ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU
Facultatea de Inginerie
DEPARTAMENTUL: INGINERIA MEDIULUI ŞI INGINERIE MECANICĂ
CALEA MĂRĂȘEȘTI, NR. 157, MACĂU, 600115, TEL./FAX +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro, imim@ub.ro

PROIECT LA ERGONOMIE

Ergonomia unei grădini

Profesor coordonator:
Ş.L. Dr.ing. Chiţimuş Dana

Student:

Pașalău Ionel

2018
 CUPRINS

Cap. 1 Introducere în ergonomie...................................................................................................................2

Cap. 2 Scurt istoric despre arhitectura grădinilor........................................................................................3
Cap. 3 Grădina ergonomică..........................................................................................................................6
3.1. Intrarea în grădină...................................................................................................................................6
3.2. Gazon.....................................................................................................................................................6
3.3. Vegetaţia.................................................................................................................................................7
3.4. Armonia în grădină.................................................................................................................................9
3.5. Aleile....................................................................................................................................................11
3.6. Scări......................................................................................................................................................11
3.7. Fântânile arteziene................................................................................................................................11
3.8. Mobilier................................................................................................................................................11
3.9. Iluminatul.............................................................................................................................................12
Cap. 4 Concluzii..........................................................................................................................................13
Cap. 5 Bibliografie......................................................................................................................................14

2
 Cap. 1 Introducere în ergonomie

Denumirea de ergonomie derivă din cuvintele grecești ergon (=munca) şi

nomos (=reguli) pentru a exprima ştiinţa muncii, dar se aplică tuturor domeniilor de
activitate [1].
Ergonomia este disciplina stiintifică care studiază interacţiunea dintre oameni
şi alte elemente ale unui sistem, precum şi profesia care aplica teorii, principii,
informaţii şi metode de design pentru optimizarea activităţii omului şi
performanţele sistemului din care acesta face parte [2].
Ergonomia activităţilor studiază munca din punct de vedere psihologic,
antropologic şi al igienei [2].
Topoergonomia studiază componentele locului de muncă: dimensionarea
maşinilor, organele de comandă (antropometrie) şi a locului de muncă propriu-zis,
precum şi factorii de ambianţă fizică [2].
Ergonomia informaţională se ocupă de amenajarea dispozitivelor de
comandă, aşezarea indicatoarelor şi organelor de control [2].
Bioergonomia studiază comportamentul de la locul de muncă, studiind
oboseala în raport cu durata zilei de muncă, repausul, orarul, munca în schimburi
[2].
Ergonomia studiază (din punct de vedere al tehnicilor de producţie) [2]:
-ergonomia lucrărilor manuale sau lucrărilor uşor mecanizate;
-ergonomia muncii mecanizate;
-ergonomia muncii automatizate şi chiar robotizate.

3
 Cap. 2 Scurt istoric despre arhitectura grădinilor

Din punct de vedere arhitectural, o grădină reprezintă unitatea verde având o

suprafaţă cuprinsă între 3 şi 20 hectare. Funcţia principală a grădinilor este
asigurarea recreării locuitorilor din raza de deservire [3].

Grădini Persane – Xenofol în scrierile sale descrie grădinile lui Cyrus ca fiind un
adevărat Paradis [3].
Grădinile împărţite în patru părţi, erau rezultate din încrucişarea a două axe
perpendiculare, formate din două canale. La intersecţia lor era o construcţie (palatul,
pavilionul sau uneori chiar o fântână). Cele patru braţe ale canalului erau orientate
spre cele 4 puncte cardinale [3].
Canalele de irigaţie erau la un nivel mai ridicat decât plantaţiile şi parterele
de flori. Vegetaţia era repartizată astfel: plantaţiile de arbori mari pentru umbră şi
loc de vânătoare; arbuşti decorativi şi speciile fructifere [3].
Apa prin murmurul stropilor şi jeturilor filiforme ce antrenau gândurile până
la visare era considerată elementul care dădea viaţa şi mare plăcere a decorului [3].

Grădini din Asiria şi Mesopotamia – în vechime aceste grădini erau numite „ Eden”
[3].
Grădinile din Babilon (Fig. Nr. 1) erau construite din mai multe etaje aveau
circa 22 m înălţime (prima terasă avea 8 m şi cea de-a doua terasă 13 m). Prima
terasă era sprijinită pe 14 săli boltite şi avea un culoar central [3].
Pentru udarea plantelor se foloseau trei fântâni şi se aducea apă printr-un
canal din râul Eufrat. Vegetaţia ornamentală era compusă din palmieri, curmali,
duzi, smochini, trandafiri. Palmierul-curmal dădea umbra binefăcătoare sub care
creesteau celelalte plante, parterele cu ficus şi bazinele cu lotus [3].

Fig. nr. 1 Gradinile suspendate din Babilon [4]

Grădini Egiptene - la început, grădinile erau construite în scop utilitar devin

apoi locuri pentru agrement. Tema principală a grădinilor o constituiau apa, lacul
sau bazinul cu lotus iar ca elemente decorative pavilioanele sau chioşcurile cu
coloane elegante [3].
4
 Lacurile şi bazinele erau la început de dimensiuni reduse de formă
rectangulară însă au fost apoi lărgite pentru a se face plimbări cu bărcile. Apele din
bazine era populate cu peşti coloraţi, păsări de apă. În grădina funerară a
mormântului lui Ehene (1550 i.e.n.) pe aleile respective erau 90 de sicomori, 170
curmali, 120 de redii, 8 salcii plângătoare [3].
Grădinile Egiptului au evoluat mult, fiind printre cele mai vestite datorită
trandafirilor şi a viorelelor care se utilizau la confecţionarea cununilor [3].

Grădinile din China - introducerea budismului a influenţat în general artele,

astfel arta grădinilor s-a dezvoltat şi în centrele manăstireşti situate în regiunile
muntoase cu terase [3].
În regiunile lipsite de izvoare naturale prezenta apei era sugerata prin
executarea unor albii artificiale, se realiza o iluzie optică datorită nisipului şi a
rocilor special aranjate de pe fundul albiilor. Prunii decorativi prin forma
trunchiului simbolizau aparenta unui om în vârstă; bambusul simboliza prietenie
nesovoitoare [3].
Vechile grădini erau definite prin 3 tipuri, fiecare erau caracterizate prin
natura emoţiilor şi a stărilor sufleteşti la care erau supuşi vizitatorii [3]:
 Grădini vesele sau zâmbitoare
 Grădini groteşti sau oribile
 Grădini încântătoare.

Fig. nr. 2 Grădini din China [4]

Grădinile Japoneze (fig. nr. 3) – grădinile japoneze au apărut mult mai târziu
decât cele din China se deosebesc printr-un rafinament şi sensibilitatea specifică
japonezilor, astfel în grădina de lângă templul Kyuanji din Kyoto, aranjarea
pietrelor lasa impresia unei tigroaice cu puiul ei care încearcă să iasă din apă [3].
Figura de mai sus
Cele mai specifice creaţii japoneze sunt grădinile pentru ceremonialul ritual
al ceaiului şi grădinile miniaturi. Grădinile miniaturi erau o replică a celor mari.
Erau confecţionate din cutii, din porţelan, sau de bronz [3].

5
 Cap. 3 Grădina ergonomică

3.1. Intrarea în grădină

Intrarea se poate face atat pe lateral cat sip e colt.

Arcadele pot fi amplasate la intrarea într-o alee sau pe parcursul lor. Servesc
pentru construcţia unor bolţi de verdeaţă [3].
Colonadele de obicei se folosesc pentru susţinerea plantelor agăţătoare, sunt
confecţionate din piatră, cărămida, lemn sculptat sau marmură [3].

3.2. Gazon

Gazon în formă circular - este modelul cel mai formal de gazon, având un
impact vizual puternic. Gazonul circular, amenajat pe un nivel este cel mai potrivit
pentru spaţiile de distracţie. Un lucru important este să nimeriţi din prima formă
circulară. În plus, dacă stilul acesta va place, puteţi folosi şi forme ovale sau
jumătăţi de cercuri [4].

Gazon rectangular - este perfect pentru zonele de recreere şi este uşor

observabil de la primă privire. Forma se pretează cel mai bine într-o grădină
formală, guvernată de linii drepte decât într-o grădină naturală. Pentru că este şi
uşor de întreţinut, acest tip de gazon este cel mai întâlnit prin grădini. Dacă totuşi
doriţi să îi daţi o notă specială puteţi tunde iarba în diferite modele [4].

Forma deschisă - gazonul care are o formă liberă, deschisă este considerat a fi
cel mai relaxant. Liniile curgătoare, line, au efect liniştitor asupra ochiului şi minţii
şi se potrivesc cel mai bine într-o grădină informală, care nu respecta reguli stricte.
Acest gazon urmăreşte de obicei urmă pe care o lasa umbra copacilor pe pământ [4].

Gazon cu forma liberă - este ideal pentru grădinile cu cotloane ascunse pentru
că oportunitatea de a se crea mai multe zone de interes, separate între ele. În plus,
formă va crea şi mister, pentru că grădina nu va putea fi observată de la început şi
nu toată odată, ci numai pe bucăţele; vizitatorii vor fi atraşi în mijlocul grădinii şi
astfel aceasta va părea mai mare decât este. Nu uitaţi însă că îngrijirea liniilor curbe
ale acestui tip de gazon necesita mai mult timp [4].

Cel mai important factor când vine vorba de stabilirea formei pe care o va
avea gazonul este rolul pe care acesta îl va îndeplini în grădină. Dacă peluza va fi
concepută ca o zonă de recreere şi distracţie, atunci trebuie să fie mare, deschisă,
deci alegeţi forme rotunde, circulare sau rectangulare. Majoritatea zonelor în care se

6
practica sporturi precum crichet, badminton, volei sau alte jocuri au şi ele nevoie de
spaţii deschise [4].

3.3. Vegetaţia

Arborii – se vor folosi arbori izolaţi care vor fi amplasaţi la extremităţile

peluzelor. În funcţie de anotimp se pot folosi de exemplu: pentru primăvara cireşul
japonez sau cireşul sălbatic pe un fundal de conifere; pentru vara mesteacăn sau
măslin sălbatic pe un fundal de conifere sau cireş pe un fundal de măslin sălbatic iar
toamna se pot planta stejar roşu [3].

Arbuştii – pot contribui la dirijarea vederii spre anumite zone. Se poate

alcătui o grupare dintr-o singură specie sau mai multe specii [3].
Grupările din mai multe specii se recomandă să fie alcătuite astfel încât să existe o
înflorire simultană sau succesivă iar culorile să fie cât mai contraste. Ex. Laburnum
anagyroides - flori galbene (toate pârtiile acestui arbust sunt otrăvitoare) + liliacul –
flori roz-violacee [3].
Amenajările floricole reprezintă elemente de mare bogăţie decorativă, culoare şi
arome [3].
Alegerea sortimentului de plante se va face în funcţie de scop, epoca înfloritului,
înălţimea plantelor, felul şi culoarea florilor, aromele, rezistenţa la umbrire, la
diferitele noxe [3].

Rondurile – pot fi de forma rotundă, pătrată hexagonal etc. rondurile covexe

permit o vizibilitate mai bună, iar plantele viu colorate şi cele cu creştere mai înaltă
se pot observa de la distanţe mai mari [3].

Bordurile – sunt realizate în scopul creării unui cadru pentru ronduri dar şi
pentru despărţirea potecilor de gazon (oferă un aspect ordonat şi îngrijit). Pot fi
amenajate cu arbuşti scunzi sau plante floricole [3].

Arabescurile – se pot proiecta în cadrul amenajării floricole putând fi

realizate din plante de mozaic sau alte plante floricole plantate sub formă de desene
[3].

În tabelul nr. 1 avem câteva speciile lemnoase care pot fi folosite decorativ.
În prima coloană este denumirea speciei, a doua coloană culoarea florilor şi în
ultima coloana perioada de înflorire.

7
 Tabelul nr. 1 Specii lemnoase dentrologice decorative prin flori [3]:

Specia Culoarea florilor Perioada de

înflorire
buddleia davidii Flori liliachii în spice V-VI

caragana flori galbene-aurii VII-X

arborescens
chaenomeles flori rosii-caramizii III-IV
japonica
cotinus coggygria flori cenuşii sau purpurii VI-VII
violete
magnolia x flori albe pe partea IV-V
soulangiana exterioară roz-purpuriu
magnolia kobus flori albe IV-V
sophora japonica flori albe galbenui VII-VIII

În tabelul nr. 2 avem speciile lemnoase decorative prin culoarea frunzelor. În

prima coloană avem culoarea şi în cea de-a doua coloană speciile.

Tabelul nr. 2 Specii lemnoase decorative prin culoarea frunzelor [3]:

Culoarea Speciile
Verde deschis Ginkgo biloba, carpinus betulus, castanae sativa,
prunus mahaleb
Verde-gălbui Thuja occidentalis, pinus banksiana
Verde- auriu Acer negundo
Verde- argintiu Abies concolor
Verde- cenuşiu
Verde - albăstrui Junipeus communis
Albastrui- brumat Prunus padus
Verde deschis Taxus bacata, sophora japonica, mahonia aquifolium

8
 Roşietica Malus purpurea, prunus cerasifera

3.4. Armonia în grădină

Orice grădină poate fi amenajata cu pietre acestea pot constitui fundaţia

pentru flori, dar se pot folosi şi că scara [4].

Pentru a accentua armonia din grădina am putea să o amenajăm folosind

conceptele principale ale feng shui [5]:

· Curgerea energiei – formele ondulate şi curbele fiind benefice, iar liniile

drepte sunt negative;

· Echilibrul dintre yin (întuneric, pasiv) şi yang (lumina, activ);

· Relaţiile positive sau negative dintre lemn, foc, pământ, metal şi apă.

Potenţialul de energie este redat cu ajutorul celor 5 elemente care ne

influnţează viaţa în mod pozitiv. Metalul este simbolul ordinii, apă al relaxării.
Sursele de apă care stropesc (fântâna arteziană, etc) împrăştie dinamism, iar
cele cu apă liniştită (mini - lac) linişte. Focul poate fi reprezentat prin lămpi şi surse
de lumină (roşu, violet şi purpuriu fiind culorile de bază). Acesta este simbolul
bucuriei în timp ce lemnul al curajului, al puterii şi al încrederii. În grădina poate fi
regăsit în mobilierul specific acesteia cu forme orizontale. Culorile
pământului - galben, portocaliu şi maro - pot fi admirate sub forma accesoriilor
dreptunghiulare sau plate. Pământul aduce linişte, siguranţă şi statornicie [4].
Nord este zona specială pentru inspiraţie, creativitate, carieră, arte. Este
recomandat să folosiţi elemente de apă reprezentate prin iazuri, piscine etc. dar şi să
evitaţi elemente din piatră, lut, pământ [4].

Nord-Est zona cunoaşterii şi meditaţiilor. Este recomandat să folosiţi

elementele de pământ astfel aici puteţi avea bănci de piatră, statui dar nu şi plante
sau copaci [4].

Est zona reprezentată prin armonie, renaştere şi întinerire, precum şi

însănătoşire. Este un loc bun pentru plantarea pomilor fructiferi, a plantelor
medicinale dar şi pentru plantarea altor pomi [4].

Sud reprezintă o zonă a oportunitaţiilor, a viselor şi a aspiraţiilor dar şi a

recunoasteriii este zona elementelor de foc. Este recomandat să folosiţi zona pentru

9
plantarea pomilor şi a florilor dar şi pentru grătar de barbeque. Ar trebui să evitaţi
elementele de apă – iazuri, cascade, fântâni [4].

Sud-Vest zona iubirii căsătoriei este reprezentat de elementele de pământ,

reprezintă un loc bun unde poti servii cina dar se va evita mobilierul de lemn pentru
terase, gardurile şi porţile [4].

Vest o zonă a creativităţii, a socializării şi a distracţiei se utilizează

elementele din metal şi se evita floriile roşii [4].

Nord-Vest zona pentru mentori, pentru călătorii internaţional se utilizează

elementele din metal şi este un loc bun pentru statui. Se evită florile roşii [4].

Dintre florile care au contribuit la realizarea unui echilibru esential încărcând

orice spaţiu cu energie amintim [5,6]:

Crizantema – pot fi plantate în grădina sau în ghiveci aduse în casă. Crisantemele

galbene fiind cele mai apreciate deoarece galbenul este asociata păcii relaxării.

Bujorul – poate fi folosit atât în amenajarea interioară cât şi amenajarea exterioară.

În grădina trebuie plantat în colţul de sud-vest pentru a ajuta dragostea, relaţiile de
familie dar şi căsătoriile.

Magnolia – în special magnolia albă este un simbol al purităţii. Poate fi plantată în

fata grădinii pentru a aduce fericire şi prosperitate, dar poate fi plantată şi în partea
din spate a grădinii. După principiile feng shui cei care aleg să planteze în spate vor
avea parte de o creştere rapidă dar sigură a averii.

Lotusul – florae de lotus simbolizează perfecţiunea supremă, este înzestrată cu

proprietăţi terapeutice astfel floarea de lotus constituie un simbol al sănătăţii şi al
căminul armonios.

Flori de cireş – sunt utilizate pentru reinvigorarea cu energie necesară unor noi
începuturi, dar şi în însănătoşirea dragostei şi a căsătoriei.

Orhideea – calităţile sugerate de florile de orhidee sunt belşugul, perfecţiunea,

frumuseţea şi puritatea dar şi evoluţia spiritual.

Bambusul – simbolizează tinereţea şi norocul.

Trandafirul – are darul de a promova norocul şi dragostea în mijlocul unei familii.

Iasomia şi gardenia – flori ale prieteniei.

10
3.5. Aleile

Pot fi realizate din piatre nergulate, din amplasarea unor pietre de rău, sau din
dalele de rocă aşezate adânc în stratul de gazon. Acestea trebuie să fie sufiecient de
late, fără obstacole şi rezistenţe la frig. În locaţiile mai înalte şi în cele care reţin
apa, unde se produce noroi sau unde pământul este din lut este nevoie de o
infrastructură mai adâncă, decât în locurile în care solul este format din nisip sau
pietriş [4].

3.6. Scări

Scările sunt elemente utilitare dar şi ornamentale [3].

Ergonomic scările trebuie să aibă anumite măsurători pentru că oameni să le

folosească confortabil. Lungimea minina este de obicei 230 mm, înălţimea minimă
este de 130 mm iar înălţimea maxima este de 210 mm [7].

3.7. Fântânile arteziene

Rolul fântâniilor arteziene este diferit [4].

1. Religios - Prezenţa fântânilor în mănăstiri şi abaţii era un mod de a îi face pe

oameni să găsească pacea interioară şi să poată să mediteze mai bine asupra vieţii
lor [4].

2. Decorativ - La începuturi, în Grecia şi Roma Antică, fântânile erau folosite doar

pentru decorarea curţilor exterioare. Numai cei care dispuneau de sume
considerabile îşi puteau permite să îşi construiască o fântână extravaganţă, cu
sculpturi grandioase şi jocuri de apă deosebite. În zilele noastre fântânile se găsesc
mai peste tot [4].

3. Funcţional - În America, fântânile sunt folosite mai ales pentru irigarea culturilor
şi că sursa de apă pentru animale, spre deosebire de Europa, unde aceasta are
preponderent un rol decorativ [4].

3.8. Mobilier

11
 Dacă vreţi ca mobilierul să fie o parte permanentă din grădină, atunci e
recomandabil să cumpăraţi moblier masiv, din lemn rezistent la temperiile vremii,
din aluminiu, fier tratat astfel încât să nu putrezească sau, cel mai bine, din ciment
[4].

Lemnul este cel mai bun dintre toate pentru că este uşor, din punct de vedere
estetic aduna multe puncte pozitive, este comfortabil, dar necesită îngrijiri. Cel mai
bun este mobilierul din brad, pentru că lemnul de brad conţine răşină. Aceste tipuri
de lemn sunt rezistente la temperiile vremii şi pot fi lăsate afară tot anul [4].

3.9. Iluminatul

Felinarele exterioare pot impodobi treptele şi aleile, luminând atât drumul, cât
şi vegetaţia din apropiere. Cu ajutorul acestora se crează un ambient călduros şi
relaxant din curte sau din grădină şi până la intrarea în casă. Pentru a economisi
energiea este recomandat să utilizati surse de lumină economice de mic voltaj,
fluorescente sau cu vapori de mercur sau sodium [4].

Iluminatul de jos în sus se realizează plasând sursa de lumină la nivelul

solului, focalizată în sus, spre grupul de plante sau accesoriu. Pentru iluminarea
standard de jos în sus, distanţa până la accesoriul ales trebuie să fie egală cu
înălţimea lui. Pentru un efect mai spectaculos, plasaţi sursa de lumină la jumătatea
acestei distanţe. Iluminatul de sus în jos se obţine cu ajutorul unei surse de lumină
difuze sau spot fixate direct sau oblic, deasupra zonei sau accesoriului [4].

12
 Cap. 4 Concluzii

Intrarea în gradină se poate face lateral printr-o arcadă, folosind scările

realizate din beton. Aleile sunt realizate din pietre neregulate, pe marginea lor sunt
borduri cu flori (de ex: petunia alba şi tagetes patula) şi arbuşti dar şi felinare. De
asemenea sunt şi colonadele care susţin plantele agăţătoare şi sunt confecţionate din
piatră.

Pentru a accentua armonia în gradină este recomandat să realizaţi un echilibru

al tuturor elementelor. Astfel în partea nordică puteţi amplasa fântâna, în est pomii
fructiferi dar nu numai, în partea sud-vestica e locul potrivit pentru o cina în
gradină, în partea vestică este zona de socializare. Florile simbolice care contribuie
la un echilibru esenţial încărcând cu energie spaţiul respectiv sunt: crizantemele,
bujorii, lotusul, trandafirii, iasomia şi florile de cireş. Prin cromatica florilor dar şi a
frunzelor gradina iţi ofera un spatiu linistit, relaxant dar şi o panorama de basm.

Mobilierul constă în masa şi scaune din lemn de brad, dar şi din bănci aşezate
special pentru a-ţi oferi o panoramă de neuitat. Balansoarele din lemn vor fi aşezate
sub cireşii japonezi sau alţi pomi cu impact vizual pozitiv.

Iluminatul este realizat prin aşezarea sursei de luminei, de jos în sus punând
în evidenţa cromatica florilor, de asemenea mai poate fi realizat şi prin amplasarea
felinarelor exterioare.

13
 Cap. 5 Bibliografie

 http://www.ergonomie.ro

 Draghici A., Ergonomie – suport de curs, Universitatea Politerhnica din Timişoara

 Sandu T., Arhitectura peisageră – note de curs, U.S.A.M.V. Iaşi, 2009

 http://www.incasa.ro

 http://www.gradinamea.ro

 http://www.bellaonline.com

 http://en.wikipedia.org/wiki/Stairway

14