MALADIILE CROMOZOMALE UMANE

Orice boala care are la origine o modificare a informatiei genetice este

considerata o maladie genetica. Maladiile genetice nu este acelasi lucru
cu o maladie ereditara deoarece majoritatea anomaliilor cromozomale nu
sunt mostenite. Dupa nivelul la care se petrece alterarea materialului
genetic, maladiile pot fi autozomale sau heterozomale.

Bolile ereditare pot fi genetice sau partial genetice. Bolile genetice sunt
genice (monogenice sau poligenice) sau cromozomiale (numerice sau
structurale), iar bolile partial genetice sunt urmarea interactiunii dintre
factorii ereditari si factorii de mediu (ex ulcer gastro-duodenal)

A. Anomalii autozomale.

Cauzele anomaliilor autozomale sunt nondisjunctia cromozomilor perechi

in itmpul diviziunii celulare si poate fi determinata de caracteristicile
materialului genetic al parintilor sau de mediul de viata.

Anomaliile autozomale sunt numerice.

Monosomiile autozomale (lipsa unui cromozom) antreneaza moartea

timpurie a embrionului.

Trisomiile autozomale in cea mai mare parte nu sunt compatibile cu

supravietuirea embrionului, iar dintre cele viabile cele mai frecvente sunt
trisomiile 13, 18 si 21.

SINDROMUL DOWN (trisomia 21) mongoloidism, 2n = 47

Caracteristici:

-frecventa intre 1/600 – 1/700 nou nascuti

-descoperita in 1959 de Lejeune

-indivizii afectati au in perechea 21 un cromozom suplimentar

-24% din cazuri cromozomul este de la tata

-cromozomul poate fi liber sau translocat pe al cromozom

-media de viata pana la 27 de ani dar si dupa 50

Simptome:

-cap mic (microcefalie)

-ochi oblici , care seamana cu cei ai rasei galbene

-nas turtit la baza (aspect asiatic)

-epicantus – pleoapa a treia in unghi intern

-obraz rotund si palt

-buze groase

-urechi mici si implantate mai jos

-gat scurt

-degetele de la maini indoite in forma de pumn, scurte

-piele uscata si aspra

-malformatii viscerale (cardiace, digestive)

-sterilitatea barbatilor, femeile sunt fertile

-inapoiere mentala

-modificari cantitative (creste) ale activitatii enzimatice (superoxid-

dismutaza)

-mobilitate excesiva a articulatiilor

-hipersensibilitate la adrenalina

SINDROMUL EDWARDS (trisomia 18)

Caracteristici:

-frecventa 1/100 – 8/100 in functie de zona geografica

Simptome:

-malformatii ale capului, fetei, toracelui, gatului

-inapoiere mentala
 -malformatii cardiace

-deficiente neurosenzoriale

SINDROMUL PATAU (trisomia 13)

Caracteristici: frecventa 1 / 100 % (majoritatea indivizilor afectati sunt

avortati din primele 3 luni de viata intrauterina)

Simptome:

-malformatii ale scheletului

-malformatii ale sistemului nervos central

B. Anomalii numerice ale heterozomilor

Cromozomii sexului X si Y au deosebita importanta, pentru mentinerea

raportului dintre sexe dar si pentru materialul genetic, cromozomul X
continand 5% din genomul uman. Cauza anomaliei este nondisjunctia
cromozomului sexului in meioza.

SINDROMUL TURNER (2n = 45)

Caracteristici:

-apare numai la femei, frecventa 1/15000 de nou nascuti

Simptome:

-talie redusa

-fata batranicioasa

-gat scurt

-inteligenta medie sau redusa

-anomalii structurale (aspect fenotipic masculin)

-lipsa sanilor
 -atrofierea ovarelor, sterilitate

SINDROMUL KLINEFETTER (2n = 47, XXY)

Caracteristici:

-frecventa de 1,8%, apare doar la barbati

Simptome:

-fenotip normal

-IQ normal, redus

-atrofie testiculara

-ginecomastie (hiperdezvoltarea glandelor mamare)

-azoospermie (spermatozoizi imobili)

-obezitate

-sterilitate

SINDROMUL TRIPLU X (superfemela, 2n = 47 XXX, trisomia X)

Caracteristici:

-apare doar la femei

Simptome:

-talie redusa

-atrofia organelor genitale

-sterilitate

-IQ redus
SINDROMUL DUBLU MASCUL (2n = 47, XYY)

Caracteristici:

-frecventa 4/100 000

Simptome:

-inaltime peste medie

-comportament agresiv

-inapoiere mentala

-atrofie testiculara

-ginecomastie

-azoospermie

C. Anomalii structurale ale cromozomilor

SINDROMUL CRI-DU-CHAT (tipatul pisicii)

Caracteristici:

-determinat de deletia bratului scurt al cromozomului 5

-frecventa 1/50000 – 1/100000

-viata scurta

Simptome:

-intarziere mentala grava (retard)

-cap mic (microcefalie)

-anomalii ale laringelui si coardelor vocale

-defecte faciale

-afectiuni gastro-intenstinale
 -deschiderea a palatului bucal (comunica cu fosele nazale)

-intarziere in crestere

DELETIA CROMOZOMULUI 1q (scurt)

Simptome: dimorfism facial si deformari ale degetelor de la picioare

DELETIA CROMOZOMULUI 4p (lung); frecventa dubla la femele

Simptome: viata foarte scurta

SPINA BIFIDA

Simptome: deschizatura in coloana

D. Anomalii genice autozomale

POLIDACTILIA – boala ereditara dominanta

Simptome: mai multe degete

SINDACTILIA – boala ereditara dominanta

Simptome: degete lipsa

BRAHIDACTILIA – boala ereditara dominanta

Simptome: degete scurte

ALBINISM – boala ereditara recesiva

Simptome: absenta melaninei din piele, par si iris datorita blocarii

enzimei tirozinaza.
 MALADII GENETICE METABOLICE

Maladiile genetice metabolice sunt produse de mutatiile genetice. Potrivit

relatiei gena-enzima, fiecare enzima este codificata de o gena. Cand
mutatia afecteaza seria de baze azotate a genei se sintetizeaza o enzime
anormala, care nu poate cataliza o anumita etapa din calea metabolica, iar
procesul metabolic este dereglat. Se cunosc 3500 de astfel de maladii, din
care 300 sunt cele mai importante. Cele innascute sunt fenilcetonuria,
albinismul, alcaptonuria, cistinuria, pentozuria.

A. Maladii metabolice autozomale

ENZIMOPATIILE (mutatiile ale genelor implicate in sinteza unor

enzime)

a. Galactozenia

Cauze: insuficienta producerii de galactoza

Efecte: blocarea transformarii galactozei in glucoza si inhibarea

metabolismului hidrocarburilor.

b. Fenilcetonuria (vindecabila, recesiva, de 7 ori mai frecventa in izolate)

Cauze: blocarea transformarii fenilalaninei in tirozina, datorita deficientii

enzimei hepatice fenialanin-hidroxilaza

Efecte: afecteaza sistemul nervos (idiotie fenilpirunica

Depistare: urina bruna, urat mirositoare, dezvoltare anormala a creierului.

c. Albinism

Cauze: blocarea sintezei enzimei tirozinaza care duce la blocarea formarii

pigmentului melanina

Efecte: par, ochi rosii si tegument nepigmentat, hipersensibilitate la

lumina si la expunerea solara

d. Cretinismul sporadic cu gusa

Cauze: absenta enzimei care intervine in transformarea tirozinei in

tiroxina

Efect: blocarea sintezei de hormoni tiroidieni

HEMOGLOBINOPATIILE (mutatii ale genelor raspunzatoare de sinteza
hemoglobinei. Se cunosc peste 300 hemoglobine anormale.

Hemoglobina este o heteroproteina, globulina fiind partea proteica si

hemul partea neproteica. Globulina este alcatuita din doua lanturi
polipeptidice, alfa si beta, a caror sinteza este determinata de gene
diferite.

Toate manifestarile hemoglobinopatiilor sunt anemia (anemie falciforma

sau talasemii)

1. Anemia falciforma (Africa, Oceania, Asia; test obligatoriu pentru

armata)

Lantul polipeptidic afectat : beta

Efectul mutatiei: inlocuirea acidului glutamic din pozitia a 6-a cu

aminoacidul valina

Caracteristici:

In forma homozigota este letala.

In forma heterozigota duce la hematiile avand o forma de secera si

tranporta cantitati reduse de oxigen. Sunt rezistente la malarie
(Plasmodium falciparum)

2. Talasemia majora

Lant polipeptidic afectat: beta, dar apare hemoglobina fetala

Efectul mutatiei: blocarea sintezei catenei beta

Caracteristici: transport insuficient de oxigen.

METABOLISMUL BAZELOR AZOTATE

Guta (mutatie ce afecteaza enzimele implicate in primele faze ale sintezei

bazelor azotate purinice adenozina si guanina), recesiv

Efecte: cresterea cantitatii de acid uric in sange si formarea si acumularea

in articulatii a cristalelor de urat de natriu, ce provoaca dureri
METABOLISMUL MINERAL

a. Hemocromatoza (acumularea unei cantitati crescute de fier in epitelul

intestinal)

b. Atransferinemia congenitala (acumulari de fier in plasma sanguina,

ficat, miocard si rinichi

c.Scorbutul (oameni si maimute, mutatia genei care dirijeaza sinteza

enzimei ce catalizeaza transformarea glucozei in acid ascorbic, adica
vitamina C)

METABOLISMUL GLUCIDELOR

Diabetul zaharat de tip I, recesiv (mutatie genei ce dirijeaza sinteza

insulinei)

METABOLISMUL LIPIDELOR

a. Hiperlipemia idiopatica, recesiva (bolnavii nu au enzima

lipoproteinlipoza care duce la acumulari mari de trigliceride)

b.Hipercolesterolemia (formarea de depozite de colesterol si fosfolipide

cauzate de lipsa unei enzime implicate in degradarea colesterolului)

BOALA HUNTINGTON SI ALZHAIMER

Sunt boli degenerative ale sistemului nervos. Ambele se manifesta spre

sfarsitul vietii prin modificari dramatice a comportamentului si pierderea
cunoasterii de sine. Alzhaimer se manifesta prim hipersensibilitate la
adrenalina si este de 5 ori mai frecvent la femei ce au copii cu sindromul
Down. Sansele de a avea Alzhaimer sunt marite de prezenta proteinei
ApoE4.
TAY-SACHS (idiotenia maurotica), HISTIDINEMIA si
LEUCODISTOFIA METACROMATICA sunt si ele erori ale
metabolismului.

B. Maladii metabolice heterozomale (sex-linked) nu au frecventa

asemanatoare la ambele sexe, iar genele mutante sunt de regula pe
cromozomul X.

HEMOFILIA vindecabila, recesiva

Este cea mai frecventa boala ereditara pe cromozomul X. Este produsa in

urma deletiei unui fragment din cromozomul X, afectand sinteza unui
factor coagulant. Bolnavul prezinta hemoragii puternice la traumatisme
usoare, avand incapacitatea de a-si coagula sangele. Se manifesta
fenotipic doar la barbati. Regina Victoria este considerata bunica
hemofiliei fiind purtatoarea genei.

Femeie normala XX Barbat normal XY

Femeie XXh Barbat Xh
purtatoare hemofilitic Y
Femeie bolnava XhXh

DALTONISMUL (cecitate cromatica / orbirea culorilor), recesiv

Este incapacitatea de a distinge rosu de verde, galben de maro si negru de

maro. Are o frecventa de 8% la barbati si 0.48% la femei.

MIOPATIA DUCHENNE (distrofie musculara)

Afecteaza in special baietii, frecventa 1/3500. Este o mutatie a unei gene

de pe cromozomul X, gena fiind una dintre cele mai mari gene care a
suferit mutatii. Ea se manifesta prin anomalii ale mersului de la varste
mici pana la 20 de ani, iar tinerii nu mai pot merge deloc din cauza
atrofierii ireversibile a musculaturii. Poate fi letala daca se atrofiaza
muschiul cardiac.