Trăsăturile deficitului cu bunuri al României

 Deficitul comerțului cu bunuri a fost de 7,6% din PIB în anul 2018, cu 1,7
puncte procentuale din PIB mai mare decât în 2016, respectiv cu 3,6 pp peste
nivelul minim din 2013 (4% din PIB), dar sub valorile înregistrate atât înainte
de criza economică (17,1% din PIB în 2007 și 16% din PIB în 2008), cât și în
condiții de scădere economică (7,9% din PIB în 2009)
 În 2018, România a înregistrat al treilea cel mai ridicat deficit comercial cu
bunuri dintre țările ECE, după Croația (17,7% din PIB) și Letonia (10,4% din
PIB), niveluri apropiate înregistrând Bulgaria (7,1% din PIB) și Estonia (6,8%
din PIB). Cehia, Ungaria, Slovacia și Slovenia sunt economiile ECE care au
avut surplus comercial cu bunuri (Cehia + 7,1% din PIB).
 Aproximativ 63% din deficitul comercial cu bunuri al României din 2018 a fost
generat de comerțul cu bunuri intermediare, comparativ cu 54% în 2016.
Numai 11% din deficitul comercial a fost generat de comerțul cu bunuri de
consum (incluzând autoturisme și combustibili).
 Dintre țările ECE, Estonia, Croația și Letonia au avut în 2018 deficite
comerciale cu bunuri de consum (exceptând autoturisme și combustibili) mai
mari decât România, Cehia având un deficit de 1,1% din PIB, iar restul țărilor
surplusuri comerciale cu bunuri de consum.

Din analiza componentelor soldului comercial cu bunuri în cazul României

rezultă că:

 nu majorarea marginală (ca pondere în PIB) a importurilor de bunuri

de consum din 2018 relativ la 2016 constituie explicația creșterii
deficitului comercial al României, ci importurile suplimentare de
bunuri intermediare (+1,2pp din PIB), de bunuri de capital (+0,5pp din
 PIB), respectiv reducerea ponderii exporturilor de bunuri de consum
(exceptând autoturismele și combustibilii) cu 0,8% din PIB.
 acumularea de deficite comerciale în creștere în ultimii 6 ani este
rezultatul faptului că ramurile industriale metalurgică, petrochimică, de
ingrășăminte chimice și-au diminuat semnificativ activitatea (inclusiv
din cauza unor privatizări ratate), dar și efectul atragerii celui mai
redus nivel al ISD (ca % din PIB) dintre țările ECE, orientate într-o
mare măsură în sectoare non-industriale, care a plafonat capacitatea de
export a economiei.

Soldul comerțului cu bunuri de consum (exceptând autoturisme și combustibili)

 A înregistrat în 2018 cel mai mare deficit din ultimii 15 ani – 2,6% din PIB, în
creștere de la 1,6% din PIB în 2016.
 Luând în considerare bunurile de consum, autoturismele și combustibilii,
deficitul înregistrat de către România a fost de numai 0,9% din PIB în 2018,
sub nivelul înregistrat în 2017 (1,1% din PIB).
 Sodul comerțului cu bunuri de consum scade în perioadele cu creștere
economică ridicată (deoarece veniturile interne și consumul cresc semnificativ
mai mult decât cele externe, iar ritmul importurilor îl depășește pe cel al
exporturilor de bunuri de consum) și se îmbunătățește (devenind chiar
excedentar) în perioadele cu un ritm mai redus de majorare a consumului sau
de reducere a acestuia.
 Importurile de bunuri de consum (exceptând autoturisme și combustibili) ale
României au atins niveluri de 8,5%-8,7% din PIB între 2016 și 2018, în timp ce
ponderea exporturilor de bunuri de consum s-a redus începând cu anul 2014 de
la 7,4% din PIB la 6,1% din PIB în 2018 (un nivel minim al ultimilor 8 ani).
 De altfel, România a avut începând cu 2013 cea mai redusă pondere în PIB
a importurilor de bunuri de consum dintre toate țările ECE (8,7% din
 PIB), dar și cea mai redusă proporție a exporturilor de bunuri de consum
– 6,1% din PIB.

Comerțul cu bunuri de consum (exceptând autoturisme și combustibili) - % din

PIB, 2018
20.0
18.1
18.0 17.1
16.0
15.3 15.4 15.3
16.0 15.0 14.9
14.4
13.9
14.0 13.1 13.3
12.7
12.1 12.2
12.0 11.3
11.3

9.7 9.6
10.0 8.7
7.9
8.0
6.1
6.0

4.0
România Polonia Bulgaria Ungaria Estonia Cehia Croația Slovacia Slovenia Lituania Letonia

Importuri bunuri de consum Exporturi bunuri de consum

 Cheltuielile de consum ale gospodăriilor din România au fost de 125 mld euro
în 2018 (în creștere cu 20 mld euro relativ la 2016), iar importurile de bunuri
de consum (inclusiv autoturisme și combustibili) de 20 mld euro (în creștere cu
3,8 mld euro față de 2016), aspect care reflectă o reacție relativ redusă a
importurilor la cererea suplimentară de bunuri de consum, comparativ cu toate
celelalte economii ECE.
 Dacă cheltuielile de consum ale gospodăriilor au crescut cu 20 de miliarde în
2018 relativ la 2016, iar importurile de bunuri de consum cu numai 3,8 mld
euro, înseamnă că peste 80% din creșterea consumului s-a acoperit din
producția internă!
 Prin urmare, România înregistrează cea mai redusă înclinație către import
dintre economiile ECE, iar relația de cauzalitate dintre majorarea veniturilor
din economie și cea a importurilor de bunuri de consum este supraestimată.
 A pune numai pe seama creșterii veniturilor și a cheltuielilor de consum
deficitele în creștere ale economiei nu constituie decât o abordare
superficială a realităților economice și comerciale ale economiei românești.

Procentul din consumul privat acoperit din importuri de bunuri de consum

(inclusiv combustibili și autoturisme) - 2018
45.0%

40.0%

35.0%

30.0%

25.0%
44.8%
20.0% 37.4%
31.4% 31.5% 32.2% 32.4%
15.0% 28.5% 28.9%
22.3%
20.2%
10.0%
15.9%
5.0%

0.0%
România Polonia Bulgaria Croația Lituania Ungaria Slovacia Letonia Cehia Estonia Slovenia

 Într-adevăr, creșterea veniturilor din economie începând cu 2013 a generat

creșterea înclinației către bunuri de consum din import de la 12,8% la 15,9%,
dar cu toate acestea, România are cea mai scăzută înclinație către importul de
bunuri de consum.
 Problema nu este cea a importurilor de bunuri de consum, ci a celor
intermediare și a slabei capacități de export.
 Procentul din consumul privat acoperit din importuri de bunuri de consum
(inclusiv combustibili și autoturisme) - România 2005-2018
17.0%

15.9%
16.0%
15.4%

15.0%

14.0%

13.4%
13.0%
12.8%

12.0%

11.4%
11.0%

10.0%
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Soldul comerțului cu bunuri de capital (de investiții)

 A înregistrat în 2018 un nivel de 2% din PIB similar cu cel din 2016 și cu 0,2
pp mai mare relativ la cel din 2013. De altfel, deficitul comerțului cu astfel de
bunuri constituie o caracteristică a economiei românești, din cauza dispariției
anumitor ramuri industriale interne producătoare de utilaje/instalații, dar și
datorită atragerii de fonduri europene, a creșterii activității agricole și de
transport din România.
 Deficitul comercial cu bunuri de capital s-a majorat în perioada de expansiune
economică anterioară anului 2008 (5,4% din PIB în 207) și s-a redus începând
cu 2009, dar din cauze structurale este unul persistent.
 Dintre țările ECE, numai Cehia, Estonia și Ungaria au înregistrat surplusuri
comerciale cu bunuri de capital, în timp ce Letonia, Lituania, Croația, Bulgaria
și Slovacia au avut deficite comerciale superioare celui al României.
 România se caracterizează prin cele mai reduse ponderi în PIB ale importurilor
de bunuri de capital (6% din PIB în 2018) și ale exporturilor de bunuri de
capital (4% din PIB în 2018), ambele având o tendință de creștere începând cu
2013 – plus 0,9 pp din PIB majorare a importurilor și plus 0,7 pp din PIB
sporire a exporturilor de bunuri de capital în 2018 relativ la 2013.

Comerțul cu bunuri de capital - % din PIB, 2018

19.8
20.0

18.0 16.7
15.6
16.0
13.6 13.6
14.0
12.1
12.0 10.8 11.0
10.1 10.4
10.0
10.0 9.1

7.4 7.5 7.8

8.0 6.7 6.5
6.0 6.4

6.0 4.7
4.0
3.4
4.0

2.0
România Croația Polonia Bulgaria Estonia Letonia Lituania Slovenia Ungaria Slovacia Cehia

Importuri bunuri de capital Exporturi bunuri de capital

Soldul comerțului cu bunuri intermediare

 Influențează semnificativ soldul total al comerțului cu bunuri, având atât o

componentă structurală, cât și una ciclică.
 Astfel, deficitul comerțului cu bunuri intermediare a fost de cel puțin 9,3% din
PIB în perioada 2005-2008, după care s-a redus la 7,2% din PIB în 2012, ca
urmare a unei cereri interne mai scăzute. Datorită unor investiții străine directe
în producția de componente pentru industria auto (precum investiția Daimler în
cutii viteză), deficitul comerțului cu bunuri intermediare a atins un nivel minim
de 3,1% din PIB în 2016.
 Componenta structurală este influențată, printre altele, de importurile de
combustibili (5,1 miliarde de euro în anul 2018, numai importurile de uleiuri de
petrol, coduri 2709 și 2710) și de importurile de anumite produse chimice, în
contextul reducerii activității petrochimice în economia României.
 Componenta ciclică este rezultatul importurilor de materiale/componente și a
exporturilor acestora în concordanță cu dinamica producției industriale. De
altfel, sectorul auto din România (cu excepția Dacia și Ford) se bazează pe
realizarea și exportul de componente, în condițiile importării materialelor
necesare acestora.
 Importurile de bunuri intermediare au avut o pondere de 24,8% in PIB în 2018,
nivelul fiind similar cu cel din 2013, ponderea acestora majorându-se în ultimii
2 ani de la 23,6% din PIB în 2016 (10 miliarde de euro). În privința
exporturilor de bunurilor intermediare s-a înregistrat un nivel de aproximativ
19-20% din PIB în ultimii 7 ani, saltul față de 2009 (12,1% din PIB) fiind
generat în special de investițiile străine în industria de componente auto.
 Toate țările ECE au înregistrat în 2018 deficit comercial cu bunuri
intermediare, în cazurile Slovaciei, Lituaniei și Croației fiind de cel puțin 6%
din PIB. Deficitul comercial cu bunuri intermediare al Slovaciei de 17% din
PIB în 2018 a fost compensat de surplusul comercial similar din comerțul cu
autoturisme.
 Importurile și exporturile României de bunuri intermediare sunt superioare
numai Croației, în timp ce Slovenia, Ungaria și Cehia au ponderi ale
exporturilor de bunuri intermediare de peste 40% din PIB.
 Comerțul cu bunuri intermediare - % din PIB, 2018
62.0
55.6

52.0 47.4
43.3 44.1
43.6 43.2
40.7
42.0 38.5 38.6
34.4
32.6
31.9 32.5
30.7
32.0 27.1
25.8 26.3
23.6 24.8
20.1 21.1
22.0
16.0

12.0

2.0
Croația România Polonia Letonia Estonia Bulgaria Lituania Cehia Slovenia Ungaria Slovacia

Importuri bunuri intermediare Exporturi bunuri intermediare

Cele mai importante grupe de produse care au generat deficit comercial cu

bunuri în România

În anul 2018 au existat 895 categorii de bunuri (coduri CAEN cu 4 cifre) cu

un deficit comercial cumulat de 42,4 miliarde de euro, respectiv 223 de categorii
cu surplus comercial cumulate de doar 27,2 mld euro. Primele 100 de grupe de
bunuri din punctul de vedere al deficitului au creat două treimi din deficitul
cumulat (al celor 895 categorii de bunuri), iar dintre acestea 60 sunt grupe de
bunuri intermediare, 22 sunt în categoria bunurilor de consum, iar restul de 18
aparțin bunurilor de capital. Primele 2 grupe de bunuri intermediare10 grupe de
bunuri intermediare au contribuit cu 19% la deficitul comercial cumulat, iar
primele 60 de grupe de bunuri intermediare au reprezentat 40% din nivelul
acestuia.
Deficitul comercial cu bunuri din 2018 s-a majorat cu 5,16 miliarde de euro
relativ la 2016, în condițiile în care importurile au crescut cu 15,5 miliarde de euro,
influența decisivă provenind dinspre bunurile intermediare. O treime din creșterea
importurilor de bunuri este realizată de primele 10 grupe de bunuri (5,11 mld
euro), în special de bunurile intermediare - 7 grupe din primele 10 reprezintă o
creștere de 4,27 miliarde de euro, adică 30% din total. De asemenea, primele 39 de
grupe de bunuri se caracterizează printr-o majorare a importurilor de cel puțin 100
de milioane de euro și contribuie cu 50% din creșterea totală a importurilor. Dintre
cele 39 de grupe de bunuri, cele de bunuri intermediare au co pondere de 80% în
majorarea importurilor.
În perioada 2013-2018, deficitul comercial s-a majorat cu 9,4 miliarde de
euro, în contextul în care importurile de bunuri au crescut cu 27,6 mld euro.
Primele 10 grupe de bunuri din perspectiva creșterii importurilor au contribuit cu
25%, iar primele 66 de grupe de bunuri (cu creșteri ale importurilor de cel puțin
100 de milioane de euro) explică 60% din sporirea importurilor totale. De
asemenea, influența decisive asupra creșterii importurile o au bunurile de consum,
a căror majorare este de 4,1 mld euro (dintre cele 7,16 mld euro creștere pentru
primele 10 grupe de bunuri), respectiv de 8,5 mld euro (dintre cele 16,5 mld euro
creștere pentru primele 66 de grupe de bunuri).
Pentru a evidenția structura deficitului comerțului cu bunuri am inclus în
tabelul următor primele 10 categorii de bunuri (conform mărimii deficitului din
2018) structurate pe cele trei categorii - bunuri de consum, bunuri de capital și
consum intermediar. Pentru a evidenția influența majorării veniturilor din
economie asupra structurii soldului comercial cu bunuri am comparat anul 2018 cu
anul anterior debutului promovării unor măsuri expansioniste (2013), respectiv cu
anul anterior accelerării măsurilor respective (2016).
Importurile și deficitul comercial cu bunuri de consum (grupe de bunuri, mld
euro)
Top 10 grupe de bunuri din perspectiva nivelului Top 10 grupe de bunuri din
deficitului comercial perspectiva creșterii importurilor
2018 2016 2013 2018 relativ la 2018 relativ la 2013
2016
3004.Medicamente 3004.Medicamente 3004.Medicamente 8703. Autoturisme 8703. Autoturisme
(1,81 mld euro) (1,67 mld euro) (1,30 mld euro) (0,47 mld euro) (1,28 mld euro)
8517. Telefoane 8471. Calculatoare 8471. Calculatoare 8517. Telefoane 8517. Telefoane
(0,67) (0,53) (0,40) (0,19) (0,65)
8471. Calculatoare 8517. Telefoane 0203. Carne de porc 3004.Medicamente 3004.Medicamente
(0,57) (0,46) (0,24) (0,18) (0,32)
0203. Carne de porc 0203. Carne de porc 8517. Telefoane 0203. Carne de porc 4205. Artcole piele
(0,49) (0,30) (0,19) (0,16) naturală (0,27)
8528. Monitoare și 8528. Monitoare și 5208. Țesături din 9403. Părți mobilier 0203. Carne de porc
proiectoare (0,36) proiectoare (0,19) bumbac (0,15) (0,09) (0,25)
0901. Cafea (0,2) 0901. Cafea (0,19) 0901. Cafea (0,13) 9503. Tricicliete, 8528. Monitoare și
trotinete (0,08) proiectoare (0,24)
1806. Ciocolată 1806. Ciocolată 8443. Imprimante 8528. Monitoare și 9403. Părți mobilier
(0,19) (0,16) (0,13) proiectoare (0,07) (0,21)
0406. Brânză și caș 0805. Citrice (0,16) 6006. Alte material 8422. Mașini pentru 8471. Calculatoare
(0,19) tricotate/croșetate spălat vesela (0,07) (0,20)
(0,12)
8443. Imprimante 8443. Imprimante 1806. Ciocolată 6403. Încălțăminte 8516. Încălzitoare
(0,19) (0,15) (0,10) (0,06) apă (0,16)
9503. Tricicliete, 1905. Produse de 0805. Citrice (0,10) 8516. Încălzitoare 9503. Tricicliete,
trotinete (0,18) brutărie și patiserie apă (0,06) trotinete (0,16)
(0,14)

Top 10 grupe de bunuri de consum

 4,85 miliarde de euro (2018), medicamente, bunuri de folosință îndelungată
(electronice și jucării) și bunuri alimentare (carne de porc, cafea, ciocolată, brânză
și caș)
 3,95 miliarde de euro (2016), medicamente, bunuri de folosință îndelungată
(electronice și jucării) și bunuri alimentare (carne de porc, cafea, ciocolată, citrice
și produse brutărie și patiserie)
 2,86 miliarde de euro (2013), medicamente, bunuri de folosință îndelungată
(electronice, haine și jucării) și bunuri alimentare (carne de porc, cafea, ciocolată și
citrice)
 2,15 creșterea importurilor în 2018 relativ la 2016, respectiv 3,74 mld majorarea
importurilor în 2018 relativ la 2013
 Importurile de autoturisme (majoritatea second hand), telefoane, medicamente și
carne de porc au crescut cel mai mult în 2018 relativ la 2016
 Importurile și deficitul comercial cu bunuri de capital (grupe de bunuri,
mld euro)
Top 10 grupe de bunuri din perspectiva nivelului Top 10 grupe de bunuri din
deficitului comercial perspectiva creșterii importurilor
2018 2016 2018 2018 relativ la 2018 relativ la 2013
2016
8701. Tractoare (0,64 8701. Tractoare 8701. Tractoare (0,35 8537. Panouri 8536. Aparatură
mld euro) (0,69 mld euro) mld euro) electrice (0,14 mld pentru circuite
euro) electrice (0,48 mld
euro)
8704. Autovehicule 8704. Autovehicule 8479. Mașini și 8536. Aparatură 8704. Autovehicule
pentru transportul pentru transportul aparate mecanice pentru circuite pentru transportul
mărfurilor (0,57) mărfurilor (0,52) (0,23) electrice (0,14) mărfurilor (0,32)
8536. Aparatură 8536. Aparatură 8704. Autovehicule 8504. 8411. Turboreactoare
pentru circuite pentru circuite pentru transportul Transformatoare (0,30)
electrice (0,38) electrice (0,39) mărfurilor (0,22) electrice (0,08)
8411. 8411. 8421. Centrifuge 8704. Autovehicule 8701. Tractoare (0,30
Turboreactoare, Turboreactoare, (0,21) pentru transportul mld euro)
turbine (0,24) turbine (0,27) mărfurilor (0,07)
8433. Mașini și 8433. Mașini și 8536. Aparatură 8421. Centrifuge 8479. Mașini și
utilaje agricultură utilaje agricultură pentru circuite (0,07) aparate mecanice
(0,23) (0,20) electrice (0,17) (0,20)
8421. Centrifuge 8716. Remorci 8433. Mașini și 8478. Mașini 8413. Pompe pentru
(0,17) (0,17) utilaje agricultură preparare tutun lichide (0,14)
(0,17) (0,07)
8477. Mașini 8421. Centrifuge 8477. Mașini 8479. Mașini și 9018. Instrumente și
prelucrare cauciuc (0,17) prelucrare cauciuc aparate mecanice aparate medicină
(0,16) (0,12) (0,06) (0,14)
8432. Mașini și 8477. Mașini 9018. Instrumente și 8413. Pompe pentru 2106. Contoare de
dispozitive agricole prelucrare cauciuc aparate medicină lichide (0,06) gaz (0,13)
(0,16) (0,16) (0,10)
8716. Remorci (0,16) 8432. Mașini și 8432. Mașini și 7308. Părți 8716. Remorci (0,12)
dispozitive agricole dispozitive agricole construcții (0,06)
(0,13) (0,08)
9018. Instrumente și 8403. Cazane 8716. Remorci (0,08) 9026. Aparate 9032. Instrumente
aparate medicină încălzire centrală măsurare debit control (0,11)
(0,15) (0,10) (0,06)

Top 10 grupe de bunuri de capital

 2,86 mld euro (2018), 2,8 mld euro (2016) și 1,73 mld euro (2013)
 Cea mai importantă contribuție la deficit o au tractoarele și ale utilaje/dispozitive
agricole, anumite echipamente industriale și autovehiculele pentru transport
persoane
 Importurile și deficitul comercial cu bunuri intermediare (grupe de
bunuri, mld euro)
Top 10 grupe de bunuri din perspectiva nivelului Top 10 grupe de bunuri din
deficitului comercial perspectiva creșterii importurilor
2018 2016 2018 2018 relativ la 2018 relativ la 2013
2016
2709. Uleiuri brute 2709. Uleiuri brute 2709. Uleiuri brute 2709. Uleiuri brute 8708. Părți și
din petrol (3,59 mld din petrol (2,07 mld din petrol (3,11 mld din petrol (1,51 mld accesorii auto (1,87
euro) euro) euro) euro) mld euro)
8542. Circuite 8542. Circuite 8541. Diode, 8708. Părți și 8544. Fire, Cabluri
integrate (1,19) integrate (0,86) tranzistori etc. (0,58) accesorii auto (0,69)
(1,12)
3926. Articole din 3926. Articole din 8542. Circuite 2710. Uleiuri din 8542. Circuite
materiale plastic materiale plastic integrate (0,50) petrol (0,56) integrate (0,68)
(0,55) (0,53)
8408. Motoare cu 8408. Motoare cu 3926. Articole din 8544. Fire, Cabluri 2709. Uleiuri brute
piston (0,45) piston (0,36) materiale plastic (0,37) din petrol (0,45 mld
(0,38) euro)
7318. Șuruburi, 7408. Sârmă de 4107. Piei finite 8542. Circuite 3926. Articole din
piulițe (0,45) cupru (0,34) (0,35) integrate (0,31) materiale plastic
(0,39)
7408. Sârmă de cupru 8538. Părți aparate 2711. Gaz de sondă 7318. Șuruburi, 7326. Alte articole
(0,44) electrice (0,33) (0,35) piulițe (0,20) din fier și oțel (0,30)
7326. Alte articole 5407. Țesături de 3002. Sânge, 8482. Rulmenți 7318. Șuruburi,
din fier și oțel (0,38) fire (0,31) vaccinuri, antiseruri (0,17) piulițe (0,28)
(0,35)
3002. Sânge, 4107. Piei finite 7408. Sârmă de cupru 8409. Părți motoare 8482. Rulmenți
vaccinuri, antiseruri (0,31) (0,31) (0,16) (0,77)
(0,37)
8541. Diode, 7326. Alte articole 8408. Motoare cu 2711. Gaz de sondă 2710. Uleiuri din
tranzistori etc. (0,36) din fier și oțel piston (0,30) (0,14) petrol (0,25)
(0,30)
3808. Insecticide, 3002. Sânge, 8538. Părți aparate 7326. Alte articole 8538. Părți aparate
erbicide etc. (0,34) vaccinuri, antiseruri electrice (0,27) din fier și oțel electrice (0,24)
(0,29) (0,13)

Top 10 grupe de bunuri intermediare

 8,12 mld euro în 2018, 5,7 mld euro în 2016, respectiv 6,5 mld euro în 2013
 Importurile de petrol, gaz de sondă, componente auto, produse de fier și oțel,
vaccinuri sunt principalele categorii de bunuri intermediare responsabile de
deficitul comercial cu produse intermediare
 Impactul întreprinderilor ISD asupra soldului balanței
comerciale (cu bunuri și servicii)
Raport BNR, 2017

 Stocul ISD a fost de 75,85 mld euro la sfârșitul anului 2017 (59% -
Investiții greenfield) – 32% în industria prelucrătoare, 15,3% în
construcții și tranzacții imobiliare, 13,8% în comerț și 12,4% în
intermedieri financiare și asigurări

 Întreprinderile ISD din România au înregistrat un deficit

comercial total cu bunuri de 3,44 miliarde de euro și un surplus
comercial total cu servicii de 5 miliarde de euro rezultând un
surplus comercial cu bunuri și servicii de 1,56 miliarde de euro

 Întreprinderile ISD au realizat 73,4% dintre exporturile totale cu

bunuri și 53% din exporturile totale de servicii, respectiv 66% din
importurile totale de bunuri și 48% din importurile totale de
servicii
Principalele domenii cu ISD care Pondere în total Soldul balanței
accentuează deficitul balanței stoc ISD 2017 (%) comerciale – 2017
comerciale (mld euro)
1. Comerț 13,8 -11,03
2. Prelucrare ţiţei, produse chimice, 6,4 -1,17
cauciuc şi mase plastice
3. Alimente, băuturi şi tutun 3,3 -0,75
4. ITC 4,1 -0,35
5. Construcţii şi tranzacţii imobiliare 15,3 -0,17
Principalele domenii cu ISD care Pondere în total Soldul balanței
reduc deficitul balanței comerciale stoc ISD 2017 (%) comerciale – 2017
(mld euro)
1. Mijloace de transport 7,4 +4,44
2. Servicii de prelucrare a bunurilor - +1,94
3. Servicii ITC - +1,93
4. Maşini, utilaje şi echipamente 2,3 +1,56
5. Metalurgie 4,2 +1,51
6. Transport rutier de marfuri 1,6 +1,22
7. Fabricare produse din lemn, 1,8 +1,12
inclusiv mobilă
8. Textile, confecţii şi pielărie 1,4 +0,94
9.Fabricarea calculatoarelor, altor 2,4 +0,57
produse electronice, optice şi
electrice

 În anul 2017 întreprinderile ISD din România au generat un deficit

de cont curent de 2,70 miliarde de euro, în condițiile în care
repatrierile de venituri (în special profituri) au fost de aproximativ
3 ori mai mari decât surplusul comercial cu bunuri și servicii
 Impactul ISD asupra contului curent 2017

1,56 miliarde de euro 4,25 miliarde de euro

(surplus comercial cu (venituri nete repatriate de
bunuri și servicii) către firmele ISD)

DEFICIT DE CONT
CURENT DE 2,70
MILIARDE DE EURO –
1,43% din PIB în 2017
 Impactul potențial al fondurilor (inclusiv europene) alocate în
agricultură asupra balanței comerciale

 Din păcate, cheltuielile curente ale fermierilor, dar și cheltuielile

de investiții ale acestora (inclusiv cele finanțate din bani europeni)
sunt direcționate din ce în ce mai mult către bunuri importate, ceea
ce accentuează deficitului balanței comerciale

 Economia va câștiga mai puțin de pe urma cheltuielilor

suplimentare realizate în agricultură

 Următoarele 5 grupe de bunuri (corelate cu activitatea agricolă) au

înregistrat un deficit comercial de aproximativ 5 miliarde de euro
numai în ultimii 5 ani

Deficite comerciale ale grupei 8433 – Masini si utilaje pentru recoltat

sau treierat produse agricole, inclusiv prese de balotat paie sau furaje;
masini si utilaje pentru tuns gazon si pentru secerat; masini pentru
curatat...

 Deficitul comercial al grupei 8433 a fost de 161,2 milioane de euro în

2017 (1,34% din deficitul comercial cu bunuri), respectiv de 168,6
 milioane de euro în primele șapte luni ale anului 2018 (2,37% din
deficitul comercial cu bunuri din ianuarie-iulie 2018)

 În ultimii 15 ani s-a înregistrat un deficit comercial de 1,7 miliarde de

euro al grupei 8433, jumătate din acesta realizându-se în ultimii 5 ani

Grupa 8433. Masini si utilaje pentru recoltat sau treierat produse agricole, inclusiv prese de
balotat paie sau furaje; masini si utilaje pentru tuns gazon si pentru secerat; masini pentru
curatat ...milioane de euro
180.0
168.6
157.9 161.2
160.0 151.1
145.4
138.8
140.0
125.3 125.9
120.0
108.1
101.1
100.0
88.2
83.4
80.0

60.0 53.1
49.4

40.0
29.3

20.0 15.7

0.0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

 Aproximativ 60% din deficitul grupei 8433 este rezultatul

deficitului comercial cu combine pentru recoltat și treierat
(aproximativ 100 de milioane de euro în primele 7 luni din 2018,
peste valorile anuale înregistrate vreodată!), 16% constituie deficit
cu componente pentru utilaje agricole (între 27 și 33 de milioane
de euro în ultimii 6 ani), iar a treia categorie a fost cea privind
mașinile și utilajele pentru tuns gazon (deficit de 14 milioane de
euro în 2017)
 Secerăt
Mașini ori, Alte Prese de Alte
Combine Compo și inclusiv mașini Recoltat balotat mașini Mașini
pentru nente utilaje barele și oare paie sau și pentru
recoltat utilaje pentru de tăiat utilaje pentru furaje, utilaje recoltat
% din și agricole tuns care se de cosit furaje inclusiv pentru tubercul
deficitul treierat gazon monteaz prese treierat i sau
comercia ă pe colectoa rădăcini
l al 8433 tractor re
2003 61% 8% 6% 3% 4% 5% 5% 2% 3%
2004 63% 12% 4% 2% 4% 5% 5% 1% 1%
2005 68% 8% -1% 4% 9% 5% 3% 0% 1%
2006 59% 9% 3% 3% 10% 6% 3% 0% 5%
2007 59% 9% 4% 2% 7% 9% 5% 1% 1%
2008 58% 12% 3% 5% 6% 7% 3% 3% 1%
2009 64% 12% 3% 4% 2% 6% 2% 5% 1%
2010 65% 10% 4% 4% 3% 5% 2% 3% 2%
2011 60% 12% 4% 4% 4% 7% 2% 4% 1%
2012 55% 16% 3% 4% 3% 8% 2% 3% 2%
2013 53% 24% 3% 2% 3% 6% 3% 3% 1%
2014 58% 20% 3% 4% 2% 4% 2% 4% 1%
2015 52% 23% 5% 3% 3% 5% 2% 4% 0%
2016 56% 19% 6% 4% 3% 3% 3% 4% 2%
2017 54% 16% 9% 7% 4% 4% 2% 4% 3%
2018 59% 16% 6% 5% 3% 3% 3% 3% 1%
 Deficite comerciale ale grupei 8701 - Tractoare (cu excepția
cărucioarelor-tractoare de la poziția 8709)

 Deficitul comercial al grupei 8701 a fost de 493 milioane de euro în

2017 (4,1% din deficitul comercial cu bunuri), respectiv de 400
milioane de euro în primele șapte luni ale anului 2018 (5,7% din
deficitul comercial cu bunuri din ianuarie-iulie 2018)

 În ultimii 15 ani s-a înregistrat un deficit comercial de 5,45

miliarde de euro al grupei 8701, aproximativ jumătate din acesta
realizându-se în ultimii 6 ani

 Deficitul comercial cu tractoare a fost influențat de situația

economică de ansamblu, acesta reducându-se semnificativ în anii de
recesiune economică și crescând odată cu fondurile europene
(inclusiv subvențiile) de care au beneficiat fermierii

 În 2017 România a importat componente ale grupei 8701 de 540

milioane de euro (95% din țările UE) și a exportat bunuri în valoare
de 46 milioane de euro
 Deficitul comercial al grupei 8701 - Tractoare - milioane de euro
700.0

603.4
600.0

487.7 492.9
500.0 466.3

403.3 400.1
400.0 388.5 385.6
338.6
294.2 301.9
300.0
255.5
223.3
200.0 185.2
137.6
94.9
100.0

0.0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

 În 2017 68% din deficitul comercial al grupei 8701 a fost rezultatul

comerțului cu tractoare rutiere pentru semiremorci, deficitul total din
ultimii 15 ani fiind de 4 miliarde de euro
 29% din deficitul grupei 8701 înregistrat în 2017 a fost generat de
comerțul cu tractoare agricole și forestiere – 1,3 miliarde de euro
deficit în ultimii 15 ani, din care jumătate în ultimii 6 ani
 Peste 60% din deficitul cu tractoare agricole a vizat comerțul cu
tractoare de cel puțin 90 KW, iar aproximativ 95% din acest deficit a
vizat comerțul cu tractoare noi
 Restul deficitului (3%) a fost rezultatul comerțului cu motocultoare și
tractoare cu șenile
 Tractoare rutiere Tractoare agricole
pentru semiremorci și forestiere
(% din deficitul (% din deficitul
comercial al 8701) comercial al 8701)
2003 95% 5%
2004 93% 7%
2005 87% 12%
2006 83% 16%
2007 85% 13%
2008 79% 19%
2009 27% 69%
2010 49% 49%
2011 63% 35%
2012 63% 34%
2013 67% 32%
2014 73% 25%
2015 78% 20%
2016 76% 22%
2017 68% 29%
2018 68% 27%

Deficite comerciale ale grupei 3808 - Insecticide, rodenticide,

fungicide, erbicide, inhibitori de germinare si regulatori de crestere
pentru plante, dezinfectanti si produse similare, prezentate in forme sau
ambalaje

 Deficitul comercial al grupei 3808 a fost de 332 milioane de euro

în 2017 (2,8% din deficitul comercial cu bunuri), respectiv de 261
milioane de euro în primele șapte luni ale anului 2018 (3,7% din
deficitul comercial cu bunuri din ianuarie-iulie 2018)
 În ultimii 15 ani s-a înregistrat un deficit comercial de 2,73 miliarde
de euro al grupei 3808, aproximativ jumătate din acesta realizându-
se în ultimii 5 ani
 Deficitul comercial ale grupei 3808 - milioane de euro
350.0 332.2

300.0
272.2
261.5
254.0
250.0
231.9
205.2 207.5
200.0
178.1

150.0 132.6
123.7 124.0
106.6
96.0
100.0 86.5

58.2 61.7
50.0

0.0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

 În 2017 importurile au fost de 430 milioane de euro (94% din țările

UE), iar exporturile au însumat 98 milioane de euro (75% către țările
UE)
 46% din importurile totale au fost de erbicide, inhibitori de germinare
si regulatori de crestere pentru plante, iar 32% au fost importuri de
insecticide
 Comerțul exterior aferentei grupei 3808 - 2017 (milioane de euro)
200.0 196.1

180.0

160.0

140.0 136.2

120.0

100.0

80.0
60.5
60.0
40.1 37.0 37.2
40.0

20.0 14.9
5.8
0.0
Erbicide, inhibitori de Insecticide Fungicide Altele
germinare si regulatori de
crestere pentru plante

Importuri Exporturi

Deficitul comercial al Grupei 2309. Preparate de tipul celor folosite

pentru hrana animalelor

 Deficitul comercial al grupei de preparate pentru hrana animalelor

a fost în 2017 de peste 200 de milioane de euro (1,6% din deficitul
comercial total cu bunuri), iar în primele 8 luni ale anului 2018 de
aproximativ 160 milioane de euro (1,8% din deficitul comercial)
 Deficitul comercial total pe ultimii 15 ani a fost de 1,9 miliarde de
euro, jumătate din deficit fiind generat numai în ultimii 5 ani
 Aproximativ jumătate din deficit este generat de comerțul cu
preparate utilizate pentru hrana câinilor și pisicilor, iar restul
pentru hrana altor animale (inclusiv din zona de zootehnie, vizată
de subvenții europene)

Deficitul comercial al grupei 2309

250.0 60.0%

203.7 50.0%
200.0
182.1
171.6

155.5 158.9 40.0%

150.0 146.8
133.4

116.8 119.1 30.0%

104.2 103.3
100.0
88.5
73.3 20.0%

58.2
48.5
50.0 40.4
10.0%

0.0 0.0%
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

deficit comercial Proportia deficitului cu hrana pentru caini si pisici

 Deficitele comerciale ale grupelor 3102, 3103, 3104, 3105.
Ingrasaminte minerale sau chimice azotate, fosfatice și potasice

 Deficitul comercial al grupelor specifice îngrășămintelor chimice a

atins un nivel maxim de 420 de milioane de euro în 2017 (3,25%
din deficitul comercial cu bunuri), respectiv un nivel de 260 de
milioane de euro în primele opt luni ale anului 2018 (2,9% din
deficitul comercial cu bunuri din ianuarie-august 2018)

 Dacă până în 2013 s-au înregistrat mai ales surplusuri comerciale,

odată cu liberalizarea prețului gazelor naturale și cu celelalte
dificultăți ale sectorului de îngrășăminte chimice deficitele
comerciale s-au majorat în fiecare an – aproximativ 1,35 miliarde
de euro numai în ultimii trei ani și jumătate

 Impactul cel mai mare asupra deficitului comercial l-a avut

componenta de îngrășăminte chimce, în contextul în care a avut loc
reducerea de 20 de ori a exporturilor acestor bunuri în 2016 față
de 2011
Deficitul comercial al grupelor de bunuri 3102-3105 specifice ingrasamintelor
minerale și chimice
500.0
420.2
393.0
400.0

300.0 269.7 259.9

200.0

100.0
5.8
0.0

-100.0 -59.2

-138.8
-200.0 -177.0 -184.4

-300.0 -272.4 -268.7 -291.0 -273.5

-320.2
-400.0 -378.5
-404.6
-500.0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
 Deficite specifice exportului de resurse și importului de
produse prelucrate

Grupa 1905. Produse de brutarie, de patiserie si biscuiti

 România a înregistrat în 2017 un surplus comercial cu grâu de 775

milioane de euro, dar și deficite comerciale la produse de patiserie
și brutărie (70,2 mil euro), dulciuri (79,4 mil euro), făină de grâu
(26,6 mil euro), paste (21,2 mil euro), aluat (12,3 mil euro) și paine
(9,2 mil euro) – în total 220 de milioane de euro.
 Milioane
euro Total Grupa 1905 Din care, pâine
2003 12,3 0,0
2004 11,3 0,0
2005 16,1 0,2
2006 22,5 0,7
2007 47,3 2,8
2008 71,5 5,9
2009 58,9 6,5
2010 55,7 5,5
2011 65,4 5,3
2012 73,7 1,2
2013 88,0 3,2
2014 90,5 1,5
2015 122,0 5,0
2016 147,1 9,7
2017 163,9 9,2
2018 107,9  
Structura deficitului comercial al grupei 1905 din ultimii 5 ani

 Milioane de euro 2013 2014 2015 2016 2017

produse de patiserie, brutarie, biscuiti
etc. 26,3 34,8 52,8 63,0 70,2
biscuiti dulci, vafe, napolitane 54,6 53,3 63,3 71,2 79,4
paine 3,2 1,5 5,0 9,7 9,2
turta dulce 3,2 3,1 3,9 3,8 4,1
pesmeti si paine toast -0,1 -3,0 -3,9 -1,6 2,3
paine crocanta 0,7 0,7 0,8 1,1 -1,3

Grupa 1103. Amestecuri și aluaturi din Grupa 1101. Făina de grâu

făină, crupe, griș, amidon, fecule sau
extracte de malț pentru prepararea
produselor de brutărie, de patiserie sau  În ciuda faptului că România a
a biscuiților de la poziția 1905
exportat grâu, exporturile de
 Deficitul comercial s-a majorat făină au fost în 2017 de
cu aproximativ 50% față de aproximativ 7 milioane de euro,
acum 3-4 ani, stabilizându-se la în timp ce importurile au fost cu
aproximativ 12 milioane de euro 26,6 milioane de euro mai mari
2003 0,8 2003 21,2
2004 0,8 2004 6,3
2005 1,0 2005 3,8
2006 1,3 2006 4,5
2007 5,0 2007 14,3
2008 6,5 2008 21,6
2009 5,7 2009 16,1
2010 5,9 2010 16,9
2011 3,8 2011 42,5
2012 8,0 2012 30,7
 2013 9,2 2013 28,6
2014 8,8 2014 29,9
2015 8,4 2015 27,4
2016 12,7 2016 17,6
2017 12,3 2017 26,6

Grupa 1902 – Paste

 Deficit comercial în creștere în accelerată în ultimii 3 ani, la aproximativ
21 de milioane de euro în 2017, când România a avut exporturi de doar 10
milioane de euro
2003 -0,3 2010 7,8
2004 0,0 2011 9,5
2005 1,9 2012 11,3
2006 3,9 2013 11,1
2007 7,1 2014 10,9
2008 10,7 2015 13,3
2009 8,0 2016 16,3
2017 21,2
Grupa 51 – Lână
 Avem surplusuri comerciale la lână neprelucrată și la fire de lână
(materie primă) și deficite comerciale pentru lâna prelucrată și
țesături de lână (firmele de textile care activează în România și
care importă materia primă necesară).
 Conform Eurostat, România a avut în 2017 al treilea cel mai mare
efectiv de ovine din UE – aproximativ 10 milioane de capete în
2017, adică aproximativ 11,5% din efectivul total al UE, dar numai
4,5% din exporturile totale de lână ale Uniunii Europene –
exportăm produse cu valoare adăugată redusă
 În schimb, Italia deține 8,3% din efectivul de ovine al UE, dar
asigură 47% din exporturile totale ale UE – produse cu valoare
adaugată mai ridicată. Similar, Germania deține 1,8% din efectivul
total al UE, dar exportă 10% din exporturile totale de produse de
lână ale UE
 În 2017 am avut un surplus comercial în comerțul cu ovine vii de
175 milioane de euro, din care 120 de milioane cu țări din afara
UE, respectiv un surplus comercial de 28 milioane de euro cu
carne de ovine (în special carne de miel).
 România a înregistrat un deficit de 2,72 miliarde de euro în
comerțul cu lână în ultimii 15 ani

 Milioane Lână Lână Țesături de

euro Lână (total) neprelucrată prelucrată Fire de lână lână
2003 215,7 -9,4 31,9 9,1 184,2
2004 243,9 -8,5 32,7 6,7 213,1
2005 222,5 -6,3 34,6 1,9 192,3
2006 218,4 -6,8 48,3 0,8 176,1
2007 227,4 -8,4 62,2 2,8 170,8
2008 188,7 -7,8 49,6 -0,5 147,5
2009 138,5 -6,2 47,5 -7,3 104,5
2010 144,8 -9,5 60,3 -13,4 107,4
2011 173,8 -10,0 83,1 -23,6 124,3
2012 155,4 -12,3 83,9 -32,4 116,2
2013 123,0 -11,6 86,7 -58,3 106,2
2014 130,2 -12,0 91,0 -61,6 112,8
2015 136,0 -10,3 95,2 -67,5 118,6
2016 151,7 -6,3 111,5 -82,3 128,8
2017 143,2 -8,5 120,2 -79,8 111,3
2018 105,2 -6,3 91,3 -55,1 75,3
 Deficite specifice comerțului cu medicamente/produse utilizate
în sistemul sanitar

Grupa 3004. Medicamente

 Este a doua grupă ca importanță în privința contribuției la
deficitul comercial al României – 13,3% din deficitul total
înregistrat în anul 2017
 Majorarea veniturilor din economie a condus la accentuarea
deficitului comercial cu medicamente cu aproximativ 500 de
milioane de euro, până la un nivel maxim de 1,72 miliarde de euro
în 2017 – exporturi de 716 milioane de euro și importuri de 2,45
miliarde de euro
 În 2017 importurile de medicamente au reprezentat a treia
categorie în privința importurilor totale ale României, după
componente auto (2,99 mld euro), petrol (2,7 mld euro) și înaintea
importurilor totale de automobile (2,05 mld euro).
 85% din deficitul comercial al grupei 3004 este cauzat de subgrupa
300490 care conține cea mai mare parte a medicamentelor
comercializate, dar care nu este defalcată nici în cazul analizei
detaliate a subgrupelor de bunuri
 3004. Medicamente (altele decât 3002, 3005 și 3006)
3004.
Milioane de Medicamente
euro (cu excepția
produselor de
la 300439.   
pozițiile 3002, 300410. 300432. Medicament 300440.
3005 sau 3006) Medicament 300420. 300431.  Medicamente e care conțin Medicament
constituite din e care conțin Medicamente care Medicamente care care conțin hormoni sau e care conțin
produse peniciline conțin antibiotic conțin insulina hormoni steroizi alcaloizi sau 3
amestecate sau derivați     corticosteroizi utilizați ca derivați ai Medic
sau ai acestor       hormoni, dar acestora conțin
neamestecate, produse       nu conțin   vitam
preparate în         antibiotic   con
scopuri             natura
terapeutice sau             de
profilactice            
             
             
             
             
2003 442,9 15,9 49,2 17,3 7,9 8,5 10,9
2004 611,0 24,2 61,6 22,6 13,6 12,4 15,5
2005 731,9 22,4 68,4 23,3 15,0 12,7 16,3
2006 997,6 27,5 81,5 30,1 21,5 17,0 27,0
2007 1163,4 37,5 71,2 37,2 20,8 28,8 25,4
2008 1388,9 41,4 77,6 46,4 26,5 31,4 21,2
2009 1222,4 27,8 52,2 42,1 36,5 22,9 24,5
2010 1197,0 21,9 41,4 57,9 57,1 26,1 2,9
2011 1218,4 23,1 39,4 65,2 52,6 26,0 -9,1
2012 1155,9 19,9 33,5 61,2 24,5 16,1 3,3
2013 1285,8 13,4 22,9 67,4 23,0 12,4 23,0
2014 1355,0 17,6 21,1 60,9 32,5 13,3 21,8
2015 1365,7 22,5 26,2 69,5 53,8 46,3 24,2
2016 1655,6 8,9 27,8 65,6 46,2 49,9 27,8
2017 1722,1 14,8 20,7 73,8 47,0 61,6 0,0

Grupa 3002 Sange uman; sange animal preparat pentru utilizari

terapeutice, profilactice sau de diagnosticare; antiseruri, alte fractiuni ale
sangelui, produse imunologice modificate, chiar obtinute pe cale
biotehnologica, vaccinuri, toxine, culturi de microorganisme

 În anul 2017 a fost a 11-a grupă de bunuri care a contribuit la

deficitul balanței comerciale (cu bunuri). Deficitul comercial al
grupei 3002 a fost de aproximativ 400 milioane de euro, din care
85% în relația cu Uniunea Europeană.
  Deficitul comercial al grupei 3002 din perioada 2007-2017 a depășit
3 miliarde de euro, din care 2 miliarde de euro în perioada 2012-2017

 Deficitul comercial al grupei 3002 din anul 2017 a reprezentat 3%

din deficitul comercial total (cu bunuri) al României

 75% din deficitul comercial al grupei 3002 a fost generat de subgrupa

de antiseruri, fracțiuni ale sângelui și anticorpi, adică de produse
necesare analizelor de sânge

 22% din deficitul comercial al grupei 3002 a fost generat de

vaccinuri (în special cele umane – 16 puncte procentuale din total)

2017 2016
2017 2017 Deficit 2016 2016 Deficit
Importu Exportu comerci Importu Exportu comerci
 MILIOANE DE EURO ri ri al ri ri al
308,303
TOTAL GRUPA 3002 402,759 11,1 391,66 8 12,082 296,222
Antiseruri, alte fracțiuni ale
sângelui (precum
hemoglobina, globulina din
sânge etc) și produse
imunologice modificate 251,954
(anticorpi) 296,475 3,3986 293,08 9 8,15 243,805
Vaccinuri pentru medicina 19,6060
umană 64,5789 2,1194 62,46 9 1,1018 18,5043
Vaccinuri pentru medicina 22,5354
veterinară 27,0895 1,6323 25,457 8 0,9297 21,6058
10,7893
Culturi de microorganisme 8,13639 0,2336 7,9028 4 0,9464 9,84292
3,37365
Toxine (precum Plasmodia) 5,95818 3,1814 2,7768 4 0,9537 2,41997
 0,04431
Sânge uman 0,52101 0,5349 -0,014 3 0 0,04431

Deficitul comercial cu sânge uman/sânge animal preparat/antiseruri (grupa

3002)
450.0

400.0 394.7

347.3 344.9 342.2

350.0 333.2

293.9 300.8 299.6

300.0

255.8
250.0
216.3
200.0 179.8 174.7

150.0 136.1 141.2

121.5 121.8 126.8
114.3
100.0
71.9
57.6 61.0
46.2
50.0

0.0
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

deficit comercial total deficit comercial cu UE

 Ponderea grupei 3002 in deficitul comercial total
7.00%

5.99%
6.00%
5.65%

5.00%

4.00%
3.60% 3.60%

3.04% 3.00% 3.05%

3.00% 2.69%

2.19%
2.00%

1.00% 0.76%
0.56%

0.00%
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Grupa 3822. Reactivi de diagnostic sau de laborator pe orice fel de

suport si reactivi de diagnostic sau de laborator preparati, chiar
prezentati pe un suport, altii decat cei de la pozitiile 3002 sau 3006;
materiale de referinta certificate
 Deficitul comercial s-a majorat cu 80% în ultimul an comparativ
cu perioada 2008-2012
 Pe întreaga perioadă analizată a fost de 777 milioane de euro, din
care jumătate numai în ultimii 5 ani
 Deficitul comercial al grupei 3822
100.0
90.4
90.0
80.4
80.0
73.2
70.0
64.4
58.1 59.5
60.0
54.0
50.4 49.3 51.1
50.0
42.4
40.0 37.4

30.0
23.1
20.0 17.5
14.8
11.3
10.0

0.0
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
 De ce are nevoie economia României pentru a reduce
deficitul commercial/de cont curent?

 2-3 noi investiții străine directe de mare anvergură, obligatoriu

în sectoare economice generatoare de surplus comercial –
construcții de mașini, produse electrocasnice, electronice, mașini,
utilaje și echipamente etc.
 Investițiile în consum (dominante în ultima perioadă) nu
reprezintă o veste bună pentru economie – generează efecte de
antrenare scăzute asupra agenților economici interni și deficite
comerciale suplimentare
 Câteva firme românești care să se extindă pe piețele externe, de
pe urma cărora să existe intrări de venituri primare în România.
 România are cele mai reduse investiții străine directe realizate în
străinătate, dintre toate economiile din Europa Centrală și de Est –
0,5% din PIB-ul anului 2017, relativ la 6,4% în Polonia, 12,1% în
Cehia și 22,8% în Ungaria (conform tabelului de mai jos)
 Investiții autohtone în domeniile vizate de fondurile europene
de care beneficiază România, astfel încât acestea să nu genereze
o majorare a importurilor, ci o stimulare a producției interne (în
special, bunuri de capital)