Sunteți pe pagina 1din 5

FINANȚE PUBLICE

- SEMINAR 11 -
Lect. univ. dr. Mihaela IACOB
FABBV, ASE București
mihaela.iacob@fin.ase.ro

Împrumuturi de stat
Trăsături caracteristice
 În caz de dezechilibru bugetar, statul completează veniturile publice cu resurse de
împrumut (creditul public).
 Creditul public se realizează fie pe calea contractării directe de către stat de
împrumuturi cu persoanele fizice sau juridice deținătoare de mijloace bănești libere, fie
prin intermediul unor instituții specializate (bănci, case de economii și de pensii,
societăți de asigurări și reasigurări, etc.) care colectează disponibilitățile bănești de pe
piață și pe care le încredințează apoi statului pe termen determinat.
 Pentru fiecare împrumut contractat pe piață, statul emite niște înscrisuri care poartă
denumiri diferite, în funcție de termenul pentru care s-a contractat împrumutul și de
caracteristicile înscrisurilor respective.
 pentru împrumuturile pe termen scurt se emit:
- bonuri de tezaur (pot fi lombardate la bănci și vândute la licitație la cursuri
variabile)
- polițe de tezaur (sunt supuse dreptului cambial)
- certificate de trezorerie (înscrisuri purtătoare de dobândă1 sau cu discount2)
- certificate (bonuri) de impozite (înscrisuri nepurtătoare de dobândă pe care
statul le înmânează creditorilor săi pentru plata unor furnituri sau alte
angajamente. Deținătorii acestor înscrisuri le pot folosi pentru achitarea
impozitelor datorate statului)
 pentru împrumuturile pe termen mijlociu și lung se emit:
- obligațiuni3 (titluri de rentă)
 pentru împrumuturile fără rentă se emit:
- titluri de rentă perpetuă
1
titlul de stat care are o valoare nominală la care se plătește o dobândă stabilită, la date specificate
2
titlul de stat fără cupon de dobândă, care este vândut la o valoare mai mică decât valoarea sa nominală
3
valori mobiliare care dau dreptul deținătorului lor la primirea unei dobânzi regulate (cupon), precum și la
rambursarea principalului la scadență. Deținătorii de obligațiuni sunt creditori pentru compania emitentă, spre
deosebire de deținătorii de acțiuni (acționari), care sunt proprietari ai unei părți din aceasta (în funcție de
deținere).

1
Elementele tehnice ale împrumuturilor de stat
1. Ministerul Finanțelor Publice a emis obligațiuni de stat în valoare nominală totală de 300 mil
lei, pe o durată de 5 ani. Valoarea nominală individuală a unei obligațiuni de stat este de 10.000
lei, rata nominală a dobânzii este de 8,25% și se plasează pe piață la un curs de 80%. Dacă IPC =
104,19%, să se determine rata reală a dobânzii.

Rezolvare:

 VN = suma înscrisă pe titlul unui împrumut de stat = datoria statului față de


deținătorul înscrisului

 C = Cursul = „prețul” cu care se cumpără și se vând 100 de unități monetare valoare


nominală.
Cursul poate fi:
Al pari (egal cu 100)
Sub pari (mai mic decât 100)
Supra pari (mai mare decât 100)

 VR = suma cu care se cumpără și se vinde un înscris la bursă și depinde de


cursurile la care cotează înscrisurile la bursă

 Dob = Cuponul de dobândă =

 Rata nominală a dobânzii ( d n )


Dob
dn   100
VN
 Rata reala a dobânzii ( d r )
Dob
- d r1   100
VR
- Formula lui Fisher: ( ) ( ) ( )

Corectarea dobânzii nominale cu influența creșterii/descreșterii prețurilor pe piață

 Prima de rambursare reprezintă diferența dintre VN a unui titlu de stat, la care se


rambrusează împrumutul, și valoarea reală la care acesta a fost plasat, adică atunci
când cursul de emisiune a fost sub pari, iar la rambrusare al pari. Prima mai poate să
apară și atunci când înscrisurile unui împrumut de stat se plasează la un curs al pari și
se rambursează la un curs supra pari.

2
VN  10.000
  VR  80%  10.000  VR  8.000
C  80% 
VN  10.000
  Dob  8,25%  10.000  Dob  825
d n  8,25% 
Dob 825
d r1   100   100  d r1  10,31%
VR 8.000

2. Valoarea nominală a unui titlu de stat este 300 euro, cu o rată de dobândă nominală de 30%
pe an. Titlu are un curs de emisiune de 130% și este vândut de deținătorul său după un an la un
preț de revânzare de 430 euro. La sfârșitul anului în care s-a achiziționat titlul de stat, este
încasat și cuponul de dobândă. Să se calculeze randamentul real anual oferit de titlul respectiv.

Rezolvare:
VN = 300

Dob  Cuponul de dobândă  valoarea nominală  rata de dobândă


Cuponul de dobândă  300  30%  90 euro
Valoarea de revânzare la VN  cursul de emisiune  valoarea nominală  VR
Valoarea de revânzare la VN  130%  300  390

Cuponul de dobândă  (Preţ de revânzare  VR)


Randamentul real al titlului  * 100
VR
90  (430  390)
Randamentul real al titlului  *100  33,33%
390

3. Un împrumut obligatar are următoarele caracteristici: valoarea nominală 20.000, curs 90%,
rata nominală a dobânzii 16%, iar rambursarea se face la paritate (curs la rambursare = 100%).
Să se calculeze efortul real efectuat de stat (rata reală de dobândă).

Rezolvare:

Cursul de vânzare  valoarea nominală  cursul  VR

3
Cursul de vânzare  20.000  90%  18.000  VR
Dobânda  rata nominală a dobânzii valoarea nominală
Dobânda  16%  20.000  3.200

dobânda 3.200
d r1   100   100  17,7%
VR 18.000

4
Plasarea împrumuturilor de stat
1. Un consorțiu bancar cumpără în comision obligațiunile unui împrumut de stat
pentru a le plasa prin ghișeele proprii. Valoarea nominală totală a înscrisurilor este de 690 mld
um. Cursul la care se preiau înscrisurile de la stat este de 92%. Comisionul consorțiului bancar
este de 5%, iar acesta reușește să plaseze 3 din împrumut.
4
Să se calculeze:
a) Suma încasată de stat de la consorțiul bancar;
b) Suma plătită de subscriitori;
c) Câștigul/pierderea consorțiului bancar

Obs! Plasarea împrumuturilor de stat:


a) Prin subscripție publică
b) Prin intermediul unor consorții (sindicate) bancare (grup de bănci)
Consorțiul bancar:
- fie preia în comision obligațiunile împrumutului: statul intră în posesia sumelor
împrumutate pe măsura plasării înscrisurilor de către consorțiu. Consorțiul nu răspunde
pentru înscrisurile neplasate.
- fie le cumpără efectiv: consorțiul cumpără înscrisurile de la stat, pe care se angajează să
le plaseze pe piață. Înscrisurile care nu au putut fi plasate pe piață sunt reținute de
băncile care alcătuiesc consorțiul și intră în portofoliile acestora.
c) Prin vânzare la bursă

Rezolvare:
a) Suma încasată de stat = VN*Cursul*3/4= 690  92%  3  476,1mld _ um
4
b) Suma plătită de subscriitori = VN*(Cursul+comision consorțiu)*3/4 =
690  92%  5%  3  501,975mld _ um
4
c) Câștig consorțiu = 501,975 – 476,1 = 25,875 mld um

2. Un consorțiu bancar cumpără integral obligațiunile unui împrumut de stat


pentru a le plasa prin ghișeele proprii. Valoarea nominală totală a înscrisurilor este de 900 mld
um. Cursul la care se preiau înscrisurile de la stat este de 90%. Comisionul consorțiului bancar
este de 5%, iar acesta reușește să plaseze 3 din împrumut. Să se calculeze:
4
a) Suma încasată de stat de la consorțiul bancar;
b) Suma plătită de subscriitori;
c) Câștigul/pierderea consorțiului bancar.
Rezolvare:
a) Suma încasată de stat = VN*Cursul= 900  90%  810mld _ um
b) Suma plătită de subscriitori = 900  90%  5%  3  641,25mld _ um
4
c) Câștig consorțiu = 641,25  810  168,75mld _ um