă sediul în România ori programele să fie unele transmise de organismele
transmițătoare tot cu sediul în România.15

Prin lege vor fi apărate drepturile care apar și se vor dezvolta în urma operei create
care este recunoscută dar și protejată prin simplul fapt că realizarea ei fiind chiar și
nedetermiantă, independent de aducerea ei la o cunoștință publică.16

Drepturile de autor respective, vor fi protejate, în sensul pe care îl va defini legea și se


vor lega de persoana de autor de comportament, de atribute morale și de cele patrimoniale.
17

Drepturile morale vor fi prevăzute astfel:

- Dreptul deciderii în ce mod și dacă opera va fi adusă la cunoștința publică


- Dreptul de a putea pretinde recunoașterea și calitatea de autor al operei
- Dreptul de a putea decide sub ce nume se va face cunoscită opera
- Dreptul de a putea pretinde respectarea pentru integritatea operei și de a putea să se
opună oricărei modificări, sau oricărei atingeri cu scopul de a prejudicia reputația
autorului
- Dreptul de retractare a operei, cu obligația despăgubirii titularului de drepturi de
exploatare care au for prejudiciați prin retractare.18

Drepturile de patrimoniu care vor putea fi lezate prin orice faptă considerată incriminantă
constă în:

a) Dreptul exclusiv al autorului pentru a decide dacă, în ce mod și când va fi utilizată sau
exploatată opera sa, de a consimți utilizarea operei de către terți
b) Dreptul exclusiv al autorului pentru autorizare:
15
146 Ist. D/b, Lega 8/1996
16
art. 1 (2) din Legea nr. 8/1996
17
art.1 alin.1 din Legea 8/1996
18
art. 1 (2) din Legea nr. 8/1996
22
- Reproducere integrală sau parțială a unei opere
- Difuzarea unei opere
- Importul care va avea în vedere comercializarea pe teritoril României a copiilor
operelor, realizate evident cu consimțământul autorului
- Reprezentarea scenică, recitarea sau oricare altă modalitate publică a execuției sau
chiar prezentarea directă a operei
- Expunerea în mod public a operei de artă plastică fotografia, arhitectura sau arta
aplicată
- Emiterea de operă prin oricare mijloc care va servi la propagarea semnalelor, sunetelor
sau imaginilor prin satelit fără fir
- Transmiterea de operă către public prin fir, cablu, fibră optică sau oricare alt procedeu
- Comunicarea publică prin intermediul înregistrărilor audiovizuale și sonice
- Transmitere nealterată a operei către public prin fir fără un cablu, printr-o fibră optică
sau orice alt procedeu
- Difuzare secundară
- Prezentare în loc public, prin intermediul mijloacelor operei radiodifuzate sau
televizate
- Acces public la baze de date pe calculator în cazul în care bazele de date conțin sau
sunt opere protejate
c) Drept exclusiv pentru autorizarea traducerii, publicare de culegeri, adaptare, dar și
oricare altă transformare a operei cu scopul obținerii unei opere derivate
d) Drept exclusiv pentru autorizarea, încheierea de original sau copii ale operelor artistice
sau literare, cele audiovizuale, a operelor care sunt cuprinse în înregistrare sonoră, a
programului pentru calculator sau a operei care va putea fi utilizată cu ajutorul
calculatorului sau a oricărui dispozitiv tehnic, care și după difuzarea operei respective
va avea consimțământul autorului
e) Dreptul la o remunerație echitabilă în caz de ămprumut public 19
f) Drept de suită ăn cazul în care se va revinde opera de artă plastică în condițiile
articolului 21 al legii menționate

În privința obiectului material al infracțiunilor, el va exista doar atunci când elementul


material al un ei laturi obiective să se realizeze prin acțiuni asupra bunurilor corporale.

19
18 din Legea nr. 8/1996
23
Opera în mod normal ca și o creație intelectuală este una imaterială, dar în multe cazuri
este transpusă sau implemetată pe un suport material iar acesta va constitui un obiect material
al infracțiunilor din cele pe care le vom analiza încontinuare.

2. Subiecți ai indracțiunilor

Subiect activ al infracțiunilor cu privire la drepturile autorului poate fi, oricare


persoană fizică, responsabilă penal. Cu toate că dispozițiile articolul 140-143 din legea
8/1996 nu va face vreo referire la persoane care vor săvârși infracțiuni ale acestui
domeniu, totuși putem lua în considerare ca în cazul unor asemenea facpte ilicite,
activitatea de infracțiune nu o va putea realiza decât un funcționar al unei unități
specializate în protecția de opere sau specialiști din somenii diferite iar în acest sens vom
avea în vedere pe cei ce au acces la baze de date pe calculator care constituiesc operele
protejate sau care sunt angajați în societăți de televiziune sau de radio.

Ca subiect pasiv al infracțiunii este însuși autorul operei literare, operei științifice sau
artisticeale cărui drepturi morale sau patrimoniale au fost încălcate. Legea 8/1996
stabilește că autor este acea persoană fizică sau persoane ficice care au creat opera.

Se presupune a fi autor, până se va denonstra contrariul, persoana sub al cărui nume a


fost adusă opera, prima dată la cunoștința publică.

Titularul dreptului de autor poate fi o persoana fizică sau juridica spre care s-a
20
transmis calitatea de subiect ai drepturilor și care va avea dreptul exercitării drepturilor
morale și patrimoniale de către autor. El poate fi moștenitorul autorului sau în lipsa lui
conform articolului 11 alin 2 va fi ORDA sau cesionarii acestuia cărora printr-un contract
de cesiune semnat de autor li s-a cedat acest drept.

Referitor la autor se va mai preciza că în cazul unui regiszor sau al unui realizator a
unei opere audiovizuale el va fi considerat autor principal al unei opere pentru că își va
asuma conducerea realzării și creării respectivei opere. 21

Referitor la autor se va mai preciza că în cazul regizorului sau a realizatorului operei


audiovizuale el va fi considerat autor principal al operet datorită faptului că își va asuma
conducerea, crearea și realizarea operei 22

20
art. 3 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996
21
art. 94 din Legea nr. 8/1996
22
art. 65 alin. 1 din Legea nr. 8/1996
24
În situație similară este și producătorul operei audiovizuale, deoarce în această calitate
el va organiza realizarea de operă și va furniza mijloace tehnice dar și financiare atât de
necesare.

În calitate de subiecți pasivi infracțiunii pot fi și titularii de drepturi conexe drepturilor


autorului care potrivit art 94 din Legea 8/1996 sunt:

- Artiști executanți sau interpreți sau actorii, muzicienii, cântăreții, dansatorii dar și alte
persoane care prezintă, dansează, recită, cântă, declamă, interpretează, joacă, dirijează,
regizează, ori vor executa în oricare altă modalitate opera literară sau artistică, orice
spectacol de oricare fel ar fi acesta, inclusiv spectacolul folcloric, de circ sau de
marionete
- Producătorii înregistrărilor sonore pentr înregistrările proprii 23. Ele sunt persoane
juridice sau ficice care își vor asuma responsabilitatea finanțării dar și a organizării
fixării sunetelor, fie că ele constituie sau nu o operă în sensul legii 8/1996
- Organismele radiodifuziunii sau televiziunii pentru emisiunile proprii. Ele sunt
persoane juridice care sunt constituite potrivit unor dispoziții legale iar drepturile
patrimoniale ale lor sunt prevăzute expres. 24

În actul normativ specificat mai sus vor fi folosite termene sau expresii precum ”utilizator”,
iar fiecare va avea semnificația unei persoane juridice sau fizice care a putut dobândi,
conform legii dreptul pentru a folosi, pentru a exploata, pentru a gestiona, pentru a reprezenta
unul sau o multitudine de drepturi de patrimoniu conexe dreptului autorului sau pentru a-l
reprezenta pe titular în aceste drepturi.

3. Conținutul constitutiv al infracțiunilor


a) Conform laturii obiective la majoritatea infracțiunilor care sunt supuse anlizei,
elementul material laturii obiective se va realiza prin acțiuni prevăzute expres de către
legiuitot conform normelor de incriminare.

În sensul acesta vom exemplifica activitățile emiterii, transmiterii, prezența


scenică, prezentarea sau executarea directă a operei în public, fixarea pe suport a prestației
artistului interpret, comunicarea de programe de televiziune sau radio, difuzarea de opere,
expunerea publică a operei de artă plastică, reproducere integrală sau parțială a operei.

23
art. 103 alin.2 din Legea nr. 8/1996
24
art. 113-116 din Legea nr.8/1996
25
Dor în anumite situații elementul material se va putea realiza prin inacțiuni. În
sensul acesta vom avea în vedere infracțiunea pentru a permite accesul public la anumite
baze de date pe calculator, care vor conține sau vor constitui opere protejate, iar
infracțiunea care a fost prevăzută în art. 143 lit. B care se va realiza printr-un refuz al
subiecților activi în declararea organelor competente , proveniența de exemplare a unei
opere sau proveniența de suporturi pe care va fi înregistrată prestația sau programul de
televiziune sau de radio, protejate prin legea 8/1996 și care se află în posesia sa spre a fi
difuzat.

Tînând cont de natura juridică a drepturilor autorului lezate prin una din aceste
infracțiuni, urmarea periculoasă se va prezenta sun două forme cunoscute. Cu siguranță că
în situațiile în care se vor încălca drepturile morale ale autorului se va crea o stare de
pericol iar în situațiile în care vor fi încălcate drepturile patrimoniale, în cele mai multe
cazuri se vor produce prejudicii materiale pentru partea vîtîmată. Pentru a reziolva
asemenea cazuri pe cale judecătorească conform dispozițiilor legii nr. 8/1996 au fost
instituite ca mijloace procesuale pentru realizarea dezdăunării vătămaților prin faptele
ilicite și incriminate ca și infracțiuni.

În sensul acesta art. 139 alin 4 și 5 va fi instituită posibiltatea de titularizare a


drepturilor care au fost încălcate pentru a cere instanței de judecată să înceapă dispunerea
uneia dintre măsurile:

- Remiterea de încasări realizate printr-un act ilicit pentru a putea acoperi prejudiciile
suferite
- Remiterea de bunuri care au rezultat din fapta ilicită, spre vederea de valorificare a
acestora, până în momentul în care se va acoperi integral prejudiciile cauzate, în
momentul în care prejudiciile nu vor putea fi integral acoperite
- Distrugerea de echipamente și de mijloace care se află în proprietatea făptuitorului, a
căror destinație a fost aceea de a produce actul ilicit
- Scoaterea din circuitul comercial, prin distrugerea sau prin confiscara copiilor care au
fost efectuale ilegal
- Publicarea de hotărâre a instanșei de judecată pe banii celui ce a săvârșit fapta
conform mijloacelor de comunicare în masă.

Vom avea evident în vedere hotărârile judecătorești care au fost definitive dar și
iervocabile prin care însuși făptuitorul, fie că a fost sau nu condamnat sau nu pentru o

26
anumită infracțiune, fie că a fost el bligat prin acțiune civilă la respectarea de drept sau
plata depsăgubirilor ca urmare a încălcării drepturilor care sunt protejate prin lege.

b) Latura considerată subiectivă, reprezintă toate infracțiunile care sunt săvârșite cu


intenție directă sau indirectă, seoarece așa cum se va vedea la fiecare infracțiune,
faptele vor fi comisive, iar normele de incriminare nu vor prevedea sancționarea
faptelor care au fost săvârsite.25

Forma vinovăției fie ca a fost ea directă sau indirectă va rezulta cu claritate din
explicațiile ce vor fi folositede către legiuitor într-un conținut legal al infracțiunilor, așadar
se vor preciza că subiectul activ va săvârși actul ilicit fără consimțământul sau autorizarea
titularului de drept recunoscut prin lege ori va însuși fără drept calitatea de autor al operei.

De la regula aceata evident că vor exista situațiile expres care sunt prevăzute de
către leguitor în Capitolul IV al legii nr. 8/1996 potrivit cărora activitățile pot fi realizate
în legătură cu o operă anume fără consimșământul sau autorizarea autorului din această
cauză nu vor fi incriminate ca și infracțiuni. Spre exemplu art. 33 va demosntra că sunt
permise fără un acord în prealabil fără plata remunerației următoarele utilizări ale unei
opere aduse anterior la cunoștința publică, doar cu condiția ca acestea să fie în
conformitate cu bunele uzanțe și să nu contravină cu exploatarea normală a operei și nici
să nu prejudicieze autorul sau titularii acestuia de drepr sau de exploatare, așadar,

a) Reproducerea operei în caz de proceduri juridice sau administrative, cu măsură


justificată de scopul acestora
b) Utilizarea de citate scurte din conținutul unei opere în scopul analizei, critică
sau comentariu sau cu un titlu de exemplificare în măsura în care folosirea lor
va justifica întinderea citatului
c) Utilizarea aticolelor izolate sau extrase din opere, în publicații, în emisiuni
radio, sau televiziune și câteodată în înregistrările audiovizuale sau fonice,
destinate strict învățământului asemenireproducerii pentru învățământ din
cadul instituțiilor publice de învățământ sau social, precum și articole izolate
sau extrse scurte ale operelor
d) Reproducerea scu scopul informării și cercetării scutye, extrase din opere în
cadrul muzeelor, bibliotecilor, filmotecilor, fonotecilor care vor funcționa fără
un scop lucrativ
4. Aspectele procesuale specifice
25
art. 140, 141 şi 142 din Legea nr.8/1996
27
Acțiunea penală se va pune în mișcare la o plâncere penală prealabilă a unei persoane
vătămate în caz de infracțiune prevăzute în articolul 140, articolul 141 și articolul 142 litera
a), c), j), l), n), o). Aceasta semnifică faptul că pentru celălalte infracțiuni înscrise în art 142
lit, b). D), i), k), m), p), rt dar și în art 143 litera a) și b) acțiunea penală va fi pusă în mișcare
și se va exercita din oficiu inclusiv cu sesizare la O.R.D.A. articolul 138 va preciza faptul că
printre atribuțiile O.R.D.A sunt și acelea care fac referire la exercitarea doar la cerere și pe
cheltuiala titularilor a unor drepturi de autor care sunt protejate, a unei funcții de observare și
de control asupra activităților care vor putea da naștere la încălcări ale legislației drepturilor
autorilor dar și a drepturilor conexe, dar și de a încheia procese verbale pentru contestarea
încălcărilor legii în condițiile codului de procedură penală, cu sesizarea organelor competente
în cazul infracțiunilor, din oficiu26

Actele care vor fi încheiate de către O.R.D.A pentru exercitarea atribuțiilor de control
urmează în regimul prevăzut de art 145 din legea 8/1996 și de art 214 din Codul procedurii
penale, în sensul acesta O.R.D.A va fi obligat atunci când va constata existența faptelor ilicite
să ia declarații făptuitorului dar și martorilor în vederea încheierii unui proces verbal cu
privire la împrejurările concrete în care actele au fost săvârșite. O.R.D.A de asemenea va avea
dreptul în vederea reținerii corpurilor delicte, de a proceda la evaluarea de pagube și de a
efectua oricare alte acte procedurale când va prevede legea

Secțiunea 2: Analiza infracțiunilor prevăzute în Legea nr.8/1996

1. Analiza infracțiunilor prevăzute în art. 136 din legea 8/1996

Conform alin 1 din legea 8/1996 cu privire la dreptul autorului și a drepturilor conexe, se vor
constitui infracțiuni și se vor pedepsi cu închisoarea de șa 2 la 5 ani sau cu amenda se la 2.500
RON la 25.000 RON următoarele fapte:

a) Realizarea cu scopul distribuitii, fără urmărirea directă sau indirectă, un avantaj


material, cu oricare mijloace și ăn oricare mod de mărfuri pirat
b) Plasarea de mărfuri pirat sub un regim vamal considerat definitiv șe export sau de
import sub un regim vamal suspensiv sau în zonele libere
c) Oricare altă modalitate de introducere a mărfurilor considerate pirat pe piața din
România

Conform alin. 2 se va constitui infracțiune și va fi pedepsită a atare, așadar cu închisoarea


de la 1 la 5 ani sau cu o amendă de la 2.000 de ron la 20.000 de RON, distribuirea oferirea

26
art. 144 din Legea nr.8/1996
28
depozitarea sau deținerea, ori transportul sau depozitarea ăn scopul distribuirii a mărfurilor
pirat, dar și deținerea lo cu scopul utilizării printr-o comunicare publicăn la puncte de lucru a
persoanelor juridice

Se va constitui infracțiune conform dispozițiilor alin 5, se comstituie infracțiune și se


va pedepsi cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 2.000 RON LA 20.000
RON, promovarea mărfurilor pirat prin sau în orice nmod și mijloc, inclusiv utilizarea
anunțurilor publice sau a mijloacelor electronice a comunicării, prin expunerea și prezentarea
publicului a listelor sau cataloagelor de produse

După cum se va observa în art,136 legiutorul va incrimina un număr de 6 infracțiuni.


Așadar pentru început vom face referire la aspectele specifice cu privire la conținutul
constitutiv a fiecărei infracțiuni în parte.

Obiectul juridic special va consta în relațiile sociale ce se nasc, se dexvoltă și se vor


desfășura în relație cu apărarea titlulariolor dreptului de autor sau a titularilor drepturilor.

Obiectul material care este reprezentat de mărfurile pirat, conform art 136 alon8, din
legea 8/1996, prin mărfurile pirat se va înțelege: oricare copie, indiferent de suport, incluzând
copertele, care au fost realizate fără consimțământul în prealabil al tutularului de dreptrui sau
a unei persoane legal autorizate de acesta si care vor fi executate în mod direct sau indirect,
partțial sau total de un produs purtător a drepturilor de autor sau a drepturilor conexe sau de
ambalaje sau coperte ale acestora.

Subiect activ al acestor infracțiuni se poate considera oricare persoană fizică.


Participația lor penală este posibilă sub oricare formă (instigare, coautorat sau complicitate)

Subiectul pasiv va fi reprezentat de titularul de drept al autorului sau titular al


drepturilor conexe dreptului de autor.

Imediata urmare va consta în crearea de stări de pericol pentru titularii dreptului de


autor sau pentru titularii de drepturi conexe dreptului de autor.

Între infracțiunile care au fost examinate și imediata urmare va trebui să existe o


conexiune de cauzalitate, legătură ce va va rezulta don materialitatea faptei.

Acțiunea considerată penală se va pune în mișcare din oficiu. Competența pentru


judecata în prima instanță îi va reveni tribunalului.

29
Elementul considerat material al infracțiunii care a fost prevăzută la alin.1 lit a) va
consta în faptul că acțiunea realizării cu scopul distribuirii fără a se începe urmărirea, indirect
sau direct va constitui un avantaj material, cu oricare mujloc și în oricare mod, a mărfurilor
pirat. Ăentru realizarea a oricăror mijloace și prin oricare mod se va înțelege crearea,
repreoducere, obținerea mărfurilor pirat prin metoda tipăririi, turnării, stocării într-un
calculator, transmiterea acestora acestora pe rețelele de calculatoare, înregistrarea inclusiv
prin mediul digital sau oricare al fel de suport.

Elementul considerat material al infracțiunii prevăzute de alin 1 lit b), va conmsta în


plasarea de mărfuri sub un regim vamal considerat definitiv de export sau import, sub regimul
vamal suspensiv sau în zonele libere. Prin expresia regim vamal definitiv se va putea înțelege
operațiunuile în sine de import care, în orice context vor consta în scoaterea de mărfuri pirat
din țară, iar regimurile vamale suspensive exprimă operațiunile cu un titlu temporar, care au
ca efect suspendarea de plăți ale taxelor vamale .

Zona liberă va reprezenta un perimetru ăn care mărfurile străine vor fi comsiderate din
punctul de vedere al aplicărilor dreprurilor de import dar și al măsurilor politicii comerciale la
import, mărfurile care nu sunt situale pe teritoriul țării noastre atâta timp caât ele nu vor fi
importate.

Element material al infracțiunii prevăzută la alin , lit c), va comsta acțiune de


introducere a mărfurilor pirat pe piața din România oricare altă modalitate. Prin expresia
oricare altă modalitate se va înțelege introducerea mărfurilor pirat care aparțin călătorilot sau
persoanelor fizice, care nu sunt comercianți, în bagajul lor admis legal.

Infracțiunea prevăzută în art 139 alin 2, va consta în oferirea, în distribuirea, deținere


sau depozitare ori transport, cu scopul distribuirii mărfurilor pirat precum deținerea acestora
cu scopul utilizării prin comunicarea publică a punctelor de lucru persoanelor juridice.

Infracțiunea acesata se va putea realiza în două variante alternative distincte după cum
urmează:

- Prin oferire, distribuire, deținere sau depozitare cu scopul distribuirii mărfurilor pirat

Prin oferire se va înțelege acțiunea de a da cu titlu gratuit fără a urmări avantaje de natură
patrimonială sau de a prezenta , a etala, a înfățișa. Prin distribuire se va înțelege vânzarea în
oricare mod de transmitere, cu titlu gratuit sau oneros, a mărfurilor pirat, dar și oferirea

30
pubșlică a acestora. Prin termenul de deținere se va înțelege acțiunea de păstrare pentru sine,
de a putea poseda anumite lucruri.

- Prin deținere de mărfuri pirat cu scopul utilizării printr-o comunicare publică la


punctele de lucru a persoanelor juridice.

Elementele materiale ale infracțiunii prevăzute de art 136 alin. 4, va consta în acțiunile
alternative ale închirierii sau oferirea spre închiriere a mprfurilor pirat.

Elementele materiale ale infracțiunii prevăzute de art 136 alin 5 va consta în acțiunea de
promovare a mărfurilor pirat prin oricare mijloc și oricare mod.

2. Analiza infracțiunilor prevăzute de art. 139 din Legea nr. 8/1996

Se va comstitui infracțiunea prevăzută în art 139, refuzul declarării a provenienței mărfurilor


pirat sau a dispozitivelor pirat de control al accesului, care vor fi utlizate pentru serviciile de
programe cu un acces condiționat: se va pedepsi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă de la 2.500 de RON la 20.000 RON.

Ca obiect al infracțiunii, obiectul juridic special îl va comstitui relațiile sociale care se vor
naște, se vor dezvolta și se vor desfășura cu privire la o cooperare cu organe competente
pentru despoperirea provenienței mărfurilor pirat sau a tuturor dispozitivelor pirat prin
utilizare pentru servicii de programe cu un acces conduționat. Ca obiect juridic secundar îl
constă oricare relație socială care se va naște, se va dezvolta și se va desfășura în domeniul
protecției deprtului autorului și drepturilor conexe dreprului de autor.

Infracțiunea are un obiect materiaș datorită faptului că infracșiunea se va răsfrânge asupra


mărfurilor pirat sau a tuturor dispozitivelor pirat care au fost utilizate pentru serviciile de
programe cu un acces comdiționat, autorul refuzând astfel să declare proveniența lor.

Subievți ai infracțiunii, ca un subiect activ al infracțiunii este cel calificat în fapt, el fiind
persoana fizică, care va îndeplini condițiile prevăzute de lege pentru a putea răspunde penal și
în posesia căruia se vor găsi mărfurile pirat sau dispozitivele pirat utilizate pentru servciile de
programe de acces constiționat

Un subiect pasiv principal în va comstitui statul, datorită faptului că autoritîțile competenre nu


își vor putea exercita artibutele conferite prin lege. Alături de stat ca subiect pasiv secundar se
va afla titularul dreptului de autor sau titularul drepturilor conexe dreptului de autor.

31
Ca și latură obiectivă se va conmstitui elementul material al naturii obiective ce constă într-o
acțiune de refuz a unei declarații de proveniență a mărfurilor pirat sau a dispozitivelor pirat.

O urmare imediată va consta în crearea de stare de pericol pentru bun a desfășurare a unei
activități a organelor competente îar în secundar, pentru crearea unei stări de pericol a
titularulu dreptuliui de autor sau a titularului drepturilor conexe dreptului de autor.

Ca latură subietivă, din punctul d evedere al elementului subiectiv, infracțiunea se va comite


cu vinovăție care se va manifesta sub o formă exclusivă a unei intenții de autor.

3. Analiza infracțiunii prevăzute în articolul 139 din legea nr. 8/1996

Se va constitui infracșiune și se va pedepsi cu închisoarea de la 1 la 4 ani sau cu o amendă de


la 2.500 RON la 40.000 RON punerea spre dispoziția publicului, insluciv a transmiterii prin
internet sau alte rețele de calculatoare, fără un consimțământ prealabil a titularului de drepruri,
a operelor sayu a produselor care sunt purtătoare de dreptuti conexe sau de drepturi sui-
generis ale fabricațților bazelor de date sau a copiilor acestora indiferent de suportul lor, astfel
încât publicul să poată accesa în oricare loc sau în oricare moment ales în od individual.

Obiectul infracțiunii, este obiectul juridic special care îl vor constitui relațiile sociale care se
vor naște, se vor dezvolta și se vor desfășura în strânsă legătură cu protecția de titulari ai
dreptului de autor sau a titulari d edrepturi conexe dreptului de autor, dar și a fabricaților
azelor de date împotriva punerii spre dispoziția publicului, prin internet sau alte rețele de
calculatoare, fără consimțământul lor, a operelor a produselor care sunt purtătoare de drepturi
conexe sau de drepturi sui generis ale fabricanților bazelor de date sau copii acestora.

Subiecți ai infracțiunii îi vor constiyui subiecții activi care poate fi orice persoană fizică
responsabilă penal care are cunoștinșele corespunzătoare ăn domniul informaticii. Participația
lor penală va fi posibilă sub orice formă: coautor, instigare sau complicitate

Subiectul considerat pasiv este titular al dreptului de autor, titular al drepturilor conexe
dreptului de autor dar și fabricanții bazelor de date.

Ca și latuiră obiectivă , sub aspectul unui element material, fapta se va realiza prin punere la
dispoziția publicului prin internet sau alte rețele de calculatoare, fără consimțământul
titularilor drepturilor, a operelor sau produselor care sunt purtătoare de drepturi conexe sau
drepturi aui-generis fabricaților bazelor de date sau a copiilor acestora indiferent de suportul
lor, astfel încât publicul să aiba acces în orice loc sau moment ales individual.

32
Ca și latură subiectivă, infracțiunea se va sîvârsși numai cu intenție. Intenția celui care o
comite poate fi făcută durect sau indirect.

Aceasta este o infracțiune susceptibilă de a fi comisă în forme imperfectel iar legea nu va in


crimina nici actele care sunt pregătitoare dar nici tentativa. Acțiunea se va pune în mișcare de
către oficiu.

4. Analiza infracțiunii prevăzute în articolul 139 din legea 8/1996

Se va constitui infracțiune și se va pedepsi su închisoarea de la 1 la 4 ani sau cu amendă de la


10.000 RON la 40.000 RON, reproducerea neautorizată a aistemelor de calcul a programelor
de calculator sau oricare alte modalități de: stocare, instalare, rulare sau executare, afișarea
sau transmiterea lor într-o rețea internă.

Așa cum bine este cunoscut faptul că pirateria software semnifică folosrea nepermisă dar și
utilizarea fără vreun drept de autor a programului pe calculator. Fenomenul denumit piratetie
software este unul dintre cele mai răspândite din întreaga lume, în țara noastră ajungând la
niște cote îngrijorătoare.

Ca obiect al infracțiunii, în special obiectul juridic va fi reprezentat de relațiile sociale care se


vor naște, se vor dezvolta și se vor desfășura în strânsă legătură cu protecția dar și apărarea
drepturilor titularului dreptului de autor al tuturor programelor pentru calculatoare împotriva
unei reporoduceri neautorizate.

Ca subienți ai infracțiunii, subiect comsiderat activ va fi oricare persoană fizică responsabilă


penal care va avea cunoștințe corespunzătoare în domeniul informaticii.

Latura obiectică, o constituie elementul material al infracțiunii care comstă în acțiunea


reproducerii neautorizate a sistemelor de calcul a programelor de calculator în oricare dinj
următoarele modalități: stocare, instalare, executare sau rulare.

Pe sistem de calcul se va înțelege și calculul propriu-zis. Imediata urmare va consta în


modificarea unei situații existente anterior print-o reproducere neautorizate pe sisteme de
calcul a programelor pe calculator și prin crearea unei stări de perisol pentru un titular al
dreptului de autor al programului reprodus neautorizate a sistemelor de calcul,

subiectiv, această infracțiune se va comite cu vinovăție care se va manifesta sub forma


intenției fie ea directă sau indirectă/
33
Acțiunea penală se va constitui din plângerea prealabilă a persoanei în cauză, împăcarea
părților sau retragerea plângerii va înlătura răspunderea penală.

5. Analiza infracțiunilor prevăute în articolul 140 din legea 8/1996

Conform dispoziției din art. 140 se va constitui infracțiune și se va pedepsi cu închisoarea de


la o luna la 2 ani sau cu amendă de la 200.000 șa 3.000.000 lei daca nu va comstitui
infracțiune mai gravă, fapta oricărei persoane care fără a avea o autorizare sau un
consimțământ după caz, a titularului, recunoscute prin prezenta lege:

a) Va aduce la cunoștința publică o operă


b) Va reprezenta scenic, va recita, va prezenta direct sau în oricare modalitate publică, o
operă
c) Va permite accesul public la bazele de date de pe calculator care comțin opere
protejate
d) Va traduce public din culegere, va transforma sau va adapta creo operă pentru a obține
o derviată
e) Va fixa pe un suport prestația atyistului executant sau interpret
f) Va emite sau va transmite prin radiodifuziune sau televiziune prestația fixată sau
nefixată pe un alt suport sau o retrasmite prin oricare mijloc fără fir, prin fir sau cablu,
prin satelit sau oricare alt procedeu similar sau price mijloc de comunicare publică
g) Va prezenta într-un loc public înregistrări sonore ale unui produsător
h) Va emite sau va transmite prin radio-difuziune sau televiziune anumite ănregistrări
fonice ale unui producătro ori le va retransmite prin mijloace fără fir, prin fir, cablu,
prin satelit sau oricare alt procedeu similar sau oricare al mijloc de comunicare spre
public
i) Va fixa programe de radio difuziune prin intermediul televiziunii, prin mijloacele fără
fir, prin fir, cablu, satelit sau oricare alt procedeu similar sau orice alt mijloc de
comunicare cu publicul.
j) Va comunica în loc accesibil de către public cu plata intrării, programe de radio sau
TV.

După cum bine se poate observa, pentru ca una din faptele prevăzute din art 140 se va
constitui o infracțiune în cazul în care va exista o cerință esențială pentru ca aceasta trebuie să

34
fie săvârsită fără vreun drept, adică fără ca făptuitorul să poată avea autorizarea sau
comsimțământul titularului de drept recunoscut prin legea 8/1996.

Autorizarea sau consimțământul vor trebui date ăn cazurile dar și sub formele prevăzute de
prezenta lege, în raport cu specificul dreptului care a fost încălcat. Modalitățile cele ami
utilizate de autorizare fiind contractul de cesiune, contractul de editare, cel de imprimare,
contractul de închiriere dar și contractul de difuzare.

În sens al Legii nr. 8/1996 autorizarea va rebui înțeleasă la modul că autorul operei va putea
investi, permite sau îngădui altei persoane fie ea fizică sau juridică sa poată efectua o anumite
activitate în ceea ce privește opera sa. Consimțământul autorului va avea înțelesul de
încuviințare sau de aprobare nesilite din partera autorului.

Din conținutul dispoziției va rezulta faptul că obiectul juridic al acestei infracțiuni este format
din relațiile care vor asigura respectarea dreptului moral al autorului și de a avea posibilitatea
deciderii în legătură cu aducerea operei sale la cunoștința publică.

Infracțiunea, în principiu nu va avea obiect material deoarece opera prin ea însăși este una
imaterială.

Subiectul activ al infracțiunii îl va constitui orice perosană ficiză, care răspunde penal.

Infracțiunea va putea fi săvârșită în oricare dintre formele de participație penală, spre exemplu
coautoratul, instigarea, autocomplicitatea.

Pentru a se putea stabili subiectul pasiv al unei infracțiuni, se va ține seama de prevederile
articolului 146 în care se vor arăta dispozițiile prezentei legi care se va aplica operelor care nu
au fost aduse la cunoștința publică și ai căror autori sunt cetățeni români , persoanele fizice
sau juridice cu domiciliul stabil în România dar și operele care au fost aduse la cunoștință în
România sau au fost aduse la cunoștința publică pentru prima dată în altă țară dar simultan și
în România, nu mai tarziu de 30 de zile.

Element material al laturii obiective se va realiza prin acțiunea de aducere la o cunoștință


publică a operei. Pentru a se realiza o asemenea acțiune, autorul faptei va putea folosi orice
mijloc prin care publicul va putea lua la cunoștință existența operei sutorului original. În
sensul acesta autorul se va putea folosi de, afișe, de mass media, de anunțuri publice, etc

Urmarea periculoasă socialmente a a celei fapte ilicite va consta în crearea de stări de pericol
pentru autorul de drept al operei iar raportul cauzatiltății dintre urmarea imediată dar și

35
elementul material va rezulta din materializarea faptei. Consumarea de infracțiune va avea loc
în momentul în care, prun orice mijloc de comunicare spre public va fi dezvățiută existența
operei. Pentru a se consuma infracțiunea este suficientă doar dezvăluirea fără drept a unei
opere singulare, care aparține unui singur autor. Atunci când prin una sau aceeași faptă,
același făptuitor va aduce la cunoștința publică fără drept, mai multe opere care aparțin unui
singur autor, se va considera că există un concurs ideal al infracțiunilor datorită faptului că
fiecare operă se bucură de o protecție distinctă din punct de vedere legal, cu atât mai mult cu
cât textul considerat incriminator se va referi expres la operă și nu la opere.

Actele pregătitoare dar și tentativa la această infracțiune nu sunt incriminante.

Infracținea se va săvârși direct, indirect sau cu intenție, datorită faptului că aici este
vorbadespre o infracțiune comisivă prin definiție. 27

6. Analiza infracțiunii prevăute la aticolul 141 Legea nr. 8/1996

În art. 141 va fi incriminată ca infracțiune acea faptă a persoanei care își va însuși, fără drept
calitatea autorului al operei sau acea faptă a persoanei care va aduce la cunoștința publică o
operă sub un alt nume decât acela pe care autorul l-a decis. În cazul în care fapta nu va con
ține o infracțiune mai gravă.

După cum se va observa, în cadrul conținutului juridic al aceleiași infracțiuni, legiuitorul a


introduc activități ilicite în număr de două considerate distincte dar nu alternative.

Ne vom exprima punctul de vedere astfel încât cele două activități nu se vor putea realiza de
către o perosană doar pe baza acelorași rezoluții infracționale.

Prima acticitate infracțională va consta în însușirea fără drept a calității autorului unei opere.
Pentru a se considera infracțiune, în modalitatea normatică se vor cere a fi întrunite cumulativ
următoarele cerințe:

- Existarea autorului orginal, el fiind acea persoană sau un numă de persoane sub
numele căreia a fost creată și adusă opera pentru prima dată la cunoștința publică28
- Apariția altei persoane sau a unui număr de persoane care caută pe cale ilicită
obținerea de paternitate a aceleiași opere.

27
19 alin. 2 Cod Penal
28
art. 4 alin. 1 din Legea nr.8/1996
36
În cazul ultimei variante, obievtul juridic va fi alcătuit din relațiile sociale care vor privă ca
drept de autor reglementat prin dispozițiile art. 10 a aleiași legi. Subievtul activ al unei
infracțiuni se poate constâitui din orice persoană fizică răspunzătoare penal.

În cazul în care opera este una comună sau colectivă subiect activ se va constitui unul dintre
coautori care prin mujloacele inicite își va însuși calitatea de autor a operei.

Desigur varianta în aceasta normativă, infracțiunea nu va putea fi săvârșită în coautorat,


datorită faptului că dreptul autorului prin concept este unul unic.

În cazul în care două persoane vor acționa separat, pentru însușirea ilicită a dreptului autorului
în ceea ce privește aceeași operă chiar și în cazul în acre ar sti una de alta răspunderea penală
este una individuală.

Concluzionând toate aceastea infracțiunea va putea fi săvârșită numai sub forma instigării sau
a complocității.

Subiect pasiv este considerat autorul original al operei sau autori ai operei comune sau
colective.
Ca element material a laturii obiective se va realiza prin însușirea fără niciun drept a calității
de autor a unein opere. Expresia de însușire care este cunoscută în dreptul penal în special la
infracțiunile contra patrimoniului va trebui înțeleasă la modul că subiectul activ va desfățura
înainte de toate diverse activități pentru crearea impresiei că el este autorul de drept al operei
dar care în realitate nu îi aparține. Sau fie că își va aroga titlul de autor al operei în fața
diferitelor persoane fie că va aduce la cunoțtință sau va publica opera care nu îi aparține.

În aprecierea de activitate ilicită se va ține seama de dispoziția din art. 4 din prezenta lege care
va preciza că, seprezumă a fi autot, până la proba contrarie, persoana sub numele căreia opera
a fost adusă prima dată la cunoștința publică.

Dispoziția va putea fi interpretată, la modul că atâta timp cât autorul de drept al operai sau
succesorii săi în drepturi nu își vor revendica dreptul, aceasta nu se va constitui infracțiune.

Infracțiunea se va comsidera consumată în momentul în care autorul faptei va aroga fără


drept, calitatea de autor a unei opere care nu îi aparține.

Ca latură subiectivă a acestei infracțiuni, în varianta aceasta se va realzia doar sub forma
intenției directe pentru că autorul acționează fără drept.

37
În a doua variantă alternativa care este prevăzută de către legiuitor în art. 141 fapta va
comnsta în aducerea la cunoștința publică a operei sub alt nume decât acela decis de autor.

Prin fapta aceasta ilicită este lezat dreptul koral, dar și cel patrimonial al autorului de drept.
Pentru aprecierea drepturilor, ce comstituie un obiect juridic al infracțiunii, vom avea în
vedere dispozițiile art10. a legii 8/1996 în care se va preciza dreptul moral al autorului pentru
a decide ce nume opera va fi aducă la cunoștința publică.

În lege de asemenea se va mai stabili ca în momentul în care opera a fost adusă la cunoștința
publică sub o formă anonimă sau un pseudonim ce nu va permite identificarea autorului,
dreptul autorului se va exercita de persoana fizică sau juridică care o va face publică, doar cu
consimțământul autorului, cat timp acesta nu își va dezvalui identitatea.
la varianta aceasta a infracțiunii subiectul activ va putea fi oricare persoană fizică, inclusiv
acelui care si-a însușit, pe nedrept calitatea de autor a operei.

Aprecierea în asemenea situație va exista un comsurs ideal al infracțiunilor pentru faptele


săvârșite de aceeși persoană vor avea la bază rezoluții infracționale diferite.

Pentru susținearea unei asemenea teze se va avea în vedere exprimarea care va fi folosită de
către legiuitor în art 141 care va despărți cele două activități astfel încât: se va comstitui
infracțiune fapta oricărei persoane care își va însuși fără drept calitatea autorului sau fapta
oricărein persoane care va aduce la cunoțștința publică o operă sub alt nume decât acea srcisă
de autor.

Ca element material al laturii obiective se va putea realiza prin diversele acțiuni de prezentare
în public, de difuzare, de editare de emitere și transmitere astfel încât legiuitorul nu va putea
face nicio referire la acestea.

7. Analiza infracțiunilor prevăzute în articolul 142 din legea 8/1996

În articolul 142 din legea 8/1996 vor fi incriminate ca in fracțiuni un număr de 17 faăte ilicite
prin care sunt încălcate drepturile intelectuale înrudite sau conexe denumire care este
cunoscută și utilizată pe planul imternațional, legate de modalitățile de exploatare a operelor
create.

Faptele prevăzute la art 143 care ssunt distincte prin modul lor de realizare vor privi operele
create în același domeniu al acticității sau domenii apropiate. Vom efectua o analiză
comnparatică cu infracțiunile care sunt prevăzute la articolul 140.

38
Vom face acest lucru datorită faptului că elementele de analiză vor fi în principiu
asemenătoare, diferențe existând soar cu privire la anumite modalități de realizare a unei laturi
obiective. Se va comsidera în acest fel că se va realiza o analiză critică texterlor de la noi din
țară.

Vom avea de asemenea în vedere și adaptarea legislației României a comvențiilor și a


directivelor Uniunii Europene.

Articolul 142 precizează că se vor constitui infracțiuni acele fapte săvârșite de persoanele care
nu au consimțământul titularului drepturilor recunoscute prin legea 8/1996.

Se va observa că legiuitorul va manifesta o oarecare inconsecvență pentru redactarea textului


legii înttucât în articolul 140 este prevăzută cerința inexistenței atutorizării de către titular de
drept, cerință care s-ar fi impus la faptele prevăzute în articlul 142.

Așadar în articolele 140 și 142 va fi necesară sistematizarea activităților infracționale în


funcție de specificul operelor care sunt apărate prin lege, dar și a modalităților faptice pentru
realizarea infracțiunilor care sunt apropiate sau chiar identice.

Se o asemenea sistematizare ar fi dat posibilitatea de studiere mai eficientă a textelor


respective, iar activitatea organelor judisiare dar și a specialoștilor O.R.D.A ar fi fost cu mult
ușurată.

Activitățile considerate ilicite care sunt prevăzute în cele două articloe sunt apropiate și ar
putea să fie prevăzute ca și infracțiuni complexe de sine stătătoare

În articolul 142 sunt prevăzute ca infracțiuni faptele care vor prici drepturile autorilor care vor
rezulta dinȘ

- Opere între care nu se va face distincție


- Opere ale artei plastice ale artei aplicate sau din arhitectură
- Operele cinematografice sau alte opere audiovizuale
- Prestații ale artiștilor interpreți sau executanți
- Programe de radio sau de televiziune

Dacă ar fi să ne raportăm la aceste opere com analiza modalitățile de realizare a unei laturi
obiective ale infracțiunilor prevăzute și de formele de vinovăție cu care se vor săvârși.

În ceea ce privesc operele sunt incriminate în general ca infracțiuni activitățile ilicite ca:

39
- Reproducerea parțială sau integrală a operei
- Redifuzarea operei
- Importul copiilor de pe o operă spre comercializarea pe teritoriul României
- Emiterea de oepre prin oricare mijloc care va sevi la propagarea fără fir a unor sunete,
semnale sau imagini, înclusiv prin intermediul satelitului.
- Transmiterea operei către public, prin fir, cablu, fibră optică sau oricare alt procedeu
similar.
- Retransmiterea unei opere prin oricare mijloc care va servi la propagarea fără fir se
semnale, de sunete sau de imagini, inclusiv prin satelit sau retransmiterea operei prin
fir, cablu fibră optică sau oricare alt procedeu similar.

În legătură cu operele de artă plastică, de fotografie de arhitectură sau de artă aplicată există o
singură infracțiune și anume fapta de a putea expune public o asemenea operă fără un
consimțămîn în prealabil al autorului.

Operele de cinematografie sau alte opere audiovizuale sunt apărate prin dispoziția din art 142
lit. e în care fapta incriminată va fi fapta de proiectare a acestora fără drept.

Porivit dspozițiilor legale vor fi permise fără un consimțământ al autorului și fără plata
vreunei remunerații utilizările operei aduse anterior la cunoștința publică.

- Reproducerea de opere în cadrul prodedurilor judiciare sau cele administrative în


măsura în care scopurile acestora o justifică
- Reproducerea pentru cercetare și informare de scurtele extrase ale unei opere, în cadul
bubleotecilor, a muzeelor, a filmotecilor, a arhivelor și a instituțiilor publice culturale
sau științifice care vor funcționa fără scop lucrativ, ca și reproducerea integrală a
unuin exemplar unic al operei pentru ca aceasta să poată fi înlocuită în cazul în care va
fi distrusă, deteriorată sau în cazul pierderii exemplarului unic din colecția permanentă
din bibleotecă sau arhivă
- Difuzarea, reproducerea sau comunicarea către public, cu scopul de informare asupra
problemelor de actualitate, de scurtele extrase din articolele de presă și reportajele
radiofonice sau cele televizate
- Difuzarea, reproducerea sau comunicarea către public a scurtelor fragmente ale
conferințelor, pledoariilor, alocuțiunilor și altor opere de același fel care au fost

40
exprimate de către public cu condiția ca utilozările să aibă ca unic scop informarea cu
privire la actualitate.29
- Difuzarea, reproducerea sau comunicarea către public a tuturor operelor în cadrul
informărilor cu privire la evenimentele de actualitate dar numai într-o măsură
justificativă cu scopul informării

De asemenea se va demontra că nu va constitui o incălcare a dreptului autorului în sensul legi,


reproducerea de opere fără consimțământul în prealabil a autorului pentru uzul personal sau
pentru un cerc normal al unei familii, co consiția ca opera să fi fost adusă anterior la
cunoștința ăublică iar reproducerea ei să nu contravină unei exploatări normale a operei sau sa
nu îl prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exloatare.

Cătuna N. V., Consideraţii privind protecţia prin mijloace de drept penal a drepturilor de autor, în Revista
29

Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale nr. 4/2006


41
CAPITOLUL 3. MIJLOACE DE APĂRARE A DREPTURILOR ASUPRA DESENELOR
ȘI MODELELOR INDUSTRIALE

Secțiunea 1. Prezentare generală

Legea 129/1992, privite în ansamblu are maim ulte asemanări cu legea 64/1991 cu privire la
brevetele de invenție, dar, acestea diferă în mod esențial cu privire la obiectul creației.
Datorită acestui act normativ, legiuitorul va pune sub protecția juridică dreptul creatorilor
pentru desene sau modele industriale. Aceste drepturi sunt protejate și recunosute printr-un
titlu eliberat de către O.S.I.M care va fi și certificatul de înregistrare a desenului sau a
modelului insudtrial. Certificatul este titlul de protecție care va conferi titularului drept
exclusiv pentru exploatare pe teritoriul țării noastre.
ca legătură cu protecția juridică a titularului certificatului de înregistrare a modelului
industrial sau a desenului va fi precizat că acesta în raport cu o opțiune a beneficiarului poate
să fie asigurată prin efectul prevederilor legii 192/1992.

Aceasta este o lege specială care conține dispoziții penale, în care se vor reglementa două
infracțiuni speciale ca:

c) Infracțiunea de însușire fără drept a calității de autor sau a desenului ori a


modelului industrial
d) Infracțiunea contrafacerii a desenelor sau modelelor industriale

42
Așadar obiectul juridic generic al infracțiunilor îl va constitui relațiile sociale care se vor
forma și dezvolta în cadrul activităților reglementate de lege.

După cum bine se poate observa ca rezultat al celor două acțiuni este obiectul juridic generic
și comun format din relații sociale care vor asigura protecția și apărarea creației intelectuale,
dar și un obiect kuridic care a fost construit special din relații care vor apăra regimul legal
stabilit pentru modele și desene industriale, ca drepturi ce decurg din această formă a creației
intelectuale, mai precis relațiile sociale se vor asigura protecția și apărarea creației intelectuale
sub oricare formă a incriminării unor fapte vare vor vătăma drepturile care decurg din această
activitate umană.

Ca obiect juridic comun special al celor două infracțiuni îl va forma relațiile sociale care vor
apăra regimul stabilit pentru desene dar și pentru modelele industriale ca drepturi care vor
decirge din această formă a creației intelctuale. 30

Infracțiunile se vor deosebi între ele cu privire la elementele prerexistente dar și din punct de
vedere al laturilor care le formează conținutul constitutiv.

Pricare dintre aceste infracțiuni va avra un obiect juridic special o valoare socială a căreia i se
va aduce o infracțiune în funcție de o latură sau de alta a protecției desenelor sau a modelelor
industriale așa cum unele dintre infracțiunile menționale vor avea și un obiect material care
se va analiza într-un mod special la fiecare infracțiune.

De obicei ca o latură obiectivă a infracțiunilor constă printr-o faptă comisică, motiv pentru
care latura subiectivă se va constitui din vinivăție sub o formă exclusivă a intenției indirecte
sau directe, deoarece subiectul activ trebuie să aibă în vedere că nu deține autorizarea sau
consimțământul celui care a compus opera. Astfel, latura subiectivă va consta în vinovăția sau
forma exclusivă a intenției, pentru că faptele ce vor caracteriza latura obiectivă a acestora este
una comisivă prin definiție.

Subiectul activ principal care este autorul, acestor infracțiuni o poate constitui orice persoană
fizică care a săvârșit în mod direct sau nemijlocit fapta sau a participat la săvârșirea de
infracțiune în calitate de instigator sau de complice.

30
Bucşă G., Postăvaru A. M., Badea L., Protecţia desenelor şi modelelor industriale, Editura OSIM, Bucureşti,
2006.

43
La infracțiunile acestea va fi posibilă participarea proprie sub oricare formă, fie ea de
coautorat de complicitate sau de instigare. La cea de-a diua infracțiune, coautoratul se va face
posibil doar în cazul în care persoanele au calitatea specială cerută de lege.

Ca subiect lasiv al infracțiunilor este acea persoană fizică sau juridică titulară a valorii sociale
care este vătămată și ocrotită prin infracțiune.

Secțiunea2. Infracțiunea de însușire, fără drept a calității de autor a modelului industrial sau a
desenului.

Asmemeni cazurilor creațiilor intelectuale, cel mai important dintre drepturile recunoscute
titularului este dreptul de exploatare exclusiv al operei. Într-o analiză a infracțiunii prezentate
este important să reținem că certificatul de înregistrare va fi eliberat, cunform prevederilor
articolului 30 pe baza unei hotărâri pentru admiterea cererii de înregistrare a desenului sau a
modelului industrial, care a rămas definitivp, într-un termen de 30 de zile. Dreptul exclusiv al
exploatării este recunoscut ca fiind depunătorul cererii de înregistrare care poate fi autorul sau
succesorul de drept al acestuia, într-un mod provizoriu din momentul în care s-a constituit
depozitul reglementar până în momentul în care certificatul a fost eliberat.

Calitatea de autor cu toate drepturile se vor naște și vor apărea la momentul în care O.S.I.M
va depune cererea pentru înregistrare a modelului industrial sau a vdesenului și la momentul
în care autorul va trebui sa prezinte datele de identificare și va face o descriere sumară a unor
elemente caracteristice desenului sau modelului industrial, dar și trei reprezentări grafice ale
acestuia. 31

De la data în care cererea se va depune la O.S.I.M pentru autor se va constitui așa numitul
depozit național reglementar și se va înscrie în Registrul național pentru cereri depuse, cu
începere de la data în care depozitul național reglementar s-a constituit, se va asigura
solicitantului, deci a autorului, dreptul de prioritate față de oricare alt depozit ulterior cu
privire la același desen sau model industrial.

Trebuie să facem o precizare aici că după depunerea cererii la O.S.I.M, instituția va avea
obligația ca în termen de 6 luni de la data în care depozitul reglementar va decide publicarea
în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială, cererea cât și reproducerea dar și fotografia sau
oricare altă reprezentare grafică a desenului sau modelului.

31
Lucas A., Lucas H.-J, Traité de la propriété littéraire et artistique, Litec, Paris, 2006
44
Drept urmare în cazul în care timp de 6 luni de la data publicării cererea nu va fi contestată de
altcineva și dacă au fost îndeplinite toate condițiile de fond și formă prevăzute de lege, crerea
depunătorului adică a autorului se va înregistra în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială
și i se va elibera certificatul de înregistrare.

Așadar, intervalul dintre depunerea cererii de publicare și dreptul asupra desenului sau altui
model nu se poate apăra decât prin sticta păstrare a secretului.

Infracțiunea este una specială iar legea nu va sancționa expres tentativa adică încurajarea
pentru cel ce s –a pregătit să săvârșească infracțiunea, ci va încuraja persoana să se
răzgândească până nu este târziu.

Sub aspectul acțiunii ce va caracteriza latura obiectivă, infracțiunea este una identica cu cea a
însușirii dreptului de autor. În această împrejurare, calitatea de autor va fi apărată calitatea de
autor doar asupra unor forme a creației intelectuale adică desenele și modelele industriale ca
opere ale artei implicate.

Ca obiect juridic o valoare socială căreia i se va atuinge printr-o infracșiune , se va constitui


din relațiile sociale care vor apăra calitatea de autor al desenului sau modelului industrial,
așadar al unui desen sau model de artă aplicată, având un caracter de noutate dar și de
utilitate, destinate a fi încorporate în produsele industriale sau în cele artizanale.

Modelele și desenele industriale sunt din ce în ce mai mult numite creații artictice aplicte în
industrie sau în designul industrial astfel:

- Desenul este un ansamblu de linii sau de culori care produc efectdecorativ nou pentru
produsele care au o suprafață plană și aici putem face referire la țesăturile de orice fel
- Modelul industrial se va defini ca o formă plastică tridumensionalp care va conferi
obiectului industrial un aspect distinct și o fizionomie originală. Aici ne vom putea
gândi la modele din domeniul autoturismelor, moda vestimentară, industrie, ceramică
sau striclărie. 32
32
Mărfurile priat sunt definite prin art. 3 alin (1) pct. 12 din Legea nr. 344/2005 ca fiind ,,toate copiile fabricate
fără consimțământul titularului dreptului... și care sunt executate, direct ori indirect, după un produs purtător al
dreptului de autor sau al drepturilor conexe ori al unui drept asupra modelelor și desenelor industriale, dacă
realizarea de astfel de copii ar constitui o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală respectiv”. O definiție
cvasi-identică a mărfurilor pirat se regăsește în art. 139^6 alin. (8) din Legea nr. 8/1996: ,,toate copiile, indiferent
de suport, inclusiv copertele, realizate fără consimțământul titularului de drepturi... și care sunt executate, direct
ori indirect, total sau parțial, de pe un produs putător de drepturi de autor sau de drepturi conexe ori de pe
ambalajele sau copertele acestora”. Cele două definiții nu se suprapun. Legea 8/1996 constituie reglementarea cu
caracter general în materia dreptului de autor, pe când legea nr. 344/2005 este o reglemetare cu caracter special,
privind dreptul de autor în cadrul operațiunilor de vâmuire. Considerăm că este de preferat utilizarea definiției
dată mărfurilor pirat prin Legea nr8/1996 și consacrarea termenului ,,pirat” numai în domeniul dreptului de
autor, nu și în domeniul dreptului de proprietate indistrială asupra desenelor și modelelor, având în vedere că
45
De remarcat în această analiză este faptul că:

- În cazul invențiilor, prin brevetare este protejată soluția tehnică ce va rezolva o


problemă tehnică, în cazul înregistrării desenelor sau a modelelor industriale, aici este
protejat aspectul nou al produsului care va îndeplini funcția utilitară, dar aspectul nu
este determinat de funcția tehnică pe care produsul o îndeplinește: drept urmare, va
trebui subliniat faptul că, la modul general vorbind prin înregistrare nu se va proteja
produsul ca atare ci aspectul său exterior. Instrucțiunile cu privire la condițiile pentru
depunerea, pentru examinarea de cerințe și eliberarea de certificate de înregistrare
pentru modelele și desenele industriale în conformitate legală, se va explicita în plus
că aspectul va trebui să facă referire la aspectul estetic exterior al desenelor sau a
modelelor industriale. Drept urmare aspectul interior al produsului, chiar și în cazul în
care acesta este determinat de funcția tehnică îndeplinită de produs și chiar dacă acesta
este unul nou, nu se consideră a fo protejat ca și desen sau ca și model industrial.

Prin autor se poate înțelege acea persoană care a creat desenul sau care a creat modelul
industrial. În cazul în care desenul sau modelul este creat de souă sau mai m ulte persoane
care au colaborat, creatorii respectivi se vor numi coautori. Norma incriminării nu face
referire la la coautori dar se va subînțelege că protecția legală și cea penală îi va viza
deopotrivă pe toți creatorii produsului indiferent dacă aici vorbim de unul sau mai mulți
creatori. Calitatea de autor sau de coautor va fi prin urmare, calitatea de creator al desenului
sau modelului industrial.

Datorită faptului că opera este rezultat al activității sale de creație, autorul va avea dreptul să
recunoască paternitatea operei, prin urmare dreptul să de a fi recunoscut ca și autor al
respectivei opere.

Dreptul paternității operei va îmbrăca un aspect pozitiv, care va consta în faptul că în dreptul
autorului pentru a revendica în orice moment calitatea sa de autor, și un aspect negativ și
anume acela de a se putea opune oricărui act de contestare a calității respective din partea
terților.

În cazul în care desenul sau modelul industrial nu va avea caracter de noutate dar va avea un
caracter de originalitate, dar nu va avea un caracter industrial, de utilitate aici se va constitui

Legea nr. 129/1992 desemnează încălcarea dreptului asupra desenului sau modelului industrial prin termenul
de ,,contrafacere”.

46
doar opera artistică, calitatea de autor al unui astfel de desen sade model industrial nu va
forma obiectul ocrotirii penală ci va forma obiectul ocrotirii pebale conform legii.

Infracțiunea nu va avea un obiect material definit ca un lucru sau o ființă care va încorpora
valorile ocrotite prin legea penală asupra căruia se va îndrepta acțiunea prevăzută de norma
incriminării, datorită faptului că acea calitate de autor nu va constitui un obiect sau un bun
material ci va fi un simplu atribut inseparabil personalității autorului, motiv pentru care
dreptul de autor nu va putea fi trasmis mai departe sub nicio formă.

O latură obiectivă a infracțiunii care va descemna totalitatea de condiții cerute de norma d


incriminare cu privire la actul de conduită pentru existența de infracțiune va consta ăn
însușirea fără nicuun drept a calității de autor al modelului sau desenului industrial.

Ca și element material al laturii obietive – adică acela care va desemna actul conduitei interzis
prin norma incriminării se va realiza la această infracțiune prin acțiunea însușirii calității de
autor al modelului sau desenului industrial.

Se cer a fi întrunite cumulativ următoarele cerințe esențiale pentru ca existența laturii


obiectve:

a) Săvârșirea unelor acțiuni pein care persoanei ficice i se va atribui sau i se va conferi
calitatea de autor de către O.S.I.M
b) Însușirea calității de autor să fie una fără drept
A. Se vor impune câteva sublinieri cu privire la prima condiție de existență a infracțiunii.
Prin autor se va înțelege acea pesoană care a creat modelul inustrial sau desenul. În
cazul creării desenului sau a modelului de două sau mai multe persoane, creatorii
respectivi se vor numi coautori. Norma incriminării nu va face o referire expresă la
coautori da se va subînțelege faptul că protecția legală și cea penală, îi va viza
deopotrivă pe toți creatorii indiferent dacă va fi vorba de unul sau mai mulți creatori.
Calitatea de autor sau de doautor va fi așadar calitatea de creator sau creatori al
modelului sau a desenului industrial.33
Ca și în cazul dreptului subiectiv de autor reglementat cu privire la autor și drepturi
conexe, dreptul subiectiv de autor al unui model industrial sau al unui desen va avea
un aspect dublu: aspect personal nepatrimonial, cel care va privi drepturile strâns
legate de personalitatea de autor și aspect patrimonial care va cuprinde drepturile cu
un conținut economic care aparțin autorului.

33
Macovei I., Protecţia creaţiei industriale, Editura Junimea, Iaşi, 1984
47
Calitatea de autor al modelului industrial sau al desenului, ca și calitatea oricărei opere
a creației intelectuale, este atributul creatorului ce nu va trenui a fi confundată cu
calitatea titularului certificatului de înregistrare al modelului industrial sau al
desenului, adică beneficiar al titlului de protecție, datorită faptului că în timp calitatea
de autor o vor putea avea doar creatorii modelului industrial sau a desenului, calitatea
de titular cu titlu de protecție o va putea avea atât autorul cât și oricare persoană fizică
sau juridică după cum urmează:
- Unitatea, în cazul modelului sau a desenului creat în jurul atribuțiilor de
serviciu
- Cesionarul, sau cel care a dobândit licența de exploatare a desenului sau
a modelului industrial
- Moștenitorii autorului sau a celorlalți dobânditori dreptului asupra
titlului protecției

Drept urmare ceea ce se va apăra în mod nemijlocit și direct prin prezenta infracțiune
nu vor fi drepturile patrimoniale care se nasc în urma creării unui model industrial sau
al unui desen protejat prin lege, un exemplu ar fi dreptul pentru exploatarea exclusivă
a titularului certificatului de înregistrare, dreptul pentru a interzice folosirea modelului
industrial sau a desenului fără încuviințarea titularului de protecție, ci doar calitatea
autorului ca un drept persoanal și nepatrimonial al autorului, în calitate de creator al
operelor adicp drepturile care sunt prevăzute în unele dispoziții legale.

Pentru existența infracțiunii nu este sufiientă calitatea de creator a modelului industrial


sau a desenului, ci dreptul la protecție trebuie să se fi născut în condițiile legii. În
sensul acesta va fi necesară luarea în considerare a textelor legii, iar dacă autorul în
consecințp nu va afla de nici una dintre ipotezele arătate nu va putea benficia de
protecția penală, dar va putea beneficia de o protecție generală a calității de autor
conform legii.

Fapta persoanei de a-ți însuși calitatea de autor pentru un model industrial sau un
desen pentru care o altă persoană nu și-a constituit dreptul legal pentru protecție în
consuțiile și în cazurile arătate nu se va săvârși infracțiunea. 34

B. Cu referire la cea de-a doua condiție voi sublinia următoarele.

34
Olteanu G., Dreptul concurenţei comerciale, Editura Universitaria, Craiova, 2001
48
În cazul prezentei infracțiuni conceptul de însușire va avea un alt sens decât cel folosut
în cazul infracțiunilor contra patrimoniului deoarece infractorul își va însuși un drept
care nu îi aparține, urmând să efectueze diferite acte juridice cu privire la acest drept.
Într-un sens comun prin însușire se va înțelege acțiunea de a-și însuși ceva, iar
termenul a însuți în cazul infracțiunilor de patrimoniu deoarece infractorul își va însuși
un drept care nu îi aparține urmând să efecctueze diferite acte juridice în legătură cu
dreptul respectiv.
Într-un sens comun prin termenul a însuși se va înțelege acțiunea de a ănsuși ceva iar a
însuși înseamnă a pune stăpânire pe ceva, a lua în stpânire sau a aroga un drept. Prin
termenuol de însușire fără drept al calității autorului se va pnțelege acțiunea de a lua în
stăpânire se a aroga calitatea de creator al unui model industrial sau al unnui desen, de
o persoană care nu are aceată calitate. În cazul în care modelul industrial sau desenul
nu a fost creat de către doi sau mai mulți autori împreună, termenuol de însușire fără
drept a calității de autor va trebui înțeleasă fie prin arogarea calității de creator de cître
o persoană ce nu a contribuit la crearea modelului industrial sau a desenului respectiv
fie prin arogarea calității de autor unic în detrimentul celorlalți autori.
Modalitățile concrete a însușirii fără drept a calității de autor sau de coautor a unui
model industrila sau a unii desen pot fib extrem de variate.. ele sunt într-o strânsă
legătură cu conținutul de drepturi personale ale autorului spre exemplu:
- Pentru înscrierea în cererea de înregistrare a modelului industrial sau a
desenului a detelor de identificare ale altei persoane decât a cea a autorului real
sau a ănscrierea unor date a unuia sau a unora dintre coautoei, ca și unic autor
sau coautori singuri, ca autor singur sau unici coautori ai modelului industrial
sau a desenului cu omitearea altor persoane care vor avea calitatea de autori
sau de coautori.
- Publicarea în presă, expunerea într-o expoziție sau la on emisiune de TV a unui
model industrial sau a unui desen de către o persoană care va pretinde a fi autor
sau unic autor, dar nu este autor de drept sau nu este singurul autor al
modelului industrial sau al desenului respectiv

Prin natura sa fapta însușirii de drept a calității de autor în oricare modelitate de


exemplificare de mai sus este una comisvă.

Constuindu-se o infracțiune de periscol rapotul cauzalității dintre acțiunile autorului


infracțiunii dar și urmarea perisoloasă va rezulta din materialitatea faptei. Legătura
cauză efect, ca în fiecare caz concret va apărea ca avânt un caracter necesar.
49
Cercetarea de legătură de cauzalitate este atât de necesară în cazul infracțiunilor
materiale, adică la infracțiunile cu o urmare imediată ce se vor materializa printr-un
rezultate, prin o schimbare într-o realitate obiectivă. În cazul infracțiunilor formale
stabilirea de legătură între cauzalitate nu va fi necesară, ea rezultând din însăși
săvârșirea faptei.

Subiectul principal activ adică autorul infracțiunilor poate fi oricare persoană fixică care a
săvârșit fapta în mod durect și nemijlocit în calitate de autor al faptei, sau a participat la
săvârșirea de infracțiuni în calitate de complice sau de instigator. În mod concret, ca și subiect
acticv al infracțiunii se va constitui orice persoană fzică, care va întruni condițiile necesare de
a putea răspunde penal și cea care va obline titlul de autor pe nedrept prin poprațiunile
menționate mai sus.

Se va avea în vedere faptul că operațiunile folosute vor putea fi efectuate de mai multe
persoane care își vor asuma riscul de a obține prioritatea de a fi așa ziși creatori al unui desen
industrial sau al unui model, se va aprecia faptul că infracțiunea va putea fi săvârțită prin
forma participării a coautoratului dar și prin forma instigării sau cea a complicității.

Ca subiect pasiv al acestor infracțiuni va fi persoana fizică sau persoana juridică titulară
valorii sociale ocrotite și care este vătămată sau periclitată prin această infracșiune.

Subiectul pasiv se va constitui persoana fizică sau autorul sau câteodată coautorii orifibari ai
modelului industrial sau al desenului. Pentru acest autor dreptul său moral asupra creației
industriale se va naște ofată cu depunerea cererii de înregistrare. În cazul în care opera lui a
fost furată ca urmare a neglijenței autorului sau a activităților ilicite din partea altor persoane,
acesta nu se va bucura de protecția legii.

Așadar, din punct de vedere al subiectului pasiv, pentru existența infracțiunii nu va fi


suficientă doar calitatea de creator al modelului industrial sau al desenului, ci se vor naște
drepturi de protecție ca urmare a constituirii de dispozitiv reglementar. Legea prevede faptul
că dreptul de autor dar și a drepturilor conexe, în care se prevede că opera de creașie
intelectuală este protejată și recunoscută, independent de aducerea la cunoștință, prin prisma
faptului că este realizată de autor uneori și neterminată.

Ca latură subiectivă a infracțiunii se va consta în vunovăția sub o formă exclusivă a intenției,


indirecte sau directe, pentru ca subiectul activ va avea la cunoștință ca nu are autorizarea sau
un consimțământ al autorul unei opere.

50
Consumarea infracțiunii este momentul în care rezultatul se va produce, odată cu executatea
în întregme a elementului considerat material al laturii obiective, consumarea infracțiunii va
avea loc instantaneu, în momentul în care făptuitorul își va aroga fără niciun drept calitatea de
autor al operei sau chiar de unic autor în cazul operelor colective, asupra unui model
industrial sau al unui desen. Infracțiunea, întru-cât se va comsuma instantaneu nu este
susceptibilă de tentativă. Din momentul consumării ei fapta se va putea continua în aceeași
modalitate, în acest caz va exista o singură infracțiune și aceasta va fi una continuă, care se va
epuiza în momentul în care acțiunea ilicită va înceta, în primă instanță, a făptuitorului pentru
fapta respectivă. 35

De asemenea fapta va putea fi săvârșită prin acte repetate, la intervale diferite de timp prin
diferite modalități cum ar fi expunerea în public sar și publicarea în presă sau prin simpla
înscriere a unur date considerate nereale într-o cerere de înregistrare a modelului la O.S.I.M,
caz in care se va constitui fier o infracțiune unică și continuă, a cărei epuizare va avea loc în
momentul în care s-a săvârșit ultima activitate ilicită sau a încheierii unei fapte continue.

În urma exercitării unei acțiuni ce privește alitatea de autor, prin hotărâre judecătorească se va
putea stabili că o altă persoană decât acea care figurează în cererea de înregistrare sai ăn
certificatul de înregistrare este cea îndreptățită lpentru eliberarea certificatului de înregistrare.

Secțiunea 3. Infracțiunea de contrafacere a modelelor industriale sau a desenelor.

Această infracțiune specială este înscrisă în lege, printr-o singură modalitate si anume cea de
bază într-o singură formă care este ce a consumată.

Prin sancționarea actelor de contrafacere se vor apăra drepturilr titularului certificatului de


înregistrare a unui model industrial sau al unui desen, în cursul unei perioade de valabilitate a
titularului de protecție. În cazul în care reproducerea va face referire la schițe sau la un model
industrial depuse de autor la autoritatea națională, infracțiunea nu va avea obiect material.

Aici obiectul juridic sau valoarea socială căreia i se va aduce atingerea printr-o infracțiune, îl
va constitui relațiile sociale care vor apăra dreptul titularului certificatului de înregistrare a
unui model imdustrial sau al unui desen și al succesorului de drepturi al acestuia, pe toată
durata valabilității respectivului certificat, dar și a drepturilor provizorii recunoscute de la data

35
I.P. Filipescu, Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Editura Actami, Bucureşti, 1996
51
comstituirii depozitului național reglemetar, prin sancționarea penală a tuturor celor care vor
încălca aceste drepturi.

Ca obiect material al acestei infracțiuni îl vor constitui modelele industriale sau desenele
pentru care s-a constituit anterior un depozit național reglementar, sau pentru care s-a eliberat
pur și simplu un certifivat de înregistrare la O.S.I.M, pe toată durata de valabilitate a acestuia,
dar și a bunurilor sau produselor în care vor fi încorporate modelele și desenele protejate prin
simpla constituire a depozitului reglemetar sau prin eliberarea titluilui de protecție.

În legătură cu inexistența sau cu existența obiectului material la infracțiunea de contrafacere


sau de reproducere, în literatura de specialitate sunt diferite opinii.

Una dintre opinii va susține faptul că o asemenea infracțiune, în cazul săvârșirii ei prin
contrafaceri sau reproduceri nu constituie un obiect material. Deși pare că acțiunea
infracțională se poartă asupra unui obiect, a unui bun totuși bunul respectiv nu este obiect ci
este un produs al infracțiunii, și este identic cu desenul sau modelul înregistrat. În situațiile
menționate se va putea comnsidera că obiect al acțiunii contrafacerii este materialul care a
servit realizării acesteia.

O altă opinie o va constitui faptul că obiectul material al acestei infracțiuni îl va constutui


modelele industriale sau desenele în jurul cărora s-au constituit un depozit național
reglementar sau pentru care pur și simplu s-a eliberat un certicifcat de înregistrare la O.S.I.M
pe toată durata de valabilitate a acestuia.

Ca latură obiectivă a acestei infracțiuni, constă în reproducerea fără niciun drept a modelului
industrial sau al desenului, cu scopul fabricării vânzării, importului folosirii sau stocării unui
astfel de produs în vederea punerii în circulație sau a folosirii, fără un acord prealabil al
titularului certificatului de înregistrare a modelului industrial sau al desenului, pe toată
perioada de valabilitate a acestuia.

După cum se va putea observa la infracțiunea acasta ca element material al laturii obiective se
va putea realiza două variante alternative după cum urmează:

a) Reproducerea fără niciun drept a modelului industrial sau a desenului cu scopul


fabricării produselor cu aspect identic
b) Fabricarea sau oferirea spre vânzare, importul, stocarea sau folosirea unor astfel de
produse în vederea folosirii lor sau a punerii în circulație

O analiză detaliată a fiecărei variante de acțiuni:


52
1. Cu privire la o primă variantă alternativă

Obiectul material al infracțiunii în varianta amintitp mai sus îl va constitui însuși modelul
industrial sau desenul protejat prin constituirea de depozit reglementar sau prin certificat
de înregistrare la O.S.I.M pe toată perioada de valabilitate a acestuia.

Pentru existența unui element material care va desemna actul de conduită interzis printr-o
normă de incriminare, dar și al laturii obiective a infracțiunii în varianta aceasta se vor
cere a fi întrunite, cumulativ condițiile a căror realizare va trebui observată odată cu
săvârșirea acestuia pentru a putea caracteriza fapta ca infracțiune:

- Săvârșirea infracțiunii de reporducere a modelului industrial sau al desenului


pentru care o altă persoană față de ce a a făptuitorului a constituit depozit
reglementar sau va avea un titlu de protecție adică un certificat de înregistrare
la O.S.I.M al cărui perioadă de valabilitate nu este expirată.
- Acțiunea reproducerii modelului industrial sau a desenului să fie săvârșită cu
scopul fabricării de produse cu un aspect identic modelului sau desenului
protejat, adică cu scopul fabricării de produse care vor putea încorpora modelul
industrial sau desenulo repordus.
- Reproducerea modelului industrial sau a desenului trebuie să se facă fără drept
sau să se facă de către o altă perosană decât acea care a constituit un depozit
reglementar sau chiar de titularul certificatului de înregistrare la O.S.I.M fără
existența unei modalitpți voluntare sau legale pentru transmiterea drepturilor
asupra modelului sau a desenului spre făptuitor.

Prin termenul de reproducere se va înțelege acea fapta comisvă prin care autorul va scrie sau
va desena întocmai ce a fost scris sau desenat, va reda sau va imita ceva. Contextual prin
reproducere se va înțelege imitarea, redarea cuvânt cu cuvânt a modelului industrial sau a
desenului pentru care există un certificat de înregistrare la O.S.I.M și un depozit reglementar,
cu un termentd e valabilitate nenexpirat. Prin reproducere într-o altă definiție se va înțelege
acțiunea de imitare sau redare exactă a unui model industrial sau a unui desen înregistrat.
Simpla lui reproducere este considerată contrafacere.

În cazul în care depunătorul modelului industrial sau a desenului nu este și titularul al


dreptului de autor asupra lui, depunătorul mărcii va trebui să respecte drepturile de autor și
drept urmare să aibă autorizarea acestuia. În situația în care titularul modelului industrial sau
al desenului nu este și titularul dreptului de autor asupra modelelor industriale sau asupra

53
desenelor al cărui depozit îl va solicita va trebui să se țină seama că reproducerea lui este
subordonală consimțământului autorului, independent de ce proces s-a utilizat și de ce scop
lucrativ sau nelucrativ s-a urmărit. Procedeele acestea vor putea fi dintre cele mai diferite și
vor include: tiparul, gravura, desenul, mulajul, fotografia, fotocopia sau microfilmul.

Trebuie sp se țină de asemenea seama că autorizarea de reproducere prin anumite mijloace


este valabilă doar pentru reproducerea prin mijlocul respectiv și nu pentru reproducerea sa
prin orice mijloace.

Urmarea faptei ilicite va consta în:

- Modelul de desen sau modelul care a fost realizat identic cu alt desen sau acel
model pentru care estistă titlu valabil de protecție, urmarea aceasta având
caracter material, infracțiunea va fi de natură materială
- Pe de cealaltp parte în starea de pericol de a fi fabricate produsele cu aspect
identic a celor care vor fi realizate pe baza modelului sau a desenului imitat:
aici fapta va constiyui o infracșiune formală de pericol dar acest caracter se va
absorbi în caracterul material al faptei.

Imediata urmare care poate fi una morală sau materială, nu este vădită destul pentru toate
infracțiunile deși ea exte existentă în toate infracțiunile. Aceasta nu va trebui identificată cu
rezultatul, așa cum se întâmplă uneori, deoarece rezultatul este doar o formă sub care se va
prezenta urmarea aceats din urmă va putea constitui chiar și un pericol.

Între fapta ilicită și imediatele urmăriri și urmările ei imediate trebuie să existe un raport al
cauzalității directe, la modul că modelul industrial sau desenul identic, ca posibilitatea de
realizare a produselor identice se va datora acțiunii ilicite a făptuitorului. Legătura dintre efect
și cauză în cazuri concrete va apărea ca având caracter necesar. Cercetarea legăturii de
cauzalitate este una necesară în caz de infracțiune materială, adică acele infracțiuni care au ca
urmare imediată materializarea unui rezultat, printr-o schimbare a realității obiective. În caz
de infracțiune formală stabilirea de legătură de cauzalitate nu va fi necesară ea va rezulta din
săvârșirea faptei.

Consumarea de infracțiune ăn prima variantă a săvârșirii va avea loc în momentul terminării


activității de reproducere a modelului sau a desenului, care se va desfășura în timp adică în
momentul realizării materiale respectiv a modelului sau desenului identic, moment ăn care se
va realiza automat, iar a doua urmare o va constitui crearea perisolului de a se fabrica produse
în care se vor putea încorpora modelul sau desenul.
54
Pană la materializarea modelului sau a desenului industrial reprodus, fapta nu va fi cosumată
aceasta va constitui doar tentativă și nu va fi sancționată de lege.

2. Cu privire la varianta a 2 a de săvârșire

Obiectul material al infracțiunii în varianta aceasta îl va constitui produsele care au fost


realizate pe baza modelului sau a desenului industrial protejat, fără acordul în prealabil a
titularului a modelului sau a desenului industrial pe toată perisoada de valabilitate a
certificatului de înregistrare.

Pentru existența unei laturi obiective a acestei infracțiuni în varianta aceasta se vor cere
îndeplinirea următoarelor comdiții:

a) Săvârșirea unei fapte din următoarele alternative:


- Fabricarea anumitor produse
- Vânzarea anumitor produse
- Oferirea spre vânzare a anumitor produse
- Importul anumitor produse
- Folosirea anumitor produse
- Stocarea anumitor produse pentru punerea lor în circulație sau a folosirii lor
b) Fapta în oricare din variantele de mai sus, în cazul săvârșirii fără acordul prealabil al
titularului certificatului de înregistrare a modelului sau a desenului industrial, pe toată
perioada de valabilitate a acestuia, în baza căruia s-a produs bunul va face obiectul
acțiunii ilicite

Fabricarea sau oferirea spre vânzare, vânzarea folosirea și importul produselor care vor
conține încorporate ilegal modele sau desene industriale create de o terță persoană, se
cnstituie operațiuni alternative așadar vor constitui o infracțiune chiar dacaă aceasta se va
săvârși numai cu una dintre ele fără niscio condiție prevăzută de legiuitor. Tot în același mod
se va săvârși o singură infracțiune și anume acea persoană care va facriva și va vinde
modelele și desenele industriale contrafăcute, sau cel care la rânsul lui va importa și va folosi
astfel de produse. Doar cu privire la o perațiune ilicită de stocare se va cere condiția ca ea să
fie făcută în vederea punerii în circulație sau a folosirii de produse în care au fonului
industrial. st încorporate modelele sau desenele contrafăcute.

Pentru a putea fi sancționate actele de contrafacere vor trebui să fie săvârșite doar pe perioada
de valabilitate a certificatului de înregistrare și fără acordul în prealabil al titularului pentru
protecția modelului și a desenului industrial. Contrafacerea nu va putea exista decât în limitele
55
protecției care va rezulta din certificatul de înregistrare și fără un acrod in prealabil al
titularului a titlului de protecție a modelului sau a desenului industrial.

Imediata urmare a faptei ilicite va consta în produsele fabricate și oferite spre vânzare,
vândute, stocate sau importate în vederea punerii lor în curculație sau a folosirii lor, fără
autorizarea în prealabil a titularului de protecție. Fiind o urmare cu caracter material, această
variantă de săvârșire va constitui o infracțiune materială de rezultat.

Între fapta ilicătă și urmarea materială va trebui să existe un raport de cauzalitate, cu un


caracter necesar. Ca o urmare imediată aceasta nu va fo prezumată de lege, fiind în prealabil
stabilită necesitatea și dovedirea lor de către organele judiciare.

Conumarea acestei infracțiuni va avea loc la moentul producerii urmărilor materiale arătate.
La modul excepțional, legiuitorul care a considetar că fapta penală consumată cu varianta de
punere în vânzare a produselor contrafăcute va constitui în realitate o activitate sub forma
unei tentative.

Ca latură subiectivă a infracțiunii după cum este vorba de prima sau de a doua variantă după
cum va urma:

- În cazul primei variante, ca latură subiectivă va consta vinovăția sub o formă


exclusivă a unei intenții directe, adică o intenție calificată de un anume scop,
scopul fiind cel al fabricării produselor cu un aspect identic.
- În cazul variantei 2 de săvârțire prin oricare dintre activitățile alternative
îndicate din textul incriminator, latura subiectivă va consta în vinovăția sub
forma intenției directe sau indirecte.

Ca subiect pasiv al infracțiunii nu poate fi decât titularul sau succesorul de drept a titularului
certificatului de înregistrare a unui model sau desen industrial, dar și cel care este îndreptățit
în a dobândi un titlu de protecție din momebtul în care se va constitui depozitul național
reglementar până în momentul în care protecția juridică a modelului tehnic sau a desenului
industrial va încetaîn cazurile și în comdițiile prevăzute de lege. 36

Sub aspect procesual se vor reține următoarele aspecte:

36
Situația este specifică și jurisprudenței italiene; situația este criticată în doctrină de M. Vincenti, La tutela
processuale della proprieta intellectuale e industriale, Ed. Experta, Forli, 2010, pag. 114 și urm. Autorul arată că
instanțele tind să prezume vinovăția, în condițiile în care la dispoziția publicului sunt puse registre publice; este
prezumată și existența prejudiciului și, de ce mai multe ori îndinderea acestuia.
56
- Acțiunea penală se va pune în mișcare și se va exercita doar la plângerea
prealabilă a pătrții vărtămate, însă legea nu prevede că împăcarea părților va
înlătura răspun derea penală astfel stingând acțiunea civilă
- În cazul în care se vor întruni cerințele, se va aplica procedura de urgență de
urmărire judiciară a infracțiunilor flagrante conform procedurii penale, iar
fapta șă nu fie săvârșită de către un minor pentru care va exista o procedură
specială

CAPITOLUL IV. APĂRAREA DREPTURILOR ASUPRA MĂRCILOR

Secțiunea 1. Considerații generale

Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra mărcii și va conferi acestuia o
acțiune contra fiecărei persoane, care cu bună sau rea credință, în orice formă va aduce
atingerea dreptului său. Încălcarea de drepturi asupra mărcilor va comstitui fenomene care vor
provoca titularilor prejudicii considerabile, datorită faptului că acțiunile de contrafacere vor
avea ca efect dereglarea comerțului și denaturarea regulilor.

Sunt considerate a fi infracțiuni cu efect pe planul afectării drepturilor pe care marca le


conferă următoarele fapte:

- Contrafacerea, folosirea sau imitarea fără drept a unei mărci cu scopul


inducerii în eroare a publicului despre calitatea serviciilor sau produselor
referitoare la marcă
- Punerea fără drept în curulație a produsului care are o marcă identică sau
similară cu o marcă înregistrată pentru produse similare sau identice și care vor
prejudicia pe cel ce este titular de drept al mărcii înregistrate. 37

Bădărău A.R., Mihăilescu N.M., Mărcile de fabrică şi de comerţ în România. Itinerar cronologic, Editura
37

OSIM, Bucureşti, 2008


57
Vom semnala că acțiunile menționate vor constitui infracțiune doar în cazul în care vor fi
săvârșite fără drept, ducând la atingerea prerogativelor ce vor rezulta din înregistrarea mărcii.
Ca o consecință firească oarecum, de câte ori se va constata contrafacerea mărcii străine decât
în vederea obținerii foloaselor ilicite din acest fapt. Imitarea mărcii totuși, dar și întrebuințarea
fără drept a mărcii sunt fapte care uneori vor putea fi săvârșite fără intenție delicuoasă.

Ca obiect juridic al acestei infracțiuni, se va constitui din relațiile sociale care se vor naște în
legătură cu drepturile care îi revin titularului de marcă, din înregistrarea și publicarea valorii
pe care o va deține dar și din folosirea lor de către titular sau de alte persoane, în cazul în care
drepturile au fost transmise prin cesiune sau licență.

Subievtul activ care este autorul infracțiunilor poate fi oricare persoană fizică sau juridică,
titulară de valori sociale ocrotite și care este periclitată sau vătămată prin infracțiune. La
modul general vorbind, ca principale victime ale contrafacerii se va afla industria produselor
de lux: parfumurile, marochinăriile, textilele, ceasurile, domeniul video-casetelor, produsele
electronice și programele pe calculator.

În condițiile în care drepturile asupra mărcii se vor putea transmite de către titular altor
persoane prin licență sau prin cesiune, în situația de urărire silite a debitorului titular al nărcii,
efectuată în condițiile de lege, se va deduce faptul că și titularii sau cesionarii licențelor vor
putea deveni subiecți pasivi ai infracțiunilor analizate, în cazul în care drepturile lor au fost
efectuate.

Secțiunea 2. Contrafacerea, folosirea sai imitarea fără drept a mărcii altuia

Prin contrafacere se înțeleg mai multe categorii de fapte:

a) Contrafacere propriu-zisă
b) Imitare frauduloasă
c) Folosire fără drept a mărcii cu scopul inducerii ăn eroare a publicului cu privire la
calitatea serviciilor sau produselor la care marca face referire.

Pentru ca acțiunile mai sus enumerate să poată întregi o latură obiectivă a infracțiunii pe care
o vom analiza vor trebui îndeplinite următoarele condiții:

- Activitățile trebuie să se realizeze fără drept

58
- Prin acțiunile respective va trebui să se obțină mărci false care sunt de natura
de a induce în eroare consumatorii în legătură cu calitatea produselor,
serviciilor sau a lucrărilor agentului comercial sau economic.

Acțiunile contrafacerii, folosirii și a imitării fără drept a mărcii vor avea ca urmare imediată
crearea stării de pericol atât pentru tutularul respectivei mărco cât și crearea prejudiciilor
importante pentru acesta. Prin acțiunile ilicite se vor încălca interesele nepatrimoniale dar și
cele patrimoniale ce vor rezulta din exploatarea mercii care nu trebuie să fie viciată din partea
altor persoane juridice sau fizice.

Din punct de vedere subiectiv, infracțiunea se va săvârși doar cu intenție directă. Ori de câte
ori se va constata contrafacerea unei mărci, intenția infracțională a a utorului faptei este una
prezumată. Nicio persoană nu va proceda la contrafacerea unei mărci străine, decât dacă va
avea în vedere obținerea de foloase ilicite din acest fapt. Delimitarea de contrafacere de bună
credință nu este atât de ușoară precum pare: s-a decis că o marcă a unui produs îl va proteja pe
titularul său si în privința de prestări servicii ce-i sunt complementare. Așadar va exista o
contrafacere doar atunci când marca de servicii de agenție publicitară va conține elemente ce
o vor face confundabilă cu o altă marcă de ziar.

Toate acțiunile infracționale se vor săvârși fără drept, ceea ce va presupune că autorul
infracțiunii va trebui să știe acestu lucru. Cu cât infracțiunea se va săvârși mai mult pentru a
induce în eroare consumatorii cu privire la calitatea serviciilor sau produselor sau pentru a
obține mai multe avantaje. Tocmai de aceea pentru existența unei contrafaceri prin imitație nu
este necesar să se fi produs vreo confuzie în spiritul consumatorilor, iar titularul mărcii nu va
fi obligat să faca vreo dovadă a producerii actelor de confuzie : este suficientă doar existența
posibilității teoretică a confuziei.

În Franța, practica a dovedit că domeniul contrafacerii prin imitație îl va comnstitui imitațiile


sonore de tip Galeries Lafayette – Galeries Layette, Luc-Lu, Carven-Crane, Zip-Cip, Frutsi-
Frucci, Vivian-Evian. Deciziile lor sunt motivate similar: contrafacerea este una neîndoilenică
de câte ori se vor prelua cele mai multe și mai caracteristice dintre elementele constitutive ale
mărcii, independent de posibilitatea de fraudă sau cea de inducere în eroare a cumpărătorilor.

Contrafacerea nu va fi condiționată de reproducerea amănuntelor mărcii, fiind suficien pentru


existența ei preluarea unora dintre celor mai importante elemente care o compun, deci cea mai
caracteristică parte a mărcii, chiar dacă există o diferență de detaliu.

59
În cazul în care infracțiunea se va realiza prin metoda contrafacerii sau cea a imitării, se va
comnsidera că ea trebuie să fie consumată la momentul în care a fost realizată o altă marcă
identică sau măcar asemănătoare cu cea originală de către făptuitor.

1. Contrafacerea propriu-zisă

Contrafacerea constă în reproducerea unei mărci cu scopul final al folosirii ei pentru produse,
servicii sau lucrări de aceeași natură. O marcă contrafăcută nu are rol de a certifica
autenticitatea și nici cea de a garanta calitatea, pe care consumatorii vor fi îndreptățiți să o
pretindă, iar pentru producători aceasta comstituie o mare pierdere pentru vânzarea bunurilor
și a serviciilor. Mîrcile contrafăcute în același timp vor dezorganiza piața.

Contrafacerea este reporoducerea brutală, aceasta în cazul în care reproducerea este una
completă. Tot contrafacere se va numi și reproducerea incompletă sau cea parțială. În sensul
acesta instanțele occidentale au luat în considerare că adăugarea sau imprimarea unei singure
litere, cifre, a unui sufix sau a unui prefix este o acțiune irelevantă și nu va avea natura să
înlăture învinuirea de contrafacere. Posibilitatea confuziei a celor două mărci va trebui
rezultată din comparația lor sub forma sintetică, ținându-se seama de impresia de ansamblu. În
urma deciziilor repetate, practica a permis formularea de reguli în aprecierea existenței
contrafacerii:

- Contrafacerea de va aprecia în funcșie de asemănări și nu în funcție de


deosebiri
- În cazul în care existența contrafacerii va depinde de existența riscului de
confuzie, în aprecierea ei trebuie să se țină seama de reacția consumatorului
mijlociu
- Existența contrafacerii și în cazul în care confuzia nu s-a produs, fiind suficient
doar ca ea să fie posibilă.

Instanțele de judecată au decis în acest sens:

- Reprezentarea passari-lira, care este originară din Australia, cu o coadă în


formă de lira, o va constitui o emblemă originală dar și distinctivă pentru
protejarea de produse fabricate și vândute într-o țată unde pasărea-lira este mai
puțin cunoscută.
- Întrebuințarea din partea pârâtukui a aceleași embleme, adică a păsării stilizate
cu penajul în forma de lira, va constitui o contrfacere chiar dacă reproducerea

60
nu este una realizată servil, fiind suficient ca elementul esențial al unei mărci
să existe în ambele mărci. 38

Adaptarea denumirii La menure, numele generic păsării lira, va constitui de asemenea


contrafacere datorită corelării care există între emblemă șă demuirea corespunzătoare.

Fapta inculpaților spre a fi utlizat, pentru un anumit lichior fabricat dar și vândut de ei,
eticheta purtând marca de Benedistină, dar și sticlele care au forma sticlelor de denedictină,
vor constitui delictul de contrafacere și întrebuințare frauduloasă a mărcii contrafăcute. Nu se
va admite ca inculpații care vor exercita comerțul cu lichioruri, să nu fi știut în prealabil că
Benedictina va constitui o marcă ci doar așa cum ei pretrind numele comun al unui lichior
determinant. Intenția frauduloasă, este prin urmare stabilită.

Există o imitație frauduloasă a mărcii atunci când din cauza de analogie și asemănare va fi
posibilă o confuzie de natură să înșele cumpărătorul cu privire la proveniența produselor care
sunt similare. Imitația frauduloasă este caracterizată de lege prin faptul că poate exista o
confuzie șp că analogiile și asemenările se vor referi fie la marcă fie doar la unele dintre
elementele constitutive

Denumirea de Missbel o contrituie o contrafacere a mărcii Bel, iar adăugarea cuvaântului Bel
fiind inpoerantă, datorită faptului că adăugarea unui element mărcii nu va înlătura
contrafacerea.

2. Imitarea frauduloasă a mărcii altuia

Legea va asimila contrafacerea și va sancționa imitarea mărcii altuia.

Imitareas e va putea realiza doar în momentul în care marca va fi reprezentată de nume,


inițiale de nume, culori, cifre sau combinații ale acestora. Ele pot fi imitate și aplicate pe
produsele pe care le va reprezenta. Imitarea de semne de marca trebuie privită ca elemente
esențiale sau caracteristice mărcii și instanța de judecata a fost chemată să stabilească o
modalitate de realizare a unei infracțiuni și este obligată să facă o analiză comparativă.

Ca să putem face o comparața, contrafacerea este usurparea directă și fățișă a mărcii altuia, o
reproducere servilă ăn timp ce imitarea este o contrafacere deghizată, care va reproduce doar
trăsăturile esențiale ale mărcii uzurpante, imitatorul va urmări:

- Inducerea în eroare a cosnumatorilor pe baza asemănărilor de ansamblu

38
ibidem
61
- Ascunderea imitației cu scopul de a sustrage represiunii, pe bază de elemente
care vor deosebi marca sa de marca anterioară.

Imitarea va fi frauduloasă în cazul în care se va săvârși cu intenție și va avea ca scop


inducerea publicului în eroare asupra calității produsului, a lucrării sau a serviciilor. În caz
contrar imitarea va reprezenta un act de concurență neloială sau un simplu fapt ilicit.

Secțiunea 3. Punerea în circulație a produsului care poatră o marcă identică sau similară cu o
marcă înregistrată.

Aceasta este o infracțiune a cărei element material se va realiza prin punerea în circulație fără
drept, a unui anumit produs care va purta o marcă identică sau o marcă similară cu marca
înregistrată pentru produsele identice sau similare și care vor prejudicia titularul mărcii
înregistrate.

Pebntru ca această infracțiune să fie una existentă voi numi două condiții esențiale:

- Punerea în circulație a mărcii contrafăcute sai imitate, iar aceasta să se facă


fără consimțământul în prealavil al titularului mărcii înregsistrate
- Activitatea ilicită să prejudicieze drepturile patrimoniale sau nepatrimoniale
ale titularului de marcă înregistrată. Din economia de text de lege va rezulta că
în cazul în care nu se vor produse prejudicii pentru titulatul mărcii înregistrate
aceasta nu se va constitui infracțiune.

Va putea exista și o variantă a a prezentei infracțiuni în cazul în care se va folosi fraudulos o


marcă originală, ce nu a fost contrafăcută. S –a considerat ca fiind aplicare frauduloasă a unei
mărci a altuia folosirea de ambalaje sau de etichete ale anumitor producători pentru produsele
străine de calitate inferioară.

Ca element material al laturii obiective se realizează doar prin acțiune, adică doar prin
activități de punere în circulație a ceea ce va însemna în primul rând expunerea cu scop de
vânzare sau chiar vânzarea de produse care vor purta asupra lor mărcile contrafăcute sau
imitate. Activitatea aceasta de punere în circulație se va putea realiza și prin alte fapte cum ar
fi expunerea produsului cu marcă imitată sau contrafăctă într-o expoziție sau realizareav de
reclame mass media ale unor asemenea produse.

62
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

La noi în țară există legi speciale pentru modelul de utilitate, nume comercial, denumirea de
origine și indicația de proveniență.

Proprietatea intelectuală este drept subiectiv va reprezenta posibilitatea care este


recunoscută de lege titularului acesti drept cum este persoana fizică, sau persoana juridică,
pentru a putea folosi exclusiv creația intelectuală cu un caracter artistic sau industrial sau
chiar un semn distinctiv al unei activități de genul.

63
Dreptul proprietății intelectuale, prin recunoașterea sa de către stat dar și a
exclusivității de folosire, apare ca și un drept opozabil oricui. Mijloacele specifice pentru
apărarea titilarului de drept impotriva atingerii drepturilor lui sunt: acțiunea contrafacerii dar
și acțiunea în concurența neloială.

Se vor avea în vedere și anume că rezultatele de activitate intelectuală vor acoperi o


paletă largă și diversificată, nu va fi posibil ca drepturile care sunt născute în legătură cu ele
să fie unele identice.

În mod normal se vor distinge drepturi porale adică personale dar și drepturi
patrimoniale. Unicul drept care este comun pentru toate categoriile de bunuri proprietății
intelectuale este dreptul folosinșei exclusive.

La noi în țară protecția de creații intelectuale se va realiza prin două orrgane


guvernamentale de specialitate cu o autoritate unică pe teritoriul României precum:

- Oficiul Statului pentru Intervenții și mărci (OSIM) care sunt specifice caracterului
industrial
- Oficiul Român ale Drepturilor Autorului (ORDA) pentru creațiile cu caracter artictic
dar și șiințific.
- Cu privire la cubiectul invenției o regulă generală este aceea ce prevede că
inventatorul este acela care are dreptul obținerii brevetului, deci actul prin care i se va
recunoaște paternitatea creației sale și bineînțeles drepturile morale dar și patrimoniale
care vor decurge din recunoașterea respectivă. Excepțiile vor interveni doar în
momentul în care inventatorul va avea prevăzut în mod specific contractul lui de
muncă o misiune inventivă sau în cazul în care invenția a rezultat din comanda
persoanei fizice sau a unei persoane juridice. În cele două situații dreptul pentru brevet
aparține instituției angajatoare sau a celui care a comandat lucrarea respectivă:
drepturile de patrimoniu ale inventatorului vor face în cazul acesta obiectul
contractului separat. Ele pot fi sub forma remunerației suplimentare sau a unor
dividente, participanți la beneficiu etc. și se vor stabili printr-o negociere. În cazurile
extreme drepturile de inventator se va fixa prin ordine judecătorească.
- Acțiunea solicitării brevetului va debuta cu constituirea dar și înregistrarea la OSIM a
depozitului național reglemetar care este compus din: cerere, descrierea invenției,
revendicări, desene dar și rezumat.

64
- Constituirea de depozit național reglementar va naște provizoriu drepul exclusiv al
exploatării. Dar și un drept de prioritate față de oricare depozit pentru aceeași invenție
înregistrată ulterior.

Obiectul juridic generic infracțional prevăzut în legea nr. 8/1996 este unul constitui din
relațiile sociale care se vor forma și dezvolta în cadul activităților reglementate de lege. Sub
aspectul acesta, respectivele infracțiuni vor putea fi incluse în gupa infracțiunilor prevăzute de
titlul IV a părții speciale a codului penal.

Toate faptele incriminării a acestei legi estrapenală au obiect juridic specific grupului
referitor la relații sociale care se vor forma și dezvolta în domeniu de creație intelectuală li
care vor privi drepturile care decurg din crearea operei. Fiecare infracțiune are un rol juridic
special și distinct, în funcție de aspectul particular dreptului de autor care este protejat prin
fiecare normă penală a incriminprii și care va fi relevantă pentru fiecare infracțiune în parte.

Pentru a se putea înțelege mult mai bine natura obiectului juridic al infracțiunilor
respective este necesar să se precizeze referitor la opera creată și la drepturile care se vor
naște din asemenea operă.

Opera ca un obiect concret dreptului de sutor este lucrarea originală a creației


intelectuale din domeniul literar, științific sau artistic indiferent de forma și de modul de
exprimare independent de destinația sau de valoarea sa.

În sensul respectiv, articolul 7 lit A din legea 8/1996 se va preciza ca sunt considerate
opere:

- Acele lucrări literare dar și publicistice, predicile, conferințele prelegerile, pledoariile


dar și alte lucrări orale sau scrise.
- Programe pentru calculator
- Lucrări științifice sau lucrări orale cum sunt: comunicările, cursurile, studiile manuale
școlare proiecte și documentații științifice
- Compoziții muzicale cu sau fără text
- Lucrări dramatice, patrimoniale și coregrafice
- Lucrări cinematografice sau lucrări audiovizuale
- Lucrări fotografice sau lucrări exprimate prin procedeu analog fotografiei
- Lucrări de artă plastică precum: sculptura, pictura grafica, gravura, litografia, arta
monumentală, scenografia, tapiseria, ceramica, plastica de sticlă sau de metal dar și
lucrările de artă aplicată la produse care sunt destinate utilizării practice
65
- Lucrări de arhitectură care includ și plamșele, machetele dar și lucrările grafice care
vor alcătui proiecte de arhitectură
- Lucrări plastice, hărți și desene din domeniul topografiei, geografie și oricare ramură a
științei

Multe dintre aceste opere sunt unele originale concepute de un singur autor.

Operle pot fi unele comune atunci cand sunt create de mai mulți coautori sau de
colective, atunci când contribuția mai multor persoane la care cererea va forma un tot, fără
să fie posibilă atribuirea dreptului distinct unuia dintre autori asupra ansamblului operei pe
care a creat-o. Totodată operele proteprin legea 8/1996 sunt originale sau derivate.

O operă originală este acea operă este acea operă creată pentru prima dată, cea care nu
are la bază o operă preexistentă.

Legea 129/1992, privite în ansamblu are maim ulte asemanări cu legea 64/1991 cu privire
la brevetele de invenție, dar, acestea diferă în mod esențial cu privire la obiectul creației.
Datorită acestui act normativ, legiuitorul va pune sub protecția juridică dreptul creatorilor
pentru desene sau modele industriale. Aceste drepturi sunt protejate și recunosute printr-un
titlu eliberat de către O.S.I.M care va fi și certificatul de înregistrare a desenului sau a
modelului insudtrial. Certificatul este titlul de protecție care va conferi titularului drept
exclusiv pentru exploatare pe teritoriul țării noastre.

Ca legătură cu protecția juridică a titularului certificatului de înregistrare a modelului


industrial sau a desenului va fi precizat că acesta în raport cu o opțiune a beneficiarului poate
să fie asigurată prin efectul prevederilor legii 192/1992.

Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra mărcii și va conferi acestuia
o acțiune contra fiecărei persoane, care cu bună sau rea credință, în orice formă va aduce
atingerea dreptului său. Încălcarea de drepturi asupra mărcilor va comstitui fenomene care vor
provoca titularilor prejudicii considerabile, datorită faptului că acțiunile de contrafacere vor
avea ca efect dereglarea comerțului și denaturarea regulilor.

Sunt considerate a fi infracțiuni cu efect pe planul afectării drepturilor pe care marca le


conferă următoarele fapte:

- Contrafacerea, folosirea sau imitarea fără drept a unei mărci cu scopul


inducerii în eroare a publicului despre calitatea serviciilor sau produselor
referitoare la marcă
66
Punerea fără drept în curulație a produsului care are o marcă identică sau similară cu o
marcă înregistrată pentru produse similare sau identice și care vor prejudicia pe cel ce este
titular de drept al mărcii înregistrate

BIBLIOGRAFIE

1. Murzea C., Notiuni de proprietate intelectuala, Ed. Romprint, Brasov, 2004

67
2. O. Gartig, Noțiuni de proprietate intelectuală, Ed. Lux Libris, Brașov, 1997

3. Y. Eminescu, Dreptul de autor, Ed. Lumina Lex, București, 1994

4. C.A. București, secția a IX-a, decizia nr. 135/2005, apud. O. Spineanu-Matei, Proprietate
intelectuală. Practică judiciară

5. A. Circa, Protecţia drepturilor intelectuale: actualităţi şi perspective, Editura Universul


Juridic, Bucureşti, 2013

6. St. Cărpeanu, Drept Civil. Drepturile de creație intelectuală, Universitatea din Bucuresti,
1971

7. Bădărău A., Mihăilescu N., Scurtă istorie a brevetării invenţiilor în România, volumul I,
Editura OSIM, Bucureşti, 2005

8. Legea 64/1991 Art. 68

9. Bădărău A.R., Mihăilescu N.M., Mărcile de fabrică şi de comerţ în România. Itinerar


cronologic, Editura OSIM, Bucureşti, 2008

10. Cărpenaru St., Drept civil. Drepturile de creaţie intelectuală, Universitatea din Bucureşti,
1971

11. V. Roș, D. Bogdan, O. Spideanu-Matei, Dreptul de autor si drepturile conexe, Ed. All
Beck, București, 2005, pag. 10

12. Eminescu Y., Dreptul de autor. Legea nr. 8 din 14 martie 1996. Comentată, Editura
Lumina Lex, Bucureşti, 1997

13. lit. a-b din Legea nr.8/1996

14. Art 7. Alin 1 Legea nr 8/1996

15. 146 Ist. D/b, Lega 8/1996

16. art. 1 (2) din Legea nr. 8/1996

17. art.1 alin.1 din Legea 8/1996

18. art. 1 (2) din Legea nr. 8/1996

19. 18 din Legea nr. 8/1996

68
20. art. 3 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 8/1996

21. art. 94 din Legea nr. 8/1996

22. art. 65 alin. 1 din Legea nr. 8/1996

23. art. 103 alin.2 din Legea nr. 8/1996

24. art. 113-116 din Legea nr.8/1996

25. art. 140, 141 şi 142 din Legea nr.8/1996

26. art. 144 din Legea nr.8/1996

27. 19 alin. 2 Cod Penal

28. art. 4 alin. 1 din Legea nr.8/1996

29. Cătuna N. V., Consideraţii privind protecţia prin mijloace de drept penal a drepturilor de
autor, în Revista Română de Dreptul Proprietăţii Intelectuale nr. 4/2006

30. Bucşă G., Postăvaru A. M., Badea L., Protecţia desenelor şi modelelor industriale, Editura
OSIM, Bucureşti, 2006.

31. Lucas A., Lucas H.-J, Traité de la propriété littéraire et artistique, Litec, Paris, 2006

32. Mărfurile priat sunt definite prin art. 3 alin (1) pct. 12 din Legea nr. 344/2005 ca fiind
,,toate copiile fabricate fără consimțământul titularului dreptului... și care sunt executate,
direct ori indirect, după un produs purtător al dreptului de autor sau al drepturilor conexe ori
al unui drept asupra modelelor și desenelor industriale, dacă realizarea de astfel de copii ar
constitui o încălcare a dreptului de proprietate intelectuală respectiv”. O definiție cvasi-
identică a mărfurilor pirat se regăsește în art. 139^6 alin. (8) din Legea nr. 8/1996: ,,toate
copiile, indiferent de suport, inclusiv copertele, realizate fără consimțământul titularului de
drepturi... și care sunt executate, direct ori indirect, total sau parțial, de pe un produs putător
de drepturi de autor sau de drepturi conexe ori de pe ambalajele sau copertele acestora”. Cele
două definiții nu se suprapun. Legea 8/1996 constituie reglementarea cu caracter general în
materia dreptului de autor, pe când legea nr. 344/2005 este o reglemetare cu caracter special,
privind dreptul de autor în cadrul operațiunilor de vâmuire. Considerăm că este de preferat
utilizarea definiției dată mărfurilor pirat prin Legea nr8/1996 și consacrarea termenului
,,pirat” numai în domeniul dreptului de autor, nu și în domeniul dreptului de proprietate
indistrială asupra desenelor și modelelor, având în vedere că Legea nr. 129/1992 desemnează
69
încălcarea dreptului asupra desenului sau modelului industrial prin termenul de
,,contrafacere”.

33. Macovei I., Protecţia creaţiei industriale, Editura Junimea, Iaşi, 1984

34. Olteanu G., Dreptul concurenţei comerciale, Editura Universitaria, Craiova, 2001

35. I.P. Filipescu, Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Editura Actami, Bucureşti,
1996

36. Situația este specifică și jurisprudenței italiene; situația este criticată în doctrină de M.
Vincenti, La tutela processuale della proprieta intellectuale e industriale, Ed. Experta, Forli,
2010, pag. 114 și urm. Autorul arată că instanțele tind să prezume vinovăția, în condițiile în
care la dispoziția publicului sunt puse registre publice; este prezumată și existența
prejudiciului și, de ce mai multe ori îndinderea acestuia.

37. Bădărău A.R., Mihăilescu N.M., Mărcile de fabrică şi de comerţ în România. Itinerar
cronologic, Editura OSIM, Bucureşti, 2008

70