Arad. 18 Septemvrie 192? N-rul 88.

Ce trebue sa fie preotul?

U n contingent variat şi puternic dintre teologi susţin, că
preotul să fie; curat preot, fără nici o altă atribuţie şi fără nici
un alt amestec î n treburile lumeşti.
Omul dela catedră nici nu poate judeca altcum. Dar stăpânul
neîndurat, care nu ţine cont de părerile noastre „viaţa de toate
zilele", ne arată adevărul altfel. U n preot, care va trebui să-şi
trăiască viaţa întreagă între economi, fără să aibe măcar puţină
i i e i e de economii, nici când nu va putea întră în sufletul cre­
dincioşilor săi, ori cât ar fi de jelos î n altă formă. O dovadă.
Poftim şi ţine la sat o conferinţă despre literatură ori astronomie.
Lumea are să se îmbie ca să vie, ori dacă şi vine. „cucăie aşa de
dulce". Dar când tini o conferinţă economică, lumea te soarbe.
Şi de vei avea norocul să te pricepi puţin, eşti omul „care ne
trebue*. Doctrinarii vor spune, că preotul să fie numai preot, dar ţă­
ranii vor sări de bucurie când vor constata, că părintele să pricepe la
meseria lor. Necazul e şi mai mare, dacă preotul pricepe şi la
finanţe. Asta pentru doctrinari, e „cel mai grozav păcat ce
se poate închipui".
Şi viaţa şi aici e contra doctrinarilor. Averi Româneşti s'au
dus pe copcă chiar la sate, fiindcă la vremuri de nevoie, preotul
nu a avut legătură cu nimeni; ori nu s-au priceput de loc la
chestiunile financiare, cari tot aşa pot fi curate ori păcătoase,
ca toate celelalte chestiuni din lume.
Doctrinarii osândesc, dar viaţa preamăreşte pe acel. preot,
care s-a priceput să ajute şi în chestie financiară pe credincioşii
săi. Nu mai vorbim de acei preoţi cari au talentul dela D zeu,
să contribuie şi ei cu ceva la organizarea şi înflorirea finanţelor
româneşti Ori ce ar spune doctrinarii, supremul arbitru când e
vorba de rolul preotului fost şi rămâne „viaţa" cu nevoile ei.
Ca să vedem bunăoară că în ce legătură strânsă stă viata
religioasă cu cea economică să aducem numai vreo câteva do­
vezi. In America a emigrat cea mai săracă parte a neamului
nostru, despre care credeam cândva că nu are să joace nu ştiu
ce rol mare în viaţa neamului nostru. Şi iată aceşti săraci, cari
ori au ocolit de bună voie, ori din sărăcie au trebuit să oco­
lească „şcoala r< mânească" şi cari cam rar de tot au păşit peste
pragul „bisericii româneşti" fără multă bătae de cap, spuni însă
străini, cari le dau gologani berechet, că mai întâi s-au lăpădat de
„lege" şi în a 2 sau 3 generaţie şi de limba
românească devenind cu totul străini.
E bine şi nu e bine să se ocupe biserica
nostră şi de'chestiile economice şi financiare?
Iată întrebarea cea mare. Ce ar putea face o
bancă cu sute de milioane a bisericii, care ar
sări într'uajutor, fără gând de jupuire, tuturor
nefericiţilor. Nu se ţine de noi, vor spune doc­
trinarii, noi avem numai grija sufletelor. Este
adevărat. Vorba e, că sufletul într'un timp ti
câloşit să ticăloşeşte şi eL
Trebue să faci ceva şi pentru mântuirea
trupului ca să scapi sufletul. Cel puţin atâta
vedem dovedit Acea parte a neamului mate-
rialminte mai tare, aceia, se alătură mai re­
pede la străini, mai întâi lăpădânda-se de lege
şi apoi de limbă.
De aici e miezul întrebării! Face biserica
noastră un păcat când, prin preoţii ei să ames­
tecă în chestiile economice financiare ale cre­
dincioşilor ei, ori dincontra în institutele de
creştere, ar trebui să înzestrăm pe viitorii preoţi
cu toată competinţa şi ştiinţa în chestiunile
acestea fiindcă aşa cere „viaţa" care aşa trece
de uşor la ordinea zilei peste paragrafu doc
trinarilor, ca apa Mureşului preste sălci.
Dr. Ştefan Cioroianu
^ _ protopop
Apostolat în dieceză
VIzitaţiunea canonică a P. S. Sa părintele
nostru Episcop pe Valea Mureşului.
în zilele d e 7—11 Septemvrie a. c , P . S. Sa
preabunul şi neobositul nostru Arhipăstor, Dr. Grigorie
Gh. Comşa, şi-a cerceiat fiii sufleteşti din traciul şi
plasa Birchişului, făcând viziiafiuni canonice în comunele
Căprioara, Valea-mare, Căpălnaş, P o j o g a , Selciva,
Groşi, Ostrov, Virişmort, Birchiş, Bacamezeu, Ţela şi
Bata.
P l e c a r e a din Arad, cu automobilul, Miercuri în 7
Septemvrie, la o r e l e 13 d. m.. în suita P . S. Sale se
află P . C . Sa părintele consilier, Mihaiu Păcăţan, rec­
torul Academiei t e o l o g i c e , Dr. T . Boiiş şi diaconul
Vicenjiu Guleş. In Radna s e ataşează părintele proto­
pop al Lipovei, Fabiţiu Manuilă.
Străbătând cu repeziune satele româneşti de p e
i
malul drept al Mureşului, la o r e l e 4 şi / trecem p o ­
i
dul dela Săvârşin şi intrăm p e teriiorul judeţului Ş e v e -
rin. L a capul podului P . S. S a e întâmpinai d e o mul­
ţime de credincioşi: preoji, intelectuali şi jărani din
comunele învecinate, în frunte cu reprezentanţii admi­
nistraţiei politice, d-nii: Dr. Victor Ungur, notar jude­
ţean şi N i c o î a e Popoviciu pretorul plasei, d-1 Ionel
Mocsonyi, deputat în Adunarea eparhială, preoţii: Tr.
Cibian din Birchiş, Ioan Micu din Căpălnaş, A l e x .
Barbon din Valea-mare.
In numele preoţimei îl bineventează p e P . S. Sa
păr. Tr. Cibian, în al judeţului d-1 D r . Victor Ungur,
Răspunsul P . S. Sale e acoperit de vii aclamaţii.
După presentările d e r i g o a r e , conform programu­
lui stabilit, ne continuăm drumul spre Căprioara.
Comuna Căprioara, situată înire dealuri ¿acope-
rite cu păduri, are aspectul pitoresc al satelor ascunse
î n văi şi munţi. Populaţia curai românească. P o p o r
treaz şi muncitor. Biserica zidită în anul 1888 e bine
înzestrată şi întreţinută. Prin stăruinţele lăudabile ale
preotului Iuliu Lazarescu s'a înfiinţat societatea „ S f .
G h e o r g e " , având 46 membri. Dispune d e un fond al
milelor şi altul pentru zidirea unei c a s e parohiale.
Populaţia e în descreştere. In curs d e 13 ani a
scăzut dela 900 la 803 suflete. Propaganda sectarilor
a cucerit 33 s u f l e i e : 12 nazarineni şi 21 baptişti. C ă ­
sătorii nelegiuiie 23.
Intrând p e teritorul comunei ne-a aşleptat un grup
de 16 călăreţi în frumoasele noastre costume naţionale.
La poarta triumfală, ridicată la intrarea în comună, s e
află întreg satul adunat spre întâmpinarea P . S. Sale,
In numele comunei îl bineventează noiarul loan Tripo-
nescu corul plugarilor, condus d e clericul Iosif Păcu­
rarul, intonează: „ L a mulţi ani". La intrarea în biserică
P . S. Sa e primit de preotul locului, Iuliu Lazarescu,
în ornate, cu sf. C r u c e şi şf. Evanghetie.
Intrând în biserică P . S. S a oficiază serviciul
divin d e seara, la finea căruia păr. Lazarescu mulţu­
meşte P . S. Sale pentru înalta vizită şi face o dare
de seama despre starea religioasă-morală a parohie-
nilor săi, după care urmează frumoasa predică a P .
S. S a l e despre conştiinţă, şoapia divină c e luminează
cărările noastre. C o m b a t e concubinaiul şi rătăcirile în
credinţă.
Răspunsurile Ia ectenii Ie execută corul, iar cân­
tările din strană prof. Atanasie Lipovan.
După o vizită ¡la parohul locului, luăm drumul
spre comuna Valea-mare, unde sosim la o r e l e 6 d.m.
A c e e a ş i primire entuziastă, ca în Căprioara. L a
intrarea în comună ne întâmpină un frumos banderiu,
condus d e studentul Emil Barbon. Poporul în haine d e
sărbătoare ne aşteaptă în faţa bisericii, în frunte cu
parohul locului, care întâmpină p e P . S. S a cu Sf.
Cruce şi sf. Evanghelie.
Mica comună Valea-mare, situată la p o a l e l e unei
coline p e ambele lături ale drumului Săvârşin-Făget,
are 439 suflefe o r t o d o x e , 15 baptiste şi 34 romano-
catolice. Hărnicia acestui p o p o r treaz şi muncitor o
dovedeşte frumoasa biserică, zidită la anul 1893 şi
sfinţită d e episcopul d e pie m e m o r i e loan Metianu.
Chivotul de pe sf. Prestol, lucrat d e blândul şi cucer­
nicul preot Alexandru Barbon, e o operă de rară fi­
neta şi valoare artistică.
Intrând în biserică P . S. Sa oficiază serviciul di­
vin, la finea căruia păr. Alexandru Barbon face cuve­
nita dare d e seamă despre starea parohiei, după care ur-
irtează furmoasa şi instructiva predică a P . S. Sale despre
îngrijirea sufletului. Unii oameni nu-şi îngrijesc sufletul
penirucă nu cred în suflet. Bunurile materiale pierdute
se pot câştiga, sufletul însă nu.
P e înserate sosim în fruntaşa comună Căpălnaş.
La hotarul comunei primire cu banderiu. In nu­
mele poporului, adunat spre întâmpinarea P . S. Sale
la intrarea în comună, vorbeşte d-1 Antoniu Moldovan,
învăjător şi director la şcoala primară din l o c .
După primire P . S. Sa, dimpreună cu suifa, des.
cinde la marele proprietar al comunei, d-1 Ionel Mocsonyi,
unde suntem primiţi cu multă dragoste şi bucurie, cu
rară şi românească ospitalitate.
V e c h e a comună Căpălnaş, întărită în ortodoxie
în veacul al 18-lea prin propaganda călugărului Visa-
rion, e curat românească. A r e 362 de numere cu 1293
de suflete o r t o d o x e şi 18 sectari. P e r e c h i cununate
256. Concubinate. puţine.
Biserica, zidită la 1826, e una dintre c e l e mai
frumosse biserici parohiale. Pictată, bine întreţinută şi
înzestrată cu ioate c e l e trebuincoase.
Parohia are p e lângă 3 sesiuni şi 10 jugăre de
pământ propriu şi un capital de 40,000 lei. Prin stăru­
inţa venerabilului preot local, păr. Ioan Micu, tinerimea
e organizată în societatea „Sf. G h e o r g h e " .
Ziua de 8 Septemvrie, Sărbătoarea Naşterii
Născătoarei de Dumnezeu e destinată apostolatului din
acesta comună iruntaşă, unde, fiind şi zi de târg, era
adunată multă lume din comunele învecinate.
Dimineaţa Ia o r e l e 9 şi j u m , după terminarea
Utreniei, P . S. Sa e condus cu Iitie dela castelul d-lui
Mocsonyi la sfânta biserică, unde oficiază sf. Liturghie
asistat de proiopresbiterii: Mihaiu Păcăţianu, Fabrijiu
Manuilă, D r . T. Botiş, preoţii •' Ioan Micu, A l e x . Barbon,
Tr. Cibian şi diaconul V . Guleş. Câniă corul dirijat
de clericul I. Păcurariu, în sirană prof. Atanasie Lipo-
van. In cursul sf. Liturghii P . S. Sa hirotoneşte întru
diacon p e clericul Aurel Cimponieriu.
La Priceasnă păr. Ioan Micu muljumeşte P . S.
Sale pentru înalta vizită şi face o dare de seamă des­
pre starea parohiei, după care urmează predica P . S.
Sale despre Născătoarea d e Dumnezeu şi rolul femei
în creştinism. Rostită cu căldură şi p e înţelesul tuturor
şi ilustrată cu numeroase e x e m p l e din sf. Scriptură şi
din viea{ă, cuvântarea P . S. Sale e ascultată cu evla­
vie, producând o puternică impresiune asupra ascultă­
rilor, înire cari remarcăm p e d-ra Eugenia Mocsonyi,
d-1 Ionel Mocsony, pretorul plasei, d-1 N i c . Popoviciu,
în fruntea autorităţile comunale.
Pentru ziua de Vineri, în 9 Septembrie, e luată
în program vizitarea comunelor mai îndepărtate: Po-
joga, Selciva şi Groşi.
Plecăm din Căpălnaş la o r e l e 8 şi un sfert, cu
două automobile. Drumul trece prin comunele Valea
mare şi Căprioara. Glasul clopotelor din ambele pa­
rohii vestesc calea înaltului oaspe.
Străbătând drumul c e şerpuie alături de Mureş
prin o regiune bogaiă în frumuseţile naturei, Ia o r e l e
9 sosim în Pojoga. Venirea P . S. Sale în mijlocul
fiilor săi sufleteşti dela graniţa eparhiei, schimbă ziua
de lucru în una de sărbătoare. L a intrarea în comună
P . S. Sa e salutat de primarul, Matei Laz şi notarul
Ioan Triponescu.
Preotul locului, păr Anghel Ardelean, întâmpină
p e P . S. Sa în uşa bisericii în ornate cu sf. C r u c e şi
sf. Evanghelie. Intrând în biserică se oficiază un T e -
Deum, la finea căruia păr. Ardelean face o dare d e
seamă despre starea parohiei, care numără 724 suflete
o r t o d o x e . Fată d e anul 1914 o scădere de 111 suflete.
Sectari 3 2 de indivizi, baptişti: 20, nazarineni: 12. P o p u ­
laţia curat românească, munciioare, dar săracă în lipsă
de pământ suficient şi roditor. P a c e a şi bunaînjelegere
din comună e zguduită prin propaganda pentru unire
a fostului preot, Olariu, trecut la uniji,
Biserica de lemn zidită Ia anul 1765 şi sfinţită d e
episcopul Sofronie Chirilovici, cu pictura ei v e c h e şi
aranjamentul cu obiecte creiete d e arta ţăranului ro­
mân, cu clopotniţa dela intrarea dinspre Apus, ne stră-
pune în vremurile de umilinţă şi robie sufletească.
După cuvântarea preotului local, urmează fru.
moaşa şi instructiva predică a P , S. Sale despre uni­
tatea în credinţă şi urmările nefaste ale desbinării.
Continuăm drumul spre Selciva apropiată. întreg
salul, tineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei, cu un grup d e
10 căluşeii în frunte, a eşii la intrarea în comună întru
întâmpinarea bunului Arhipăstor. In numele comunei îl
bineventează primarul, N i c o l a e Buşan.
Băiaiul N i c o l a e N e a g oferă P . S. Sale un buchet
de flori, rostind următoarele cuvinte:
Eu sunt Nicolae N e a g ,
C a r e V ă aştept cu drag.
Prea Sfinţile, r o g , a primi
Cuvântul ce-1 v o i rosti.
V ă întind cu mult onor
A c e s t buchet d e flori.
Cu bine aţi venii la sălcivani
V ă zic să trăiţi la mulţi anii
C a l e a spre biserică de pe colină e presărată cu
flori. Poporul se prezintă cât se p o a l e de bine. Cu­
viincios şi disciplinai.
La uşa bisericii P . S. Sa e primit de preotul l o ­
cului păr. Sabin Mihupu, în ornate cu sf. C r u c e şi
Evanghelie. Intrând în biserică s e oficiază un T e - D e u m .
Răspunsurile la ectenie l e cântă întreg poporul, spre
lauda preotului local, care e totodată şi învăţătorul
comunei.
La finea serviciului divin par. Mihuţiu face obiş­
nuita dare de seamă despre starea parohiei. Biserica
din secolul al 18-lea ( 1 7 6 5 ) , zidită din lemn, cu o
pictură eşită din penelul aceluiaşi măiestru, care a zu­
grăvit-o şi pe cea din P o j o g a , e curată, îngrijită şi bine în­
zestrata. Tinerimea e organizată şi societatea „ S f .
Gheorghe". Are casă culturală în bibliotecă parohială.
Sectarismul n'a putut prinde rădăcini în sufletul acestui
popor treaz şi iubitor de carte. Numărui sufletelor: 639,
căsătorii nelegiuite: 24.
Predica frumoasă a P. S. Sale a avui ca subiect:
Urmarea lui Hrisios.
După ameazăzi, la orele 4, se continuă apostolatul
în comuna Groşi, închisă între dealuri, care de când
există n'a avut fericirea „de-a îmbrăţişa cu înflăcărată
căldură alt Arhiereu, de cât pe P. S . S a " .
Drumul dintre dealuri şi păduri se face cu 2 tră­
suri ale domeniului din Capălnaş Ajunşi ia biserică
P. S. S a e întâmpinat de 10 călăreţi şi înireg popo­
rul, în frunte cu pretorul plasei, dl Victor joviia, iar la
uşa bisericii de preotul local, păr. Iosnichie Bucur.
S e oficiază Vecernia, la finea căruia se face
obişnuita dare de seamă despre starea parohiei, care
are 374 suflete ortodoxe şi 2 baptişti. Biserica veche
de lemn e din veacul al 18-lea, zidită în stilul celei
din P o j o g a . Părechi cununate 60, concubini 28. In
creşterea populaţiei e puţin regres. După darea de
seamă a preotului urmează predica P. S. Sale despre
datorinţa omului* de a urma poruncilor dumnezeeşii şi
datoria părinţilor de a se îngriji de buna creşiere a
copiilor lor.
Reîntorşi la orele 77- > ne luăm rămas bun dela
2 f Dr. Grigorie G/t. Comşa
iubitul nostru gazdă, dl Ionel Moesonyi, şi ne mutăm
cartierul general la Bulei, în ospitaliera c a s ă a dlui
Antoniu Moesonyi de Foeni, fosi ministru, măiestru a!
vânătorilor regali.
Primirea cordiala şi neasemănată ospilaiitate, de
care ne-am bucurat din partea Ex. Sale au lăsat amin­
tiri neşterse în sufletele noastre.
Programa zilei de Sâmbătă în 10 Sept., este vi­
zitarea parohiilor: Ostrov, Virişmort şi Birchiş.
miTITIfi iţ r ţ
O scrisoare.
Prefectul judeţului Severin către P. S.
Sa Episcopul nostru.
I.
Prea S/infUe Domnule Episcop
P. O. Domn protopresbiter a! Dpovei mă încu-
noştinţează cu No. 5 0 9 din 1 Septemvrie a. c. că în
zilele de 7, 11 Septemvrie c. Veţi binevoi a descinde
în comunele bisericeşti din nordul judeţului meu.
Regret dti inimă, că fiind reţinut oficios îii aceste
părţi nu vă pot însoţi în misiunea apostolică, ce cu
râvnă şi abnegaţie săvârş ţi in eparhia Prea Sfinţiei
Voastre.
Am însărcinat pe Dl. Victor Ungur notar jude-
ţan să vă stee la dispoziţie pentru timpul cât petre-
ceţi in judeţul meu.
Rugând pe bunul Dumnezeu să vâ însoţească
misionada cu harul său prea înalt, am răoias al Preş
Sfinţiei T a l e cu vechile sentimente de oreten'.e.
Băile Erculane la 6 Septemvrie 1927,
Prefect
Dr, Cornel Corman
Răspunsul P. 8. Sale Episcopului nostru Grigorie.
II.
Iubite Amice,
Scrisoarea ta mi-a pricinuit o bucurie nespus
de mare. Am întrezărit din rândurile scrisorii convin­
gerea ce ai în izbânda sufletului românesc prin lu­
mina lui Hristos. Cu nespusă plăcere văd că apreciezi
strădaniile mele ştiind că alerg din parohie în parohie
ca să-mi cunosc şi luminez poporul dreptcredmcios.
Osteneliie mele sunt mari, dar călduroasa primire ce
mi-a făcut administraţia judeţeană precum şi organele
comunale, sub auspiciile Tale, îmi va înteţi slabele
puteri spre binele neamului şi al bisericii.
Rog a împărtăşi unor cercuri cât mai largi con­
vingerea mea că prin munca şi autoritatea conducă­
torilor bisericii se consolidează şi opera cârmuitorilor
lumeşti. S nerenia mea în tot locul stimulez nu numai
spre cele netrecătoare, dar fortific dinistictsmul, as­
cultarea de stăpânire, iubirea de ţară şi moşie.
Primeşte scumpul mea prieten asigurarea celei
mai vii recunoştioţi peotru încurajarea munci mele.
Sunt mândru a t-.- şti în fruntea judtţ-ului Severin, de
unde răspândeşti adevărul c ă : „Dumnezeu din cer
priveşte peste fiii oamenilor" (Psalm 5 2 ) .
Cu iubire frăţească
Episcop.
Pelerinajul flrădanilor si Bănăţenilor
la locurile sfinte.
Pieasfinţitul nostru Episcop şi stăpân Grigorie
este însufleţii de dorinţa pioasă de a întreprinde o călă­
torie de închinare la Mormântul Domnului şi ia Locu­
rile sfinie, în Primăvara viitoare. Nu mă îndoiesc c ă se
vor găsi mulţi pelerini cari să însoţească pe P . Sf. Sa,
din eparhia Aradului şi de aiurea, dar mai ales din
întreg Banatul, care s a afirmat statornic în fruntea
tuturor iniţiativelor de înălţare sufletească...
Ca unul care am avui parte de marea fericire de
a mă putea închina cu smerenie Ia locurile sfinie, cu
prilejul pelerinajiului din toamna anului 1925, sub con­
ducerea I. P. Sf. Sale Mitropolitului nostru N i c o i a e , —
am primii ca dragă inimă încredinţare P. Sf. Sale D .
Dr. Grigorie de a organica pelerinajul, pe care îl va
conduce, cu ajutorul lui Dumnezeu prin Aprilie 1928.
Astfel r o g pe cei dornici de mis'onare religioasă
'şi de înoire sufletească să binevoiască a se anunţa din
bună vreme la adresa mea ca, amăsurat numărului d e
pelerini, să -puiem face cuvenitele pregătiri de călăto­
rie şi necesarele ©rânduieli de bună găzduire în ţara
sfântă
La pelerinajul nostru pot lua parte intelectuali şi
ţărani, iineri şi bătrâni, bărbaţi şi femei, toţi câţi simt
însufleţirea sfântă de a călca pe urmele Mântuitorului.
Eu stau la îndemână cu orice lămuriri şi orien­
tări, pe seama ori cui se va simţi inspirat de gând
cucernic la vestea, p e care o împărtăşesc aici. Şi voiu
avea mângâierea unei datorii de recunoştiinţă împlinite
în ziua când voiu putea înfăţişa P . Si. Saie lucrul rân­
duit, cu nădejde de izbândă deplină.
* gic şi afirmau că părechea îndrăgostită merge Ia „adu­
Pentru un sullet, d e creştin, s o c o t e s c că nu poate
fi o mai mare bucurie şi fericire pământească decât
aceasta: d e a putea să-şi p l e c e genunchii în cucernica
închinare în biserica credinjii noastre din Ierusalim şi
să atingă sfielnic cu buzele peaira c e a c o p e r e sfân­
tul Mormânt al Domnului. Fiorii religioşi şi tresăririle
spirituale şi spiri'ualizante, p e cari le-am resimţit a c o l o ,
nu este grai să le spună, nici condei să l e scrie Eie
ne vor însoţi cu amintirea lor până Ia mormânt. Şi ne
vor fi un statornic izvor de misionare şi însufleţire re­
ligioasă.
împărăteasa Elena, Maica Marelui Constantin îm­
păratul, a dat pildă de îndemn pentru toate veacurile
prin pelerinajul ei la locurile sfinte, unde nu s'a odi­
hnit până n'a aflat crucea Domnului şi'a jertfit atâta
pentru zidirea de biserici.
In vremile de credincioşie caldă şi luminată şi
Ţara noastră a trimis mulţi închinători în depărtatul
Răsărit. Acum am apucat din nou tirul datinei pioase
a cucernicilor înaintaşi. Dumnezeu milostivul va răs
plăti şi noauă, celor de acum, cu iertarea păcatelor
ostenelele drumului d e căinţă, va dărui mângâiere su­
fletelor obidite şi va revărsa harul şi binecuvântările
sale de sus peşte viaţa şi osârdniciile noastre de
închinători pioşi.
Chiem deci p e tot sufletul dornic de mântuire; se
se rupă p e 2-3 săptămâni din legăturile vieţii, ce-1 ţin
legat de casă, şi să-şi ia sborul, împreună cu alţii,
sub duhovniceasca cârmă a P . sfinţitului nostru Episcop
Grigorie spre acele Locuri sfinte, unde a vieţui!
Dumnezeu în trup o m e n e s c , şi unde e mai vie sensi­
bilitatea împărtăşirii şi unirii cu Hristos!
Arhim. Policarp P. Moruşca
sf. Mănăstire Bodrog
p. Zădărlac jud. Timiş.
Din isprăvile babtiştilor.
In comuna Rădeşti, plasa Sebiş s a căsătorit
înainte cu 4 ani tinera fată Ana Fericean de fel bab-
tistă cu feciorul T e o d o r Dârlea din Dieci.
In urma condiţiei pusă de mireasă, a trecut şi
junele T . Dârlea la secta babtistă. Din aceestă căsă­
torie s-a născut ua băiat care, are azi 3 ani.
in restimp T e o d o r Dârlea a fost concentrat la
armată, iar nevasta sa rămasă singură în comună, şi-a
dat în petece cu un alt babtist, Molse Halmăjean. În­
tâlnirea părechei îndrăgostite se făcea cu deosebire
Miercuri şi Sâmbăta seara, la casa de rugăciuni a
babtiştilor. Sub scutul înîunerecului cei doi îndrăgostiţi
dispăreau pe sub zidurile capiştei babtiste.
La început lumea din comună vorbea p e şoptite
despre isprava celor doi babtişti, cari dădeau sfaturi
morale Ia creştinii noştri.
Ceilalţi babtişti din comună însă protestau ener­
narea" babtistă să se r o a g e „Domnului".
Vestea urâtă din Rădeşti despre purtarea neves­
tei a ajuns Ia urechile lui T e o d o r Dârlea, care îşi
făcea stagiul militar liniştit că, soţia sa, îi poartă cre­
dinţă până la moarte. In Aprilie a. c a sosit acasă pe
neaşteptate, şi după ce şi~a învăţat nevasta Ia omenie
a tras o păruială stranjmcă şi ibovnicului, în târgul
de ţară din corn. Cil. A plecat îndărăt la armată; din
Rădeşti îi veneau ştiri tot mai triste: că nevasta dă-
răpanează gospodăria şi-şi negligă copilul,' căci ea
avea o singură preocupare: să umble în călcâiul
amantului.
La sfântul Hie era târg mare în comuna Dieci
unde părechea îndrăgostită îşi făcea mendrele liniş­
tită. Momentul însă a fost fatal pentru ei, căci soţul
legitim a apărut fără veste în târg şi > a chemat la
socoteală.
Ciocnirea între cei 3 babtişti a fost violentă, a
curs şi sânge şi s-a recurs la intervenţia jandarmeriei-
Au intervenit şi alţi „fraţi". Spectacolul era ridicol.
Lumea din târg striga: „să bat pocăiţii". Şi oameni,
bărbaţi şi femei din 7 sate s au strâns să vază pă­
ruiala „pocăiţ'lor" cari se ţin sfinţi
Cauza a ajuns şi la parchet.
Iar ca ruşinea ior să ajungă ia culme, în noaptea
de 22 August a c. cei doi îngrăgostiţi au fugit din
comună, lăsând copilului fără mamă şi fără sprijin.
Acum lumea din jurul Hâlmajalut şi Gurahonţ
vorbeşte cu multă satisfacţie despre ticălos a şi făţăr­
nicia babtiştilor, cari au rămas cu totului deocheaţi
înaintea creştinilor noştri, şi nu mai vrea nimenea să
ştie de ei şi de legea lor,
un martor.
INFORMAŢIUNI.
Biblia. O pildă de ce e în stare să ..facă ames­
tecul cărţii în toate ceasurile vieţii, este puterea ce au
tras Englezii din citirea Bibliei, ia tot cursul vieţii
acestui popor, fie că a muncit, fie că s'a răsvrâtit,
fie că a pribegit peste ţări şi mări, îl găseşte citind
Biblia. La ei această cetire a ajuns o îndeletnicire
înrădăcinată, aproape naţională. Nu e cămin unde ca­
pul să nu adune măcar seara toată familia, cu slugile
la olaltă, ca să le citească cartea sfântă, d e unde
trag toţi puteri adânci pentru luptele vieţii. Cu drept
cuvânt s'a zis că Anglia a cucerit lumea cu negoţul
într'o mână şi cu Biblia în cealaltă. Căci nu numai
mângâere, ci şi puteri adevărate poate aduce omului
cartea cea bună, înfrăţită cu sufletul Iul. 4
 Povestea unui ou. Intr'un colţ îndepărtat al A n ­ 3. Pentru participarea la licitaţie, licitanţii nu
gliei, o tânără fată făcea serviciul de a împacheta, pot pretinde spese.
ouă pe cari o mare casă de rxoort le trimitea 4. Devizul şi condiţiunile se pot vedea la Oficiul
parohial din Jadani.
în India. întruna din zile, fata făcu o glumă şi scrise
5. Consiliul parohial î-şl rezervă dreptul de a
cu un creon pe un o u : „Eu sunt cea mai frumoasă încredinţa lucrările de renovare acelui reflectant, în
fată. Doresc să mă căsătoresc cu bărbatul care va care va avea mai multă încradere, f ă ă considerare
avea în mână acest ou, dacă este un om cum se cade". la rezultatul licitaţiei
Oul ajunge în mâna unui june bngat din india. T r i ­ Jadani, la 8 August 1927.
mise imediat o telegramă El îşi dedea numele şi Consiliul parohial.
adresa şl se declara gata să o ta imediat în căsătorie
m »» w»
pe tânăra vânzătoare. La câtva timp primi răspunsul: La Librăria „Diecezană" din Arad, Str. Emlnescu
„Mulţumesc dar e prea târziu Sunt căsătorită şi am No. 18., se află de vânzare următoarele
copil*. Trecuse deci mai bine de un an de când oul tipărituri pentru şcoală:
a fost aşezat în ladă. Lei 70-—
» 20-—
Cărţile. Statistica biroului de control al producţiei
Ti 50-—
cărţii arată că Olanda ocupă locul de frunte îa pri­ „ Jurnal partizii coala . . . . vt 4- —
vinţa cărţilor de învăţătură pentru popor, pentru copii „ Jurnal de casă . . . . . n 2-_
şi a cărţilor religioase. Din toate cărţile religioase ea „ cu matcă pentru chitanţă . . . . . » 2 —
» Bon de plată , n 2 —
are 10 la sută. Urmează apoi America, Germania şi
Cont de gestiune „ . 71 2- -
Danemarca cu 8 la sută, Norvegia şi Eranţa cu 7 la 2 —
sută, Anglia 6 la sută, Spania 5, etc. România nu Bugetul „ . . . . n 2- -
figurează în această statistică. E cam ruşine pentru noi. Ziar de casă pentru bibliotecă „ . . . . 71 2 —
Conspectul taxelor de înscriere » . . . . 3 —
Un turc a trecut la creştinism. Duminecă la 14 Inventar , 7> 3 —
August, în comuna Jariştea ( P u t n a ) , în curtea bisericii Carnet şcolar buc n 10- —
şi în faţa Întregului sat şi a foarte mulţi locuitori din Orare pt şc primară, clasele separate bac. . » 2 —
satele vecine, a fost botezat în creştinism şi turcul n „ „ „ pt. toate clasele într'o colecţie . v 40 —
Programa analitică a învăţământului primar ediţia
Assan Huseim din Constantinopol.
Ministrului Instrucţiunii . . . . . . M
30 —
Grâul nostru. Cu toate că grâul nostru nu este Plan analitic pt. folosul clasei I - I V a şcoalei
-
lucrat cum se cade, el totuş e căutat în străinătate primare, de inspectorul Iosif Moldovan . » 30 —
mai mult decât alte grâne. 3 —3
Aceasta se datoreşte faptului, că în grăunţele
grâului din ţara noastră se cuprinde o părticică foarte
preţioasă, numită gluten. C U R S DE VIOLINÂ, TEORIE, MUZICĂ
Această păticică rămâne aproape tot atât de
mare ca şi celelalte părţi din grăunţe. VOCALĂ şi BISERICEASCĂ.
Dacă îngrăşem pământul cu bâligar, paiul creşte înscrierile la Cursul de violină, teorie, m -
mai frumos, iar grăunţe face mai puţine dar totuşi zică vocală şi bisericească, ce-1 predă Dl prof.
bogate în gluten. IOAN L1POVAN se fac în B-dul Regele Ferdinand
Cele mai bune îngrăşeminte pentru ca grâul No. 63—65 în curte vlsavis de gara C. F. E. Arad-
să aibă mai mult gluten sunt îngrăşemintele măestrite. Podgoria.
Deocamdată pentru a creşte măsura glutenulul,
noi trebuesă sămănăm semite alese: mari, pline, grele.
Intre ţările cari cer mai mult grâul nostru este
CONCURSE
Belgia, care face un grâu mai făinos şi mai sărac Pentru îndeplinirea parohiei Zăbalţ (protopopia­
îl cumpăTă pe al nostru, spre a-1 amesteca cu al lor. tul L i p o v c i ) devenită vacantă prin strămutarea preotu­
Belgienii deşi întrebuinţează foarte mult îngră­ lui Ignatie Dihor, se publică concurs, cu termin d e
şeminte chimice şi caută să facă un tip de grâu b o ­ 30 zile dela prima apariţie în „Biserica şi Ş c o a l a " .
gat în gluten, totuş până azi n'au putut întrece pe Venitele parohiei sunt:
al nostru. 1. Un intravilan parohial cu parţela estravilană
Pricina trebue să fie clima lor mai gobată în ce-i aparţine.
umezeală. 2. Una sesiune parohială constatatoare din 24 jugh.
pământ arător şi 8 jugh. fânaţ.
liiciîaţiune minuendă. 3. Stolele legale
Pentru renovarea externă a sf. Biserici din Ja- 4. Birul legal.
danl, în baza devizului de spese aprobat de Veneratul 5. întregirea dela stat pentru care parohia nu
Consiliu Epahiral cu nr. 4157/1927, se publică lici­ garantează.
taţie minuendă pe 25 Septemvrie 1927. orele 3. d, m Alesul va plăti toate impozitele după venitul pa­
în localitatea şcoalei, pe lângă următoarele condiţiuni. rohial ce beneficiază, va catechizâ la şcoala primară
1. Preţul de exclamare este 210824 lei din l o c şi va predica regulat în sfânta biserică.
2. Licitanţii vor dtpune vadiu de 10% în bani Parohia e d e clasa a IL ( d o u a ) dela reflectanţi
gata, sau hârtii d e valoare acceptabile. se c e r e asemenea, cvalificaţiune.
 Reflectanţii î-şi v o r înainta recursele adjustate cu
documentele recerute şi cu certificat despre eventualul
serviciu prestatadresate Consili ului parohial ort. român
din Zăbalt prin oficiul ppesc Lipova şi cu prealabila avi­
zare a protopresbiterului tractual se v o r prezenta în vre-o
Duminecă ori sărbătoare în sfânta biserică din Zăbalţ,
spre a-şi arăta desteritatea în cele rituale şi oratorie, o b ­
servând strict dispoziţiunile §-lui 33 din R e g . pentru parohii.
C e i din altă dieceză au să p o s e a d ă permisiunea
P. S. Sale Dlui E p i s c o p diecezan d e a putea recurge
c e e a c e vor dovedi protopresbiterului iractuai spre a
li-se da voie a s e prezenta în parohie.
Zăbalţ, la 29 August 1927.
Consiliul parohial.
In Înţelegere cu; Fabriciu Manuilă, p r o t o p o p . 3—3
Conform rezoluţiunii Vener. Consiliu eparhial
N o . 3698/927. Pentru îndeplinirea parohiei nou înfiin­
ţată de cl. I. din Timişoara-Principele Carol ( l o s e f i n )
se publică concurs cu termin de 30 de zile dela prima
apariţie în organul diecezan „Biserica şi Şcoala.
Venitele împreunate cu acest post sunt:
1. Una sesiune parohială în esteziune de 32 jugh.
cad. pământ arabil, într'un complex.
2. Stolele legale.
3. întregirea dotaţiei preoţeşti dela Stat,
Reflectanţii pot să fie candidaţi de preoţi, sau
preoţi, dar aceşti din urmă în funcţie bisericească, toţi
cu cvalificaţiuni de clasa I. (concl. 84/910).
Cel ales nu va putea ocupa altă funcţie în afară
de aceea din parohie, decât numai cu autorizaţia Ven.
Consiliu eparhial din Arad.
Până la zidirea unei biserici, sau instalarea unei
capele în această parohie, cel ales va servi d e o c a m ­
dată la biserica din Timişoara-Elisabeta alternativ cu
preotul de aici, având a predică totdeauna, când va fi
cu rândul la serviciu. V a avea să catebizeze la şcolile
primare şi d e ucenici din parohie şi va face servicii
pastorale la spitalele din Timişoara, unde va fi d e ­
signat de protopopul tractual.
impozitul după beneficiul din parohie cade în
sarcina celui ales.
Cei doritori a competa la acest post se vor pre­
zenta în cutare Duminecă, sau sărbătoare fn sf. b i ­
serică din Timişoara-Elisabeta spre a-şi arăta dexteri­
tatea în cele rituale şi oratorie, conformându-se strict
dispoziţiunilor §-lui 33 din Regulamentul pentru paro­
hii, iar cererile însoţite de anexele necesare, adresate
consiliului parohial din Timişoara-Principele Carol
(losefin), Ie vor înainta în termenul concursual oficiu­
lui protopopesc din Timişoara.
Cei din altă dieceză vor cere binecuvânta­
rea P. S. Sale Domnului Episcop diecezan spre a
putea recurge.
Timişoara-Principele Carol, din şedinţa consiliu­
lui parohial ţinută la 22 Iulie 1927.
Oavriil SelSgean Teodor Sfoia novici
paroh, preşed. cons parohial. notarul cons. parohial.
In înţelegere eu
Dr. Patrichie Ţincra
protopop.
2-3
In conformitate cu decisul V e n . Consiliu epar­
hial de sub Nr. 3320/1926 se scrie concurs cu termin
de 30 zile dela prima publicare în .Biserica şi Şcoala"
pentru depllnirea capelaniei temporale, cu drept de
succesiune, pe lângă parohul Romul Motorca din Agriş.
Venitele sunt:
1. Jumătate din sesia parohială constatatoare din
32 jugh. cadastrale.
2. Stolele legale în întregime.
3. Până când statul va încuviinţa capelanului
retribuţia cuvenită va primi anual din ajutorul d e stat
al parohului 12000 L e i adecă: douăsprezece mii Lei
în rate egale trimestrale.
4. Birul legal în întregime.
5. Jumătate din intravilanul parohial.
6. Cât timp va ocupa postul de capelan i-se pune
la dispoziţie în mod gratuit de cătrâ parohiul R. M o ­
torca locuinţa din casa sa de lângă sf. biserica firă
pivniţă, eventual altă locuinţă adecvată.
Parohia este de cl. I. deci dela recurenţi se cere
cvalificaţiunea normată în concluzul sin. eparhial
N o . 84/1910.
Alesul va avea să predice la rândul său de ser­
viciu, să catehizeze elevii ort. rom. dela şcoalele pri­
mare. V a suporta toate impozitele după partea sa de
beneficiu.
Recursele adjustate cu documentele prescrise
— la cei din altă dieceză şi un act despre consen-
zul P . Sf. Sale Dlui Episcop diecezan — sunt a se
adresa consiliului parohial din Agriş şi trimite în ter-
minul concursual oficiului ppesc. ort. rom. din Siria
(jud. A r a d ) . Reflectanţii în observarea dispoziţiei din
§-ul 33. a R e g . pentru parohii vor avea a-se prezentă
în sf. biserică din A g r i ş spre a-şi arăta destoinicia în
oratorie şi cele rituale.
Arad, din şed. Consil. eparhial ţinută în 6 Se­
ptemvrie 1927.
Consiliul eparhial ort. român.
2-3
Pentru îndeplinirea parohiei din comuna Beregsău,
devenită vacantă în urma decedării preotului loan
Balta, se publică concurs cu termen de 30 zile. s o c o ­
tite dela prima apariţie în organul diecezan „Biserica
şi Şcoala".
Venitele împreunate cu acest post sunt:
1. Una sesiune parohială, cuprinsă în cartea
funduară N r . 112.
2. Stolele legale.
3. Birul legal în baza decisului V e n . Consiliu
Eparhial din Arad Nr. 4304/1927, conform 0-olui 29
din Regulamentul pentru parohii.
4. întregirea dotaţiei preoţeşti dela Stat.
5. Fiitorului preot i-se asigură locuinţa în casa
de sub N r . 410, pe care comuna bisericească se o -
bllgă a o repara şi întreţine permanent în stare bună.
In schimbul folosinţei intravilanului, pe care se
află casa Nr. 4 0, preotul ales renunţă în favorul c o ­
munei bisericeşti, la folosinţa intravilanului parohial
Nr. 101.
Impozitele după întreg beneficiul din parohie
cad în sarcina celui ales.
Preotul va cateh za la toate şeolile primare din
Ioc, fără nici o altă remuneraţie din partea parohiei.
Parohia fiind de cl I. ( p r i m ă ) dela recurenţi se
cere cvalificaţie regulamentară.
 Din beneficiul parohial jumătate îi compete, până hiale; totodată e obligat să catehizeze elevii şcoaielor
la 10 Martie 1928, dnei preotese văd. Ghizela Balta, primare din loc.
care până la data numită va suporta şi cvota ce-i revine
din impozite. Consiliul par. din Crocna, din şediuţa sa dela

C e i doritori a competa la acest post se vor p r e - 23 aug. 1927.

senia în cutare Duminecă sau lărbătoare, în sf. B i ­ în înţelegere cu; P r o t o p o p Cornel Lazăr.
serică din Beregsău, spre a-şi arăta dexteritatea în
adm ppiatului Gurahonţ.
în cele rituale şi oratorie, conformându-se strict d i s -
poziţiunil or §-ului 33 din Regulamentul pentru parohii, 1-3
iar cererile însoţite de anexele necesare, adresate
Consiliului parohial din Beregsău, ie vor înainta în
termenul concursului, oficiului prototop. din Timişoara
Cei din altă dieceză vor cere prealabil binecu­
vântarea P . S. Sale Domnului Episcop diecezan, spre- m
a putea recurge. )( LA EXPOZIŢIA DE INDUSTRIE DIN ARAD IN 1903, A OBŢINUT )(
DECORAŢIE CU DIPLOMĂ DE ONOARE.
Beregsău, din şedinţa cons. parohial ţinută^ la 10 )( )(
)( TURNĂTORIE DE CLOPOTE )(
ARrilie 1927. Gheorghe T o c i t u m, p. adm. par. p*eş
cons. par. Fiîip D o b o ş m. p. not. cons par. )( ™^!OSIF B I S Z Â K = ~ )(
In înţelegere cn-.Dr.PatrichieŢiucra m p protopop
)( GHIOROC (Jud. Arad) )(
)( SE T O A R N Ă I N DIFERITE F O R M E ŞI M Ă R I M I )(
3-3 )( C U I N S C R I P Ţ I I S P E C I A L E P E C O R P L U C R A T E )(
)( D I N M A T E R I E P R I M Ă ŞI C U P R E Ţ U R I L E C E L E )(
)( MAI MODERATE. )(
Pentru întregirea definitivă a postului de paroh )( D O R I T O R I I SE P O T A D R E S A )(
IN S C R I S PENTRU RELAŢII.
la parohia de clasa 1. din Crocna protopopiatul G u - )( )(
C A T A L O G L A CERERE GRATIS.
rahonţului, se publică concurs cu termin de 30. zile )( )(
de la prima publicare în „Biserica şi Şcoala".
Venitele împreunate cu acest post sunt:
1. Sesiunea parohială, constătoare din 22 jughere
catastrale pământ, parte arâtor şi un intravilan parohial.
2. Ştoalele l e g a l e .
UZINELE METALURGICE TIMIŞOARA S. P. A.
3. Birul parohial legal.
STRADA ANDREI MUREŞANU No. 3 — •
4. Întregirea deia stat, pentru care parohia nu ia
respundere.
5. Locuinţa acomodată cu supradificatele trebu­
incioase,, ce o, va închiria parohia pe spesele sale, şj
pânăcând renovată radical Casa parohială (fosta şcoală
confesională) se va putea preda în folosinţa parohu­ Clopote din metal
lui ales.
curat. A r m o n i e şi
în caz de nu s-ar afla recurenţi cu cvalificaţia
acord perfect. Insta­
regulamentară de clasa I. se vor admite, şi de clasa
II. eventual şi dea I I I . lat cu cele mai mo-
Reflecanţii la acest post, sunt poftiţi ca, recursele • derne maşîni. Pre­
lor adjustate în regulă conform Regulamentului p. pa­
turile absolut con-
rohii, să le trimită Oficiului protopopesc al Gurahon-
ţulul în Halmagiu adresate Consiliului par. din C r o ­ uenabile.
cna, în terminul desus; şi să se prezenteze-cu avizul
prealabil al protopopului, în v r e o Duminecă ori săr­
bătoare în s. biserică din Crocna, predicând or ser­
vind, spre a să face cunoscuţi poporului. Recu­
renţi, din altă eparhie, sunt poftiţi, a se prezenta. îna,-
inte de â-şi înainta recursele la oficiul ppesc în H a l ­
TELEFON No. 23-42.
magiu, spre a dovedi, că sunt îndreptăţiţi prin bine­
cuvântarea P . S. E p i s c o p al Eparhiei noastre, să r e ­
flecteze la aceasta parohie, producând şi atestate de
serviciu pe teren bisericesc ori şcolar.
Redactor responzabil: SIMION STANA.
Alesul e obligat să solvească toate dările publice
după folosinţa sesiei p. şi acelor lalte benefici paro­ Censurât: Prefectura Judeţului.
Tiparul T i p o g r a f i e i D i e c e z a n e Arad. 6 0 2 9