Sunteți pe pagina 1din 5

LP 14

Etapele clinice şi tehnice ale realizării protezei scheletate

Etapele de cabinet:
1. Consultaţie primară este primul contact al pacientului cu medicul şi cabinetul
respectiv.
2. Consultaţie secundară
3. Extracţia dinţilor irecuperabili şi amprenta pentru protezarea provizorie.
4. Şlefuirea dinţilor stâlpi şi amprenta funcţională
5. Şlefuirea dinţilor stâlpi şi amprenta funcţională
6. Înregistrarea ocluziei cu şabloane
7. Proba metalului
8. Proba părţii fizionomice
9. Amprenta cu alginat în lingură universală pentru confecţionarea lingurii
individuale
10.Adaptarea lingurii individuale şi amprenta funcţională
11.Proba scheletului metalic
12.Înregistrarea ocluziei
13.Proba machetei
14.Proteza la gata
15.Proteza la gata
16.Retuşuri şi dispensarizare
Etapele de laborator:
1. Turnarea modelelor de studiu
2. Montarea modelelor de studiu în articulator
3. Realizarea protezelor provizorii
4. Turnarea modelelor de lucru (funcţionale)
5. Montarea modelelor de lucru în articulator
6. Realizarea părţii fizionomice
7. Lustruirea şi finisarea componentei fizionomice
8. Turnarea modelului pentru lingura individuală
9. Turnarea modelului funcţional
10. Pregătirea pentru înregistrarea ocluziei
11. Montarea în articulator
12. Pregătirea şi finisarea machetei în vederea ambalării
13. Lustruirea zonelor retuşate
Nu se recomandă începerea preparării dinţilor stâlpi, elaborarea unui plan de
tratament în acest timp scurt (o oră) în care medicul nu a avut timp să coroboreze
datele clinice şi radiologice şi să ajungă la o concluzie terapeutică. Pacientul să
înţeleagă procedurile şi să-şi dea acordul în scris atât pentru soluţia de tratament cât
şi pentru costul estimativ al acestuia.
Se presupune că în faza de protezare provizorie dinţii au fost şlefuiţi
preliminar şi acum urmează să fie doar finisaţi şi amprentaţi.
- majoritatea dinţilor stâlpi ai protezei scheletate vor fi şlefuiţi în
chamfrein.
- prepararea dinţilor stâlpi trebuie să respecte forma cilindro-conică şi
paralelismul.
- elementele fixe ale protezării combinate (coroane solidarizate sau punţi)
trebuie să beneficieze de menţinere şi stabilitate.
Amprenta funcţională pentru elementele fixe este de obicei o amprentă de
spălare cu siliconi de două consistenţe (chitos şi fluid) ce poate fi luată în doi timpi
în lingură (portamprentă) universală metalică
Se va secţiona: siliconul chitos din zone care păstrate ar putea împiedica
repoziţionarea exactă a amprentei în timpul doi, siliconul chitos care a pătruns
interdentar atât deasupra cât şi dedesubtul nişei masticatorii precum şi zonele care
au trecut peste procesele alveolare retentive spre fundurile de sac.
Se înregistrează ocluziei cu şabloane de ocluzie, apoi se montează modelelor de
lucru în articulator, urmând proba metalului.
În laborator are loc turnarea modelului de lucru (funcţional) pentru
elementele de agregare.
Nu se poate realiza partea metalică a machetei părţii fixe fără înregistrarea
ocluziei cu şablon (şabloane)
Arcada antagonistă, maxilarul antagonist este o arcadă integră sau deja restaurată,
maxilarul antagonist prezintă edentaţii, pe modelul acestuia realizându- se un al
doilea şablon de ocluzie.
Fixarea modelelor în ocluzor în laborator.
Realizarea machetelor din ceară ale pieselor metalice.
Bara se adaugă la paralelograf în aceeaşi axă.
- realizarea piesei metalice propriu-zise
- modelarea în ceară a machetelor elementelor de agregare;
- poziţionarea sistemelor speciale pe machetele elementelor de agregare la
paralelograf în axa de inserţie;
- frezarea pragurilor orale şi a interlock-urilor pe machetele elementelor de
agregare la paralelograf în axa de inserţie;
- pregătirea machetelor pentru ambalare (lipirea tijelor de turnare,
detensionarea machetei)
- ambalarea
- preîncălzirea, încălzirea tiparului si turnarea;
- dezambalarea şi prelucrarea
- adaptarea pe modelul funcţional
Realizarea părţii fizionomice
Transferul componentei metalice de pe modelul funcţional cu cheia
„păianjen”. Poziţionarea componentei metalice pe baza de frezat în axa de inserţie-
dezinserţie.
Frezarea componentei metalice cu freze speciale şi ulei de frezat.
Componenta metalică pregătită pentru realizarea componentei fizionomice.
Se verifică:
- pe model, apoi în cavitatea bucală adaptarea la colet, ocluzia în IM,
propulsie şi lateralitate şi culoarea. (Dacă restaurarea interesează şi zona
frontală este obligatorie verificarea ghidajului anterior şi a fonatiei.)
Amprenta funcţională trebuie să cuprindă toate elementele câmpului protetic;
- să exercite o presiune uniformă (materializată printr-o grosime uniformă a
materialului de amprentă);
- să aibă margini de lungime şi grosime funcţionalizate care să prefigureze
marginile viitoarei proteze şi
- să conţină elementele fixe în aceeaşi poziţie cu cea din cavitatea bucală.
Modelajul marginal realizat în timpul amprentării este concordant cu
mişcările funcţionale ale musculaturii periferice care va interacţiona cu viitoarea
proteză. Acest modelaj funcţional şi deci extinderea marginilor se pierd în situaţia
în care turnarea modelului se face fără îndiguire şi cofrare sau fără a utiliza
conformatoare speciale prefabricate (din material plastic, de dimensiuni diferite).
Duplicarea modelului
După turnarea şi întărirea ghipsului au loc demularea, folierea şi
deretentivizarea modelului funcţional (cu ceruri speciale de diferite consistenţe şi
culori) şi apoi duplicarea acestuia. Duplicarea se poate face cu hidrocoloizi
reversibili (Agar-Agar) sau cu siliconi
Duplicarea este obligatorie deoarece asigură obţinerea unui model din masă
de ambalat specifică aliajului din care se toarnă scheletul metalic, model care va
face parte din tipar, lăsând modelul funcţional iniţial intact pentru a face parte din
tiparul protezei finale. Masa de ambalat din care se toarnă modelul duplicat se
prepară de preferinţă utilizând vacuum malaxorul pentru a obţine omogenitate.
Proba scheletului metalic: verificarea adaptării pe praguri, interlock-uri, boltă
palatină. Verificarea adaptării la ţesuturile moi.
La probă scheletul alunecă de pe câmpul protetic, dar nu se desprinde
complet datorită fricţiunii realizate de praguri, braţe opozante şi interlock-uri
(menţinere indirectă).
Poziţionarea modelelor în cabinet; medicul verifică corectitudinea
înregistrării şi lipsa interferenţei soclurilor in zona distală. În laborator are loc
poziţionarea modelelor în ocluzor.
Realizarea machetei scheletului prin aplicarea cerii pe şei şi montarea
dinţilor artificiali acrilici în continuarea celor de compozit.
Extinderea şeilor în fundurile de sac şi finisarea cerii au loc după proba
machetei.
Proteza la gata , adaptarea dintre componenta fixă şi cea mobilă trebuie să fie
perfectă
Adaptarea în ocluzie. Contactele premature şi interferenţele se marchează cu
hârtie de articulaţie şi se reduc cu freza.
Verificarea uniformizării contactelor ocluzale bilaterale înainte de
cimentarea elementelor de agregare (silicon pentru înregistrarea ocluziei).
În timpul cimentării elementelor de agregare proteza se aplică obligatoriu pe
câmpul protetic.
Pacientul este instruit să rămână în IM până la priza completă a cimentului.