Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
FACULTATEA DE MANAGEMENT
MASTER: MANAGEMENT și MARKETINK INTERNAȚIONAL
DISCIPLINA: MARKETING INTERNAȚIONAL ȘI EUROMARKETING
Profesor Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Luminița Nicolescu
Studenți:
Adriana Atănăsoaie
Bănică Ionela
Cîrciu Ruxandra
Andreea Lupă
Iulia Ilie
Mădălina Niculcea
Roxana Petroiu
București, 2018
1
CUPRINS
Pag.
Introducere
CAPITOLUL 1: Prezentare generală Royal Honey SRL
1.1.Scurt istoric
1.2. Obiectul de activitate
1.3. Structura organizatorică
1.4. Dotări tehnice, tehnologice, materiale, materii prime şi auxiliare
1.5. Misiune
1.6. Obiective
CAPITOLUL 2: Prezentarea produsului
2.1. Descrierea produsului
2.1.1.Considerații generale
2.1.2. Istoria mierii de albine
2.1.3. Produsele stupului
2.2. Principalele sortimente de miere
2.3. Compoziția mierii de albine
2.3.1 Calitatea organoleptică a mierii de albine
2.3.2 Calitatea fizico-chimică a mierii de albine
2.3.3. Calitatea igienică a mierii de albine
2.4. Tipuri de miere cu delicii
2.5. Baza meliferă în România
2.6. Tipuri de stupi şi dotarea cu echipamente apicole
2.6.1. Supravegherea sanitar-veterinară pentru sectorul mierii de albine
2.6.2. Acreditarea / autorizarea stupinelor
2.6.3. Formele asociative ale crescătorilor de albine şi a procesatorilor de miere din
România
2.7. Indicații terapeutice
2.7.1. Prevenirea bolilor cu ajutorul mierii
2
BIBLIOGRAFIE/WEBGRAFIE
ANEXE
Introducere
Istoria ne-a demonstrat, de-a lungul ultimelor decenii, că uneori ideile mărețe se nasc din
întâmplare, în circumstanțe mai mult sau mai puțin convenționale. Cele mai multe dintre companiile care
activează la momentul actual atât pe piețele naționale, cât și internaționale, au pornit de la premisa că
există o nevoie încă nesatisfăcută în rândul populației, ceea ce a fost sesizat de către antreprenori ca fiind
o nouă oportunitate de afaceri.
În cazul Royal Honey, scenariul a pornit într-un mod mai mult sau mai puțin surprinzător – în
timpul unui curs de Marketing Internațional și Euromarketing. Momentul zero a fost reprezentat de
anunțul conform căruia era necesară aducerea pe piață a unui produs care putea fi manufacturat pe
teritoriul României și vândut pe piețele din Orientul Mijlociu și Africa de Nord prin intermediul unui
Start-Up.
Fiind deja în decursul celui de-al doilea an de masterat, echipa s-a format într-un interval de timp
scurt, deoarece deja mai existaseră proiecte pentru care colegii fuseseră invitați de către domnii și
doamnele profesor să colaboreze. Astfel, am ajuns în momentul T1, în care aveam o echipă, un scop
comun și o sesiune de brainstorming care urma să ne releve detaliile ulterioare. Ce s-a întâmplat în urma
discuțiilor, vă invităm să citiți în continuarea proiectului.
Cunoscută în lumea antică pentru proprietățile sale miraculoase, mierea reprezintă o sursă de
beneficii pentru organismul uman. Aceasta poate fi folosită atât ca îndulcitor, ca produs homeopat și chiar
ca ingredient pentru diferite tratamente în saloanele cosmetice.
Royal Honey este un produs 100% natural, de calitate superioară obținut fără a fi procesat termic,
astfel că aceasta își păstrează toate proprietățile, fapt ce o recomandă în rândul tuturor consumatorilor din
întreaga lume. Produsul este rezultat din polenul plantelor, îmbogățit cu substanțele provenite din sucul
secretat de glandele albinelor.
Mierea noastră este testată periodic pentru a asigura controlul calității și aasigura livrarea către
consumator a unui produs de calitate superioară. Royal Honey acordă atenție mediului înconjurător,
folosind borcane din material 100% reciclabil, urmărind astfel dezvoltarea sustenabilă a companiei. În
procesul de producție, albinele nu sunt hrănite cu suplimente sau zahăr. Suntem dedicați în totalitate în a
ne asigura că mierea noastră este cea mai pură și naturală.
De asemenea, Royal Honey vine în întâmpinarea consumatorilor cu o gamă variată de sortimente,
menite să satisfacă cele mai rafinate gusturi. Avem în portofoliu miere de salcâm, de tei, de zmeură, de
mentă, de floarea soarelui, de rapiță, de pădure, de trifoi alb, polifloră. De asemenea, oferim clienților
nostri delicii precum, miere cu căpăceală, polen, miere cu goji, miere cu fagure, miere cu stafide, miere cu
cătină, miee cu migdale.
5
măsură mai mică, componente din alte surse. Această definiţie cuprinsă în Codex Alimentarius,
precizează natura particulară a acestui produs.1
Din punct de vedere alimentar şi igienico-sanitar, prin miere se înţelege ⹂alimentul natural extras
din faguri când aceştia au fost căpăciţi de albine pe cel puţin 3/4 din aria lor, în aşa fel încât să se evite
pătrunderea de larve, cadavre de albine, fragmente de ceară sau alte impurităţi2.
România deţine o tradiţie îndelungată în domeniul creşterii albinelor şi realizării de produse
apicole, apicultura impunându-se ca ocupaţie de sine stătătoare încă din cele mai vechi timpuri, iniţial
pentru produsele obţinute (miere, polen, lăptişor de matcă, propolis, ceară şi venin de albine), iar ulterior,
inclusiv în prezent, pentru contribuţia pe care albinele o au la creşterea recoltelor de fructe, legume şi
seminţe, prin polenizare. Avantajele economice care contribuie la creşterea veniturilor apicultorilor sunt
cele care provin din valorificarea principalelor produse ale stupului.3
2.1.2. Istoria mierii de albine
Cea mai veche dovadă a existenței unei stupine a fost găsită în templul soarelui ridicat în 2400 I.C.
lângă Cairo, Egipt. Albina era prezentată frecvent în hieroglifele egiptene, simbolizând roialitatea și fiind
favorizată de faraoni. Picturile rupestre din Spania de la 7000 I.C. arată primele înregistrări de apicultură,
iar fosilele de miere de albine datează de aproximativ 150 de milioane de ani. Egiptenii din antichitate
foloseau mierea ca un îndulcitor, ca un cadou pentru zeii lor și chiar ca un ingredient la îmbălsămare.
Grecii, de asemenea, făceau prăjituri cu miere și le ofereau zeilor. Grecii au văzut mierea nu
numai ca un aliment important, ci și ca un medicament pentru vindecare. Brânzeturile au fost amestecate
cu miere pentru a face prăjituri cu brânză, descrise de Euripide în secolul V I.C. ca fiind "cufundate cel
mai bine în mierea bogată a albinelor de aur."
Romanii Imperiului Roman au folosit mierea ca un cadou pentru zei și au folosit-o pe scara largă
în gătit. Odată cu Creștinismul, producția de miere și ceară de albine a crescut foarte mult, pentru a
satisface cererea de lumânări pentru biserică. Mierea a continuat să fie de o mare importanță în Europa
până în Renaștere, când sosirea zahărului a însemnat folosirea mierii de albine pe o scară mai scăzută.
Deoarece albinele erau considerate ca având puteri speciale, acestea au fost adesea folosite ca
embleme:
Mierea - (din latină melem; în greacă μελιττα înseamnă „albină”) este un produs apicol obținut prin
transformarea și prelucrarea nectarului de către albine și depozitat în celulele fagurilor pentru a
constitui hrana populației din stup. Este cel mai consumat produs din stup.
Polenul – este considerat ca „aliment complet”. Pentru albine, polenul are o însemnătate deosebită,
fiind sursa lor principală de hrană, proteine, vitamine, minerale și alți micronutrienți. În polenul crud
1
Banu, C. Calitatea şi controlul calităţii produselor alimentare, Editura AGIR, Bucureşti, 2002, p. 462-465.
2
Bulancea, M., Autentificarea,expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare, Editura Academica, Galaţi, 2002, p. 81-98.
3
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
4
http://www.tainavie.ro/totul-despre-miere/istoria-mierii-de-albine.html
5
http://www.aca.org.ro/
6
se găsește o generoasă paletă de vitamine, atât liposolubile – A (și provitamina A), D, E, F -, cât și
hidrosolubile – C, P (rutin), acid folic, B1, B2, B3 (PP), B5, B6, B8 (H).
Păstura – numită și pâinea albinei, este un produs apicol derivat din polen ce constituie una din
rezervele de hrană ale albinelor. Păstura este un polen modificat cu substanţe adăugate de harnicele
albine şi care constituie hrana acestora, în special a larvelor. Valoarea lui terapeutică este de trei ori
mai mare decît a polenului, iar gama afecţiunilor pe care le vindecă este imensă.
Propolis – amestec de substanţe de consistenţa răşinii, culese de pe cel puţin 20 de specii de arbori,
propolisul este pentru stup o adevărată barieră de protecţie.
Fagure cu miere – contine compuși utili care sunt prezenți în toate celelalte produse apicole la un
loc. Fagurele de miere are efecte pozitive asupra căilor respiratorii.
Căpăceala – este un produs apicol ce conţine miere, ceară, propolis şi diferite alte substanţe active
(enzime, antibiotice naturale). Datorită substanțelor active din compoziție, căpaceala reușește să
regleze metabolismul organismului, să amelioreze și să vindece multe boli.
Lăptișor de matcă – Cunoscut drept „elixir al tinereţii”, lăptişorul de matcă este deosebit de apreciat
atât în medicina naturistă, cât şi în industria cosmeticelor, valoarea sa fiind asigurată de compoziţia
chimică complexă. Un fapt mai puţin cunoscut este acela că lăptişorul de matcă este bogat în
complexul de vitamine B – respectiv B1, B2, B3, B5, B6, B8, B12. Un exemplu: previne maladia
Alzheimer.
Ceara – este produsă de albine lucrătoare tinere, între 12 şi 17 zile, sub formă de scări subţiri,
secretate de glandele de pe suprafaţa ventrală a abdomenului. Ceara de albine prezintă însuşiri
emoliente, cicatrizante, silagoge (stimulent al salivaţiei), epilatoare, antiinflamatorii şi nutritive asupra
tegumentului.
Veninul de albine –acționează în tratarea afecțiunilor reumatismale, mai cu seamă în artrite.
Apilarnil – este în principal un extract din larvele de trântor, care conține mici cantități de lăptișor de
matcă, pastură, miere și propolis. Stimulează anabolismul, este antiviral, biostimulent, mărește puterea
sistemului imunitar, îmbunătățește memoria, mărește performanțele intelectuale la copii.6
Mierea monofloră – provine integral sau în cea mai mare parte din nectarul unei specii de plante:
miere de salcâm, tei, floarea soarelui, rapiţă.
Mierea polifloră – provine dintr-un amestec natural de nectar de pe flori de diferite specii sau dintr-
un amestec de miere monofloră: fâneaţă de deal, de şes, de baltă, pomi fructiferi, salcâm-tei, tei-
floarea soarelui.
Mierea de pădure (sau de mană) – provine în cea mai mare parte din sucurile dulci de pe alte părţi
ale plantelor, altele decât florile, în amestec cu nectarul florilor din pădure.
Cele mai cunoscute sortimente de miere monofloră de la noi din țară sunt următoarele:
• salcâm (Robinia pseudoacacia),
• tei (Tilia platiphyla),
• floarea soarelui (Helianthus anuus),
• mentă (Mentha sp.),
• zmeură (Rubus ideaus L.),
• rapiţă (Brassica napus oleifera L.),
• coriandru (Coriandrum sativum L.),
• zburătoare (Epilobium augustifolium L.),
• sânziana de grădină (Solidago canadenisis L.), etc.
Mierea polifloră: este cel mai recomandat sortiment de miere pentru a fi folosit în terapiile
naturiste, deoarece conține nectar provenit dintr-o mare varietate de plante medicinale, care sporesc
6
https://www.beeman.ro/resurse-apicole/produsele-stupului
7
efectele sale curative. Conținutul acestui sortiment de miere este mai bogat în nutrienți, oligoelemente,
vitamine și minerale, decît sortimentele altor tipuri de miere monofloră:
miere în fagure,
miere obţinută prin presare,
miere obţinută prin centrifugare.
Pentru a putea fi folosită în procese de valorificare biotehnologică, mierea de albine trebuie să
îndeplinească condiţiile de calitate organoleptică, fizico-chimică şi igienică.7
2.3. Compoziția mierii de albine
Compoziția mierii de albine variază în funcție de speciile plantelor de la care albinele colectează
nectarul, clima, condiții de stup etc.
Dintre cele peste 200 de substanțe pe care mierea le conține, principale sunt:
glucidele: dau principalele caracteristici ale mierii (gustul dulce), apa determină fluiditatea, iar
componentele care se găsesc în cantități mici determină diferența dintre diversele tipuri de miere –
culoarea, aroma și gustul. Glucidele conținute de miere sunt de trei tipuri: fructoza – aproximativ
38%, glucoza –aproximativ 31% și zaharoza –aproximativ 1 - 2%. Procentajul acestor tipuri de
glucide diferă funcție de regiunile geografice (țara de proveniență) și tipul de miere.
substanțele minerale: deși procentajul mineralelor din mierea de albine nu are o valoare foarte mare,
acesta crește valoarea mierii destinată consumului. Mierea conține majoritatea substanțelor minerale:
potasiu, clor, sulf, calciu, sodiu, fosfor, magneziu, siliciu, fier, mangan și cupru.
7
Banu, C. Calitatea şi controlul calităţii produselor alimentare, Editura AGIR, Bucureşti, 2002, p. 462-465.
8
http://apicultura.tripod.com/id10.html
8
proteine: proteinele conținute de mierea de albine au rolul de a transforma glucidele complexe în
glucide simple, calitatea nutritivă a mierii fiind condiționată de acest lucru.
acizi organici: mierea conține acizi organici cum ar fi: acid acetic, butyric, malic, lactic, citric,
gluconic, piroglutamic, oxalic, glutamic, formic.
vitamine: vitaminele conținute de mierea de albine sunt într-o cantitate foarte mică, din păcate
insuficiente pentru organism. Printre ele se numără vitamina C și câteva din complexul de vitamine B
(riboflavin, acid pantotenic, piridoxină, biotină, acid nicotinic).
uleiuri esențiale: acestea determină aroma caracteristică a mierii de albine. Aceste substanțe sunt
foarte instabile și se evaporă foarte repede atunci când mierea este încălzită.
antioxidanți: antioxidanții oferă mierii abilitatea și potențialul de a reduce reacțiile oxidative în lanțul
alimentar sau în sănătate. Aceștia sunt: flavonoidele, acizii fenolici, glucozoxidaza, catalaza, acidul
ascorbic, substanțele cu structură carotenoidică, acizii organici, ș.a.9
9
Bulancea, M., Autentificarea,expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare, Editura Academica, Galaţi, 2002, p. 81-98.
10
Bulancea, M., Autentificarea,expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare, Editura Academica, Galaţi, 2002, p. 81-98.
11
Şindilar, E., Controlul igienic al produselor şi subproduselor de origine animală, Universitatea Agromomică şi de Medicină
Veterinară „ Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2000, p. 107 -116.
9
Principalele însuşiri senzoriale care dau calitatea organoleptică a mierii sunt redate în Tabelul 1.12
12
Bulancea, M., Autentificarea,expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare, Editura Academica, Galaţi, 2002, p. 81-98.
10
Conform STAS 784-1:2009, mierea de salcâm şi de mană se livrează în trei calităţi: calitate
superioară, calitatea I şi calitatea a II- a. Celelalte tipuri de miere se livrează în două calităţi: I şi a II-a.
Principalele caracteristici fizico-chimice ce conferă calitatea fizico-chimică a mierii comercializate în ţara
noastră sunt prezentate în Tabelul 2.
substanţe proteice (în medie 0,5% la mierea florală şi doze puţin mai mari la cea de mană),
un spectru larg de microelemente (beriliu, galiu, vanadiu, zirconiu, nichel, argint ş.a.),
vitamine (B1, B2, B6, C, K, PP, H, ş.a.),
mici cantităţi de acizi organici (malic, citric, lactic, oxalic, succinic etc.),
gume vegetale numite impropriu dextrine, substanţe colorante şi odorante etc.13
Bulancea, M., Autentificarea,expertizarea şi depistarea falsificărilor produselor alimentare, Editura Academica, Galaţi, 2002, p. 81-98.
13
Şindilar, E., Controlul igienic al produselor şi subproduselor de origine animală, Universitatea Agromomică şi de Medicină
14
Sursa:
Sursa: Şindilar, E.,
2000
2.4. Tipuri de
miere cu delicii
Pe lângă tipurile de miere clasice enumerate mai sus, România produce diferite tipuri complexe de
miere, după cum urmează:
Miere cu căpăceală: căpăceala de albine reprezintă produsul apicol compus din miere, propolis, ceară
și substanțe active. În stup albinele căpăcesc fiecare celulă din fagure cu un căpăcel alcătuit din
straturi alternative de ceară și propolis. Înainte de a extrage mierea, tăiem aceste căpăcele cu un cuțit
special, rezultând astfel renumita căpăceală.
Miere cu fagure: mierea din interiorul fagurelui este un produs steril, iar ceara din care este construit
fagurele conține o multitudine de substanțe benefice, cu un aport important în reglarea
metabolismului, în creșterea imunității și în tonifiere.
Miere cu goji: “Fructul longevității”, Goji, în combinație cu mierea de salcâm este perfect pentru
creșterea imunității, dar și pentru controlul apetitului.
Miere cu cătină: “Hrana zeilor”, cătina, a fost utilizată încă din cele mai vechi timpuri. Sursă extrem
de importantă pentru vitaminele A și E, F, D2, K, P, foarte bogată în vitamina C, complexul vitaminic
B, săruri minerale (calciu, fosfor, potasiu), uleiuri esențiale, beta carotene și proteine, mierea cu cătină
imunizează, tonifică și energizează organismul nostru.
Miere cu nuci: nuca, fruct prin definiție tradițional românesc, își aduce tributul nutrițional și terapeutic
în sănatatea oamenilor și prin amestecul său cu mierea de albine.
Miere cu migdale: prețioasele migdale sunt o sursă bogată de nutrienți esențiali pentru sănătatea
noastră: vitaminele A, E, F, complexul vitaminic B, fibre, minerale (magneziu, fier, calciu, zinc,
potasiu) și proteine valoroase pentru corpul uman, controlând glicemia și colesterolul.
Miere cu stafide: parfumul orientului pătrunde în mierea de albine prin tradiționalele stafide. Bogate
în vitamine, stafidele măresc libidoul, ajută la întărirea sistemului osos, au efect anticancerigen, reduc
aciditatea, îmbunătățesc digestia și vederea.
Miere cu sâmburi de dovleac: sâmburii de dovleac în amestec cu mierea de albine conferă
organismului sănătate prin nutrienții din conținut, eliminarea metalelor grele și a viermilor intestinali,
reglarea colesterolului și stimularea activității rinichilor, adjuvant în cancer, leucemie și scleroză.
Polen: resurse alimentare care conțin 22 de nutrienți, mierea și polenul sunt considerate “alimente
complete”. Polenul crud și polenul uscat provin de pe anterele florilor, unde este recoltat de albine și
apoi depozitat pentru scurt timp în grămezi la nivelul picioarelor posterioare. Polenul crud conține
toți micronutrienții necesari pentru sănătatea noastră. Este unul dintre cele mai vechi suplimente
alimentare folosite de om, fiind utilizat încă din antichitate de către egipteni și chinezi, ca medicament
natural și factor de întinerire a organismului.16
15
Şindilar, E., Controlul igienic al produselor şi subproduselor de origine animală, Universitatea Agromomică şi de Medicină
Veterinară „ Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2000, p. 107 -116.
16
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
12
2.5. Baza meliferă în România
În ţara noastră, păşunile şi fâneţele reprezintă peste 4 milioane hectare. Vegetaţia unei pajişti este
reprezentată prin asociaţii de plante foarte variate, alcătuite din câteva sute de specii, unele dintre ele cu o
valoare meliferă apreciabilă. Culesurile de nectar şi polen oferite de pajişti sunt mai puţin legate de
schimbările timpului. Pajiştile asigură un cules de intensitate mică sau mijlocie, însă de lungă durată şi cu
un maxim de dezvoltare târzie de vară, după înflorirea teiului şi a florii-soarelui timpurie, când în
majoritatea regiunilor din ţara noastră lipsesc alte culesuri.
Pajiştile bune pot produce anual până la 80 kg miere/ha, cele mijlocii până la 50 kg/ha, iar cele
slabe (de mlaştini) 20 kg/ha. România are un fond forestier de circa 6,4 milioane hectare, reprezentând
27% din suprafaţa ţării. Din totalul de fond forestier 4,1 milioane ha (66%) reprezintă proprietate publică
a statului. Faţă de media europeană, de 32% acest procent de împădurire nu este foarte bun, dar nici
dramatic. Circa 2 treimi dintre păduri sunt situate în zona montană, ponderea lor fiind foarte scăzută la
câmpie (sub 10%), unde, din această cauză se resimte puternic efectul exceselor climatice.
Compoziţia pădurilor din România este repartizată astfel:
răşinoase 29,9 %,
fag 31,5 %,
stejar 18,0 %,
diverse alte specii tari 15,7 %,
diverse specii moi 4,9 %.
Repartizarea pădurilor pe zone geografice este următoarea:
18
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
19
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
14
„Prof. Dr. G.K. Constantinescu” care controlează modul de îndeplinire şi respectare a criteriilor în
vederea acreditării stupinelor de elită şi a stupinelor de multiplicare.20
2.6.3. Formele asociative ale crescătorilor de albine şi a procesatorilor de miere din România
Crescătorii de albine, procesatorii de miere de albine şi produse apicole precum şi ceilalti parteneri
pe filiera apicolă sunt organizaţi în asociaţii, cooperative, grupuri de producători, federaţii, şi sunt
constituite conform legislaţiei în vigoare. Asociaţiile de apicultori au personalitate juridică şi sunt cu
reprezentare locală, judeţeană sau naţională. Reprezentanţii formelor asociative legal constituite
organizează periodic întâlniri între apicultori, procesatori şi reprezentanţi ai instituţiilor publice locale şi
centrale în vederea informării membrilor acestora asupra legislaţiei specifice, despre modalitatea accesării
formelor de ajutor de stat, precum şi a celor europene.21
2.7. Indicații terapeutice
• Mierea de salcâm –este recomandată drept calmant gastric, stimulent pentru activitatea cardiacă.
Datorită conţinutului scăzut de glucoză, ea poate fi consumată cu moderaţie şi de către pacienţii
diabetici. Este expectorantă, calmantă a tusei, diuretică, antidiareică, regulator intestinal, indicată
pentru suferinţe gastrice, în tratamentul asteniei şi al nevrozelor.
• Mierea de castan – este mai bogată în fructoză decât în glucoză, ceea ce o face să rămână fluidă timp
îndelungat. Este bogată în oligoelemente, în special potasiu, magneziu, mangan şi bariu. Ca şi cea de
salcâm, este permisă diabeticilor. Îmbunătăţeşte circulaţia sanguină, în special pe cea venoasă. Are
proprietăţi cicatrizante. Este folosită ca adjuvant în toate afecțiunile circulatorii.
• Miere de cimbrișor – datorită proprietăţilor antiseptice ale uleiurilor volatile de cimbrişor, această
miere poate fi folosită în plăgi purulente şi alte infecţii ale pielii. Se recomandă în tratarea tusei, chiar
şi a celei convulsive sau astmatice, a bronşitei, guturaiurilor, răguşelii. Este antiseptică, indicată în
angină, viroze respiratorii, broșite.
• Mierea de tei –este recunoscută drept calmant psihic, somnifer, anafrodiziac. Are proprietăţi anti-
microbiene, anti-inflamatoare şi dizolvă mucusul, ceea ce o face utilă în tratarea guturaiului, laringitei,
bronşitei, astmului bronşic, a tusei şi a iritaţiilor gâtului.
• Mierea de păpădie – este depurativă și ușor laxativă, decongestionează bila și ficatul;
• Miere polifloră - administrată oral, mierea polifloră are acţiune antiinflamatoare, antimicrobiană,
antialergică, expectorantă, antitusivă, calmantă, antispastică, îmbunătăţeşte diureza şi eliminarea
toxinelor, creşte capacitatea de apărare a organismului.
• Mierea de pădure (de mană) – are proprietati laxative mult mai puternice decât celelalte tipuri de
miere, are efect antiinflamator asupra tubului digestiv. Este foarte bogată în minerale (Ca, Mg, Fe), de
până la 20 de ori mai mult ca alte sortimente; totodată, contine multe proteine şi aminoacizi.
• Mirea de floarea soarelui - are proprietăţi tonice psihice şi tonice generale, este afrodiziacă,
stimulează imunitatea. Este utilă în ateroscleroză; are proprietăţi anti-bacteriene. Se foloseşte ca
adjuvant în tratarea bronşitelor şi a bolilor de stomac.
• Mierea de brad – are acţiuni antiseptice, antiinflamatoare, atât pentru căile respiratorii, cât şi pentru
cele urinare; este antianemică şi diuretică. Conţine oligoelemente precum fosfor, potasiu, calciu, sulf,
magneziu, zinc, bor, fier, cupru.
• Mierea de zmeur – reglează activitatea ovarelor, este reîntineritoare, previne apariţia unor afecţiuni ca
osteoporoza, sclerodermia. Se recomandă pentru îndulcirea ceaiurilor folosite ca remediu în stări
gripale, tuse şi răceala. Este cunoscută ca reîntineritoare pentru ten.
• Mierea de mentă - se foloseşte ca antitusiv, bronhodilatator, calmant gastric, analgezic, antispastic.
Uşurează digestia, combate balonarea. Este bogată în vitamina C.
• Mierea de trifoi – are o acţiune diuretică foarte bună, ajutând la eliminarea apei în exces din ţesuturi
şi, de asemenea, are o acţiune estrogenă, adică ajută la fixarea calciului în oase, iar la femei
favorizează accentuarea caracterelor feminine şi are efect întineritor puternic.
• Mierea de mac – are un efect somnifer, antispastic şi anafrodiziac puternic.
• Mierea de rapiță - conţine oligoelemente, mai ales calciu şi bor. Este uşor digerabilă, puternic anti-
bacteriană, trofică pentru inimă. Poate fi folosită ca adjuvant în tratarea osteoporozei.22
20
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
21
http://www.madr.ro/component/k2/163-studiul-transmis-comisiei.html?highlight=WyJtaWVyZSJd
22
https://www.exquis.ro/tipurile-de-miere-si-indicatiile-terapeutice-pentru-fiecare-in-parte/
15
2.7.1. Prevenirea bolilor cu ajutorul mierii
Specialiștii consideră mierea ca fiind unul dintre alimentele cu un aport energetic foarte mare,
recomandând consumul de miere în combaterea diferitelor tipuri de afecțiuni, ca de exemplu:
Diabetul – studii recente, făcute în mai multe ţări ale lumii, arată că înlocuirea totală a zahărului în
alimentaţie cu miere duce la o scădere cu 60-70% a ratei apariţiei diabetului.
Obezitatea – se recomandă, de asemenea, înlocuirea totală a zahărului cu miere, care nu dă aceeaşi
dependenţă ca şi zaharicalele obişnuite.
Caria dentară – dacă vreţi să frânaţi fenomenul apariţiei acestei probleme, înlocuiţi complet zahărul cu
mierea de albine. Caria dentară are drept cauză nu doar bacteriile fixate la nivelul smalţului dinţilor, ci
şi anumite tulburări metabolice produse, conform mai multor studii, de către consumul de zahar.
Constipaţia – se previne foarte eficient prin consumul zilnic de miere. Doza care se ia în fiecare zi este
de două linguriţe de miere, pe cât posibil lichidă şi proaspătă, din anul curent.
Osteoporoza – toate tipurile de miere conţin în cantităţi mici lăptişor de matcă, cea mai bogată
substanţă naturală în acest tip de hormoni.23
23
https://www.exquis.ro/tipurile-de-miere-si-indicatiile-terapeutice-pentru-fiecare-in-parte/
16