URSU MIHAELA, FB an.1, gr.

2
INTREBARI VERIFICARE CURS SISTEMUL MONETAR INTERNAȚIONAL
1. Când s-a creat sistemul monetar internațional și ce obiective a avut?
Între 1 şi 22 iulie 1944 la Conferinţa Monetară şi Financiară Internaţională s-a abordat pentru prima
dată problema creării unui sistem monetar internaţional. În cadrul conferinţei au fost dezbătute două
proiecte care au avut puncte comune în ceea ce priveşte adoptarea unui regim de cursuri de schimb
fixe şi crearea unui organism internaţional însărcinat cu acordarea de împrumuturi ţărilor cu
dezechilibre tranzitorii ale balanţelor de plăţi externe.
Sistemul monetar de la Bretton-Woods a avut ca obiective:

 susţinerea creşterii comerţului internaţional şi, implicit, sprijinirea dezvoltării economice şi a

ocupării forţei de muncă;
 promovarea cooperării monetare internaţionale, prin mecanisme de consultare şi colaborare
în problemele monetare internaţionale;
 promovarea stabilităţii cursurilor de schimb şi evitarea deprecierilor competitive;
 eliminarea restricţiilor din schimburile internaţionale;
 asigurarea de asistenţă financiară ţărilor membre în vederea reducerii şi înlăturării
dezechilibrelor balanţelor de plăţi externe.

2. Enumerați principiile care au stat la baza creării SMI si prezentați unul la alegere.
 alegerea etalonului monetar;
 stabilitatea parităţilor şi a cursurilor de schimb;
 convertibilitatea monedelor;
 constituirea de rezerve monetare oficiale (lichiditate);
 echilibrarea balanţelor de plăţi externe ale ţărilor membre.

Convertibilitatea monetară a fost privită sub două forme, şi anume:

-convertibilitatea dolarului american, în calitatea sa de etalon, monedă de rezervă şi de plată în cadrul
sistemul monetar internaţional. Dolarul american era singura monedă convertibilă în aur, autorităţile
monetare americane angajându-se să preschimbe propria monedă contra aurului, la paritatea
declarată (35 USD/uncia aur), în condiţiile în care se manifestau cereri din partea băncilor centrale
străine.
-convertibilitatea monedelor naţionale ale celorlalte ţări membre ale FMI. Monedele celorlalte ţări
erau convertibile în aur, în mod indirect, prin intermediul dolarului american.

3. Care au fost fenomenele care au perturbat funcționarea SMI?

  creşterea continuă a deficitului balanţei de plăţi americane;
 acumularea unor sume tot mai mari de dolari la băncile centrale străine;
 diminuarea rezervelor de aur ale SUA datorită creşterii cererilor de convertire a dolarilor au
condus la scăderea încrederii în moneda americană.

4. Care au fost deciziile luate în cadrul Conferinței de la Jamaica?

 demonetizarea aurului;
 libertatea alegerii regimului de schimb de către fiecare ţară membră a FMI;
 modificarea statutului FMI astfel încât să permită creşterea rolului DST.

5. Care sunt noile principii de funcţionare ale SMI actual?

 înlocuirea etalonului aur devize cu etalonul putere de cumpărare, astfel aurul şi-a pierdut rolul
monetar;
 utilizarea mai multor valute de largă circulaţie internaţională ca monedă de rezervă, precum
dolarul american, marca germană, yenul japonez, lira sterlină şi francul francez;
 trecerea la mecanismul cursurilor flotante, începând cu 1973, cursul de piaţă fiind lăsat să
oscileze în raport direct cu poziţia economiei ţării emitente a monedei în cadrul economiei
mondiale (majoritatea ţărilor practică în prezent o flotare liberă, dar supravegheată);
 Sporirea capacităţii FMI de a corda asistenţă financiară ţărilor membre în vederea echilibrării
balanţelor de plăţi externe ale acestora.

6. Definiți DST si prezentați funcțiile acestora?

DST este primul activ de rezervă, purtător de dobândă, creat prin decizie internaţională. În cadrul
statutului FMI, conţinutul valoric al unei unităti DST a fost definit ca fiind echivalentul a 0,88867 g aur
fin, ceea ce corespundea valorii paritare a dolarului la 1 iulie 1944.

 funcţia de etalon monetar internaţional, prin DST putându-se exprima parităţile şi cursurile
valutare;
 funcţia de mijloc de rezervă, DST figurând între rezervele ţărilor, alături de aur şi valutele de
rezervă. Rolul DST ca mijloc de rezervă internaţională rămâne limitat în mare parte, deoarece
moneda FMI poate fi deţinută şi utilizată numai la nivel oficial de ţările membre. Deşi a fost
creat şi „DST-ul privat”, piaţa sa a rămas limitată; funcţia de instrument de credit, de procurare
de monedă convertibilă prin intermediul FMI şi în anume condiţii;
 funcţia de mijloc de plată, limitată la plata de dobânzi şi comisioane datorate FMI.

7. Care sunt avantajele și limitele utilizarii DST?

Avantajele:
  DST este mai stabil decât orice monedă naţională.
 DST este emis de un organism internaţional (FMI), fiind astfel independent de situaţia
economică şi financiară a unei ţări. De asemenea, nu propagă situaţii negative în economia
mondială (aşa cum s-a întâmplat cu dolarul american).
 DST poate servi mai bine la menţinerea unor rezerve monetare internaţionale echilibrate,
având în vedere că emisiunea acestora este dozată de FMI, în funcţie de nevoile efective de
lichiditate ale economiei mondiale.
 Sunt alocate în mod gratuit de Fond şi, deci, nu imobilizează niciun activ financiar al unei ţări.
Limite:

 DST nu îndeplineşte decât parţial funcţiile unei monede internaţionale, el nu este un mijloc
direct de plată, ci indirect, prin mecanismul său de convertire în valute.
 DST nu circulă decât între autorităţile monetare (FMI, BRI, bănci centrale).
 Inflaţia şi deflaţia de DST nu sunt excluse, FMI putându-se orienta greşit în determinarea
necesarului de emisiune.
 Ca urmare a repartizării emisiunilor de DST proporţional cu cota subscrisă de către fiecare ţară
la FMI, majoritatea alocărilor revin ţărilor industrializate, astfel că ţările în curs de dezvoltare -
ale căror nevoi sunt cele mai mari - primesc alocările cele mai mici.

8. Prezentați succint particularitățile FMI.

Principalele obiective ale FMI sunt: promovarea cooperării monetare internaţionale, înlăturarea
restricţiilor de natură valutară, acordarea de credite pe termen scurt şi mediu, promovarea stabilităţii
cursurilor valutare şi evitarea devalorizării monetare, scurtarea duratei şi diminuarea dezechilibrelor
balanţelor de plăţi externe ale ţărilor membre. Funcția de supraveghere are drept scop asigurarea
funcţionării şi stabilității sistemului de schimburi, fiind distinse: o acţiune de supraveghere bilaterală
(în scopul aprecierii politicilor economice a ţării membre FMI), şi o acţiune de tip multilateral (în care
FMI reuneşte demersurile economice şi ale politicilor naţionale în plan global). Funcţia financiară are
scopul de a evita ca ţările membre să recurgă la măsuri extreme, uneori cu efect. O altă funcţie este
aceea de asistenţă tehnică, pe care FMI o furnizează mai ales ţărilor membre, în special în domeniul
economic (în sectorul fiscal, sectorul monetar, balanţă de plăţi, statistică). Contribuţia FMI în funcția
statistică se concretizează în punerea la dispoziţia întregii Comunităţi a statisticilor. FMI sprijină
statele membre, prin următoarele modalităţi: examinează şi urmărește evoluţia situaţiei economice şi
financiar, acordă împrumuturi, acordă asistenţă tehnică diversificată. FMI oferă o serie de avantajele
ţărilor care contractează împrumuturi: nivelul dobânzii percepute de F.M.I., acordarea unui împrumut
de către Fond (ceea ce echivalează cu atragerea de noi împrumuturi de pe această piaţă).
9. Prezentați succint particularitățile Băncii Mondiale.
Banca Mondială promovează dezvoltarea economică în ţările cele mai sărace ale lumii, asistă ţările în
curs de dezvoltare prin finanţarea pe termen lung a proiectelor şi programelor de dezvoltare, oferă
ţărilor în curs de dezvoltare şi celor mai sărace, asistenţă financiară specială prin intermediul Asociaţie
Internaţionale pentru Dezvoltare, încurajează întreprinderile private din ţările în curs de dezvoltare
prin organismul afiliat, Corporaţia Financiară Internaţională, îşi procură majoritatea resurselor prin
împrumuturi pe piaţa internaţională a obligaţiunilor.