Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Conținutul acestui capitol conține de fapt, studiul vibrațiilor cu un număr finit de grade de
libertate, vibrațiile în sisteme cu două grade de libertate fiind cel mai simplu sistem din
această categorie. Se preferă această tratare separată, întrucât este utilă pentru
introducerea și înțelegerea calculului matriceal, care devine foarte util la sisteme cu mai
multe grade de libertate.
Un sistem cu două grade de libertate are două frecvenţe proprii şi, în vibraţii forţate, pentru
amortizări reduse, poate avea două rezonanţe. Răspunsul liber la o excitaţie iniţială şi
răspunsul forţat la o excitaţie externă pot fi exprimate în funcţie de cele două moduri proprii
de vibraţie ale căror forme deformate sunt definite de vectori ortogonali, ponderaţi de
matricile de masă sau de rigiditate. Răspunsul forţat la excitaţie armonică se poate obţine
uşor utilizând regula lui Cramer. Rezonanţa apare atunci când frecvenţa excitatoare devine
egală cu una dintre frecvenţele proprii ale sistemului. Antirezonanţa poate apare la o
frecvenţă egală cu frecvenţa proprie a unui subsistem masă-arc
[http://www.resist.pub.ro/wp-content/uploads/2019/01/Rades/05%20M%20Rades%20-
%20Vibratii%20mecanice%201.pdf].
Modelul matematic pentru aceast tip de sistem vibratoriu poate fi reprezentat ca în figura
35:
Aplicarea principiului lui d’Alembert, conduce la sistemul
din figura 36. Ca urmare ,