Subiecte morfopat

1.STEATOZA HEPATICA

Def: Reprezinta acumularea excesiva a trigliceridelor in citoplasma hepatocitelor.

In formele medii si moderate este o leziune celulara reversibila,iar in formele severe este o leziune
celulara ireversibila.

Apare in hipoxie,malnutritie,si boli consumptive,diferite forme de agresiune toxica ( alcool) sau

metabolic (diabet zaharat),in special la nivel hepatic,dar si in miocard,muschi,rinichi.

Macroscopic,ficatul este marit de volum (hepatomegalie ce poate atinge 3-5 kg),de consistent moale,cu
margini rotunjite si cu suprafata neteda.Datorita acumularii de lipide,culoarea ficatului va fi galbena.
Daca am sectiona, lama va ramane grasoasa,datorita lipidelor de la nivelul hepatocitelor

Microscopic: in coloratiile de rutina,steatoza se prezinta initial ca vacuole optic goale, de dimensiuni

mici,delimitate de membrana.Acest asptect caracterizeaza steatoza microveziculara(leziune celulara
acuta).Pe masura progresiei,vacuolele se maresc ( steatoza macroveziculara,leziune cu aspect
cronic),devin coalescente si deplaseaza nucleul periferic.

2.HEMORAGII CEREBRALE

Hemoragia reprezinta extravazarea sangelui din vase sau cord in timpul vietii.Poate avea cause
variate:

 -rupturi vasculare,sau ale cordului

 -erodari vasculare prin procese patologice de vecinatate
 -diateze hemoragice

Aceasta se clasifica in 2 categorii:

-Hemoragii externe(exteriorizate):

 Epistaxis(hemoragie la nivelul foselor nazale)

 Hemoptizie(hemoragie la nivelul cailor aeriene,exteriorizata print use)
 Hematemeza(hemoragie digestive exteriorizata prin varsatura)
 Melena (hemoragie digestive superioara manifestata prin eliminare de sange digerat prin
scaun)
 Hematurie(eliminare de sange prin urina)
 Metroragie(hemoragii inre menstruatii)
 Menoragie(ciclu menstrual abundant)
Hemoragii interne pot fi de 2 tipuri:

Hemoragii intracavitare care sunt denumite prin adaugarea denumirii cavitatii preformate la
prefixul hem.ex: hemotorax (hemoragie in cavitatea pleural),hemoperitoneu,hemopericard etc

Hemoragii intratisulare care in raport cu dimensiunea lor pot fi petesii,1-2 mm (hemoragii

punctiforme de origine capilara,care dispar la vitropresiune;cand sunt extinse pe zone largi sunt
denumite purpura,peste 3 mm;echimoza,1-2 cm (hemoragie difuza intratisulara,fara deformarea
tesutului);hematom (acumulare de sange care determina deformarea tesutului).

Hemoragia subarahnoidiana

Def: reprezinta extravazarea sangelui din cord si vase in timpul vietii

Ca leziune,o incadram in hemoragii cerebrale,din cadrul tulburarilor circulatorii.

Apre prin ruperea arterelor cerebrale cu malformatii congenital,berry.

Macroscopic: Leptomeninge ingrosat,brun negricios

Hemoragie in strat subtire

Nu intereseaza tesutul nervos,nu afecteaza creierul

Hematom intracerebral cu inundatie ventriculara

Def: reprezinta extravazarea sangelui din cord si vase in timpul vietii

Ca leziune,este o hemoragie intracraniana,din cadrul tulburarilor circulatorii

Este o complicatie a hipertensiunii arteriale- are loc ruperea unui anevrism localizat la nivelul
arterei cerebrale mijlocii.

Macroscopic: colectie voluminoasa de sange care comprima ventricolul lateral si determina si

distructii tisulare.In functie de zona afectata,pacientul poate avea anumite simptomatologii.

Are culoare rosie bruna

Evolutie: are loc distrugerea peretelui ventricular

inundatie ventriculara

moarte.
3.TROMBOZA ARTICULARA

Tromboza este definita drept coagularea sangelui in vase,sau cord,in timpul vietii.Rezultatul
acestui proces este formarea trombusului,care are urmatoarele caractere: FRAM-este
friabil,rugos,aderent si mat.Astfel,trombusul se deosebeste de cheagul post mortem care este
elastic,lucios,neted si neaderent.

Tromboza este favorizata de urmatorii factori (triada Virchow):

 lezarea/disfunctia endoteliului
 modificari in circulatia sangelui
 modificari ale compozitiei sangelui

Clasificarea trombilor:

 Dupa structura pot fi:albi-care sunt alcatuiti din fibrin si plachete,se formeaza in capilare
si vasele mici.

rosii-alcatuiti din fibrina si numeroase eritrocite,apar frecvent in venele

mari

mixti-au un cap alb,un corp striat cu alternanta de linii rosii(tan) si albe si o

coada rosie.Sunt localizati in artere si cord.

 Dupa relatia trombului cu endoteliul vascular:murali/parietali

ocluzivi/obliterati

 Dupa localizare: cardiaci si vasculari(arteriali,venosi)

Evolutie:

 liza consecutivă activității fibrinolitice (tromb recent)

 propagare
 embolizare
 organizare conjunctivă (tromb vechi) prin retracție/recanalizare
 calcificare (flebolit)

Anevrismul sifilitic aorta ascendenta si trombul mixt

Def:procesul de coagulare a sangelui in cord si vase intacte in timpul vietii(T)/dilatare

segmentara cu caracter permanent a peretelui vascular (A)

Cauzele de anevrisme sunt plagile de ateroscleroza,ele vor slabi rezistenta vasului si poate sa
determine dilatia anevrismala,o alta cauza sunt bolile colagenice.
In cazul sifilisului tertiar,aceasta patologie a determinat mici cicatrici la nivelul vasului.Ele au
slabit rezistenta vasului si au determinat dilatarea acestuia cu aparitia unui tromb.

Cauze a trombozei atriale-fibrilatia atriala cel mai frecvent,iar la nivelul ventricului-infarctul

miocardic cicatrizat.

Macroscopic-dilatare segmentară, cu aspect sacciform a Ao ascendente (afectarea unui singur

perete)

prezența unei mase friabile, rugoase, aderente și mate = TROMB

Ateroscleroza aortica complicate cu tromboza

Def: boală arterială, care interesează arterele mari de tip elastic (aortă, artere iliace) și arterele medii de
tip muscular (arterele coronare, cerebrale). Se caracterizează prin formarea de plăci aterosclerotice în
intima vasului cu afectarea secundară a mediei. Leziunea fundamentală este placa fibro-lipidică.

Clasificarea AHA

Macroscopic: multiple leziuni proeminente

formă rotundă/ovalară

culoare alb-galbuie

consistență crescută

complicație prezentă: TROMBOZĂ +/- ischemie cr.

+/- anevrism

Complicații: tromboză, ulcerație, calcificare, hemoragia în placă și

anevrismul.

4.PERICARDITA SERO-FIBRINOASA

Inflamatia-reprezinta raspunsul fiziologic local la un factor agresor tisular de natura interna sau
externa.Reprezinta un proces complex la nivelul tesutului conjunctiv vascularizat,caracterizat prin
reactia vaselor sanguine si acumularea extravasculara de lichid si leococite.Inflamatia are scop
protective,cu efecte benefice,uneori insa poate fi daunatoare.In functie de durata,poate fi de 2
feluri:

1.Inflamatia acuta-reprezinta reactia initiala,de scurta durata(ore,zile) a tesutului la un factor

agresor ,se caracterizeaza printr o faza vasculara,care are ca rezultat exudarea din venule a
lichidului plasmatic si a celulelor inflamatorii,urmata de o faza celulara in care neutrofilele
migreaza si se acumuleaza in focarul inflamator in vederea realizarii fagocitozei.
Inflamatia acuta este caracterizata prin formarea exudatului inflamator.Se descriu mai multe
tipuri:

1.Inflamatia seroasa-este caracterizata printr un exudat bogat in componenta lichidiana cu

continut inalt de protein si rare cellule inflamatorii.Exudatul seros apare apare in inflamatii
usoare,sau la debutul unor procese inflamatorii.Lichidul provine din vasele sanguine
congestionate(de ex veziculele din arsuri) sau la nivelul cavitatilor seroase,prin secretia celulelor
mezoteliale(ex peritonita,pleurita,pericardita).

2.Inflamatia catarala-este o inflamatie proprie mucoaselor cu glande mucosecretorii,in care

exudatul este bogat in mucus(de ex rinita din raceala banala,bronsite).Prin suprainfectie,in
evolutie,exudatul poate deveni muco-purulent.

3.Inflamatia fibrinoasa-se particularizeaza prin continutul ridicat de fibrinogen in exudatul

inflamator,care va precipita formand retele de fibrina.

4.Inflamatia membranoasa-este definite ca un tip de inflamatie acuta fibrinoasa in care o suprafata

epiteliala este acoperita cu membrane cenusii ,detasabile,constituite din fibrina,cellule epiteliale
descuamte si cellule inflamatorii (laringita,faringita difterica)

5.Inflamatia pseduomembranoasa-este tot un tip de inflamatie fibrinoasa,in care,pe suprafete

epiteliale,se produc depozite compuse de fibrina si cellule inflamatorii,care sunt ft aderente,prin
detasarea lor ramane ulceratii superficial.Acest aspect este observant in colita pseudomembranoasa
produsa de Clostridium dificile(tot colonel e acoperit de exudat fibrinos)

6.Inflamatia hemoragica-este o inflamatie in care exudatul este bogat in hematii(de ex pneumonia

gripala,pancreatita acuta).

8.Inflamatia necrotizanta(gangrenoasa)-este o inflamatie acuta asociata cu necroza tisulara.Poate fi

descrisa fie la nivelul segmentelor periferice necrozate,fie la nivelul unor organe(de ex apendicita
gangrenoasa,colecistita gangrenoasa)

9.Inflamatia purulenta(supurata)-Aceasta devine localizata,fiind denumita abces,alteori insa cand

microorganismele produc enzime care faciliteaza diseminarea si impiedica formarea unei
bariere,inflamatia purulenta are aspect difuz,nedelimitat,fiind denumita inflamatie flegmonoasa.
(de ex flegmon fesier).ACUMULAREA PUROIULUI DE LA NIVELUL UNUI ORGAN CAVITAR
S.N. EMPIEM.(de ex empiem apendicular,vesicular)

2.Inflamatia cronica-reprezinta un proces inflamator de lunga durata in care predomina

limfocitele,plasmocitele si macrofagele,ascoiat cu distructii tisulare si incercare de vindecare prin
fibroza.

1.Inflamatia cronica nespecifica-se caracterizeaza prin acumulare difuza de macrophage si

limfocite la locul afectat.Macrofagele stimuleaza proliferarea fibroblastelor cu producerea fibrozei
care inlocuieste parenchimul normal.Numeroase boli sunt asociate cu un tablou inflamator
cronic ,aspectul morfologic variind cu localizarea procesului (de ex glomerulonefrita cronica)
2.Inflamatia granulomatoasa-Reprezinta un tip distinct de reactive inflamatorie cronica in care
celula dominant ste macrofagul activat si care se caracterizeaza prin formarea
granuloamelor.Granulomul este un agregat micronodular de macrofage care sunt transformate in
celule epitelioide si celule gigante multinucleate ,inconjurate de o coroana de limfocite.

Pericardita fibrinoasa

Este o inflamație acută exudativă fibrinoasă

Definiție: se caracterizează prin prezența unui exudat bogat în fibrină, rezultat din extravazarea
fibrinogenului, cu precipatarea acestuia sub formă de rețea în focarul inflamator.

Etiologie: IMA, reumatismul cardiac acut, uremie, TBC, iradiere toracică, boli autoimune etc.

Macroscopic: Pericardul devine opac, îngroșat

acoperit de un exsudat galben-cenușiu

aspect neregulat, vilos – asemănător unei ”tartine de unt dezlipite” / ”limbă de pisică”

Evolutie: daca pacientul primeste tratament,atunci acest exudat fribrinos este lizat,distrus si se revine la
normal.Daca nu reuseste sa l lizeze il organizeaza conjunctiv,asadar poate sa apar pericardita cronica
constrictive a sau adeziva,in care cele 2 foite vor fuziona.

Pericardita sero-fibrinoasa

! Inflamație acută exsudativă sero-fibrinoasă

Macroscopic: Pericard îngroșat, opac

Aspect neregulat- acoperit de exsudat galben-cenușiu

+componentă lichidiană în sacul pericardic roșu gălbui în care plutesc flocoane de

fibrină

5.LEPTOMENINGITA PURULENTA

Aceasta este o infectie foarte grava,afecteaza chiar si copii,pacientii tineri si poate determina deces.

Ca leziune,se incadreaza in inflamatie purulenta difuza ( o alta inflamatie difuza:peritonita purulenta)

Etiologie:meningocos,pneumococ,Haemophillus Influenzae.

Macroscopic: Meningele este îngroșat, opacifiat

Acoperit de un exsudat cremos, gălbui

 Dispus de-a lungul vaselor sangvine

In functie de etiologie,putem avea dispozitia caracteristica a exudatului.De exemplu: in infectia cu

Haemophillus,vom avea exudat dispus bazal. Iar in infectia cu Pneumococ,vom avea exudat mai dens
la nivelul convexitatilor cerebrale.

Evolutie:vindcare,encefalita,infarct cerebral,arahnoidita cronica adeziva.

6.FIBROADENOMUL DE GLANDA MAMARA

Fibroadenomul-este o tumora benigna dezvoltata sub influenta hormonilor estrogeni.

Adenomul-este o proliferare a epiteliului de invelis a organelor cavitare si organelor

parenchimatoase.

Reprezinta cea mai frecventa tumora benigna de glanda mamara la femeile tinere,cauzata de
hormonii estrogeni crescuti(hiperestrogenism).Este o tumora hormono-dependenta.

Initial considerate mixta, este o tumora cu 2 componente:

 Proliferarea conjunctiva este tumorala(monoclonala)

 Proliferarea epiteliala este reactiva,netumorala.

Macroscopic : Este o formatiune nodular incapsulata,bine delimitata

Mobila pe planurile supra/subiacente

Are culoare albicioasa

Consistenta ferm-elastica

Aspect vag nodular pe sectiune.

Tratamentul-daca tumora are o deminsiune mai mare este excizie.Daca este excizata
complet,pacienta este vindecata si nu are risc de recidiva. Daca nu este excizata complet,poate
recidiva.

CARCINOAME
Tumorile maligne de origine epiteliala poarta denumirea de CARCINOAME.Reprezinta cel mai
frecvent tip de tumora maligna ,afectand in special adultii si varstnicii.Dau metastaze pe cale
limfatica apoi pe cale hemtogena.Cu cat tumora este intr un stadiu mai avansat,cu atat procentul
de supravietuire scade.

Clasificare ( dupa tesutul de origine):

1.Carcinoamele epiteliului malpighian:

a)Carcinom scuamo-celular,cu sau fara keratinizare

b)Carcinom bazo-celular

2.Carcinomul epiteliului transitional

3.Carcinoamele epiteliilor glandular-sunt denumite adenocarcinoame.Au origine in mucoasele

cu glande (mucoasa gastric,intestinala,endocol,endometru) sau in organe parenchimatoare
glandulare(exocrine sau endocrine).Pot avea 3 grade de diferentiere:bine diferentiate,moderat si
putin diferentiate.

Macroscopic

1.In organele cavitare(stomac,uter) tumora poate fi:

-vegetanta,conopidiforma

-ulcerata

-difuz infiltrative

2.In organe solide,parenchimatoase(ficat ,pancreas,tiroida) are aspect:

-nodular

-infiltrativ

Microscopic pot exista mai multe forme:

Ac tubular,Ac tubule-papilar,Ac cordonal,Ac coloid,Ac cu cellule in “inel cu pecete”.In

adenocarcinomul nediferentiat,oricare ar fi localizarea,este greu sau imposibil cateodata de
stability originea tumorii.

7.CARCINOMUL SCUAMOCELULAR

Def:Este o tumora epiteliala maligna a epiteliului scuamos pluristratificat(epidermoid).

Membrana bazala este intrerupta,ceea ce ii confera character infiltrative in derm.

Acesta este localizat in:piele,mucoase epidermoide(esofag,laringe,exocol), focare de metaplazie

epidermoida,in zona anala,in vagin.

Macroscopic,descriem 3 forme si anume:

 Carcinom vegetant- aspect conopidiform, baza largă de implantare, alb-cenușie, indurată

  Carcinom ulcerat- pierdere de substanță largă și profundă, anfractuoasă, indurată

 Carcinom infiltrativ- formațiune tumorală alb-cenușie, ce infiltrează planurile profunde,

indurată

Care este factorul de risc la exocol:HPVul,iar la pulmon factorul de risc este fumatul!

8.CARCINOMUL BAZOCELULAR

Def:Este o tumora epiteliala maligna,avand originea in celulele stratului bazal al epidermului si al

anexelor pilo-sebacee.

Este localizat numai la nivelul pielii,apare in general la nivelul fetei sau la zonele expuse la
soare.Raspunde foarte bine la radioterapie.

Are caracter infiltrativ local,dar nu metastazeaza spre deosebire de restul tumorilor maligne.

Macroscopic:- forma ulcerată cea mai frecventă (ulcus rodens)

Pierdere de substanță ovalară, profundă, cu baza indurată

Marginile sunt indurate, ușor proeminente, alb-perlate

9.ADENOCARCINOMUL

Carcinoamele epiteliilor glandulare sunt denumite adenocarcinoame.Au origine in mucoasele cu glande

(mucoasa gastrica,intestinala,endocol,endometru)sau in organe parenchimatoase glandulare(exocrine sau
endocrine).Pot avea 3 grade de diferentiere:bine diferentiate,moderat si putin diferentiate.

Macroscopic:

1.In organele cavitare(stomac,uter) tumora poate fi:

-vegetanta,conopidiforma

-ulcerata

-difuz infiltrative

2.In organe solide,parenchimatoase(ficat ,pancreas,tiroida) are aspect:

-nodular

-infiltrativ

Microscopic :Ac tubular-celulele maligne formeaza tubi printre care exista o stroma foarte
redusa(adenocarcinom bine diferentiat); cand pe langa tubi exista si plaje compacte de celule
maligne,carcinomul este moderat diferentiat,iar daca celulele sunt aranjate doar in plaje
solide,adenocarcinomul este putin diferentiat.(ac gastric)

Ac tubulo-papilar-proiectii papilare in lumenul elementelor tubulare(ac pancreatic)

 Ac cordonal-cordoane de celule tumorale si stroma(Ac hepatic,mamar)

Ac coloid-celule tumorale care plutesc in mase de mucus secretat de ele insele(ex stomac)

Ac cu celule in “inel cu pecete” celule tumorale cu corpul celular incarcat cu mucus si

nucleul deplasat periferic.(stomac, colon)

In adenocarcinomul nediferentiat,oricare ar fi localizarea este greu,sau imposibil,cateodata de stabilit

originea tumorii.

10.FIBROSARCOMUL

Def:Este o tumora maligna conjunctiva in care prolifereaza fibroblastele tumorale cu producere de fibre
de collagen.

Este o tumora voluminoasa,ce prezinta o crestere rapida care se dezvolta in fronturi largi comprimand
tesuturile adiacente.(pseudoincapsulare).

Se localizeaza la nivelul segmentelor distal ale extremitatilor,tesut conjunctiv

intramuscular,aponevroze,tendoane.

Macroscopic are aspect nodular,carnos,cu o culoare alb rozie,asemanator cu carnea de peste proaspata,cu
arii de necroza si hemoragie.

Metastazeaza precoce pe cale hematogena.

Microscopic,aspectul este diferit in raport cu gradul de diferentiere:

 Fibrosarcom diferentiat-celule tumorale cu dispozitie fasciculata, cu grad redus de atipie

numeroase fibre de collagen.Este greu diferentiat de un fibrom.
 Fibrosarcom nediferentiat-celule dense,cu atipii marcate,mitoze numeroase,vase
sarcomatoase,fara fibre de collagen.

*Cum se numeste tumora BENIGNA conjunctiva in care prolifereaza fibroblastele=FIBROM,de

ex dermatofibromul,localizat subcutanat sau fibromul ovarian,cel de la nivelul uterului s.n.
LEIOMIOM*

11.METASTAZE HEPATICE SI PULMONARE

Tumora primara:
Adulti-stomac
pancreas
colon
tract digestiv
pulmon
glanda mamara
Copii-neuroblastom
 T Wilms(nefroblastom)
Rabdomiosarcom
Macroscopic :Ficatul cu metastaza are noduli relativ egali
Formatiunile nodulare sunt bine delimitate,pot prezenta central arii de necroza si de hemoragie

Metastazele pulmonare
Dupa carcinomul pulmonar primar,metastazele ocupa locul al doilea ca frecventa.Mai frecvent
acestea se produc pe cale hematogena,localizarile primare fiind in particular rinichiul,glanda
mamara,testiculul,tractul gastro-intestinal.

12.REUMATISMUL CARDIAC

Endocardita reumatismala

Ca leziune,o incadram in reumatismul cardiac acut

Macroscopic aceasta prezinta:

 vegetatii mici de 1-2 mm,cu aspect de veruca la nivelul liniilor de inchidere a valvelor
 Prezinta valve afectate edematiate
 Veruci de culoare brun-cenusie,ederente.

Aceasta endocardita este determinata de anticorpul antispreptolizina o.

Microscopic:aceste vegetatii sunt de fapt niste trombi fibrino-plachetari aseptici.(nu gasim bacterii)

Diagnostic diferential:Endocardita infectioasa,Endocardita trombotica non bacteriana,Endocardita

verucoasa atipica.

Alte afectiuni ale reumatismului cardiac acut:pericardita fibrinoasa,sero-fibrinoasa.

Stenoza mitrala complicata cu tromboza atriala

Ca leziune,se incadreaza in reumatismul cardiac cronic

Macroscopic,valvele sunt ingrosate,comisurile stenozate cu marginile libere apropiate

Orificiul de deschidere este stramt in forma de fanta (“bot de peste” )

Deoarece orificiul mitral este stramt,mic,atriul va trebui sa depuna un efort mai mare.Asadar la nivelul
atriului vom avea urm leziuni:initial,hipetrofie dupa care atriul se va dilata.La nivelul atriului vom avea
staza ce va determina formarea de tromb.

Complicatii:

Insuficienta cardiaca congestiva

Tromboembolii sistemice-trombul fiind friabil se pot detasa fragmente si determina embolii.

Endocardita infectioasa subacuta

Boala mitrala (stenoza asociata cu insuficienta)

Se incadreaza ca leziune in reumatismul cardiac cronic.

Avem stenoza cat si regurcitare,adica valva nu se deschide si nici nu se inchide corespunzator.

Macroscopic:

 Orificiul mitral ingustat prin ingrosarea,scurtarea valvelor si fuzionarea la nivelul comisurilor.

 Orificiul mitral permanent deschis prin ingrosarea si retractarea valvelor

Complicatii:

 Insuf cardiaca congestive

 Tromboembolii sistemice
 Endocardita infectioasa subacuta

13.ENDOCARDITA INFECTIOASA

Este rezultatul grefarii agentilor bacterieni,sau fungilor pe endocardul valvular.Exista 2 forme:acuta si

subacuta.

Endocardita infectioasa acuta

Se produce prin grefarea agentilor foarte virulent(Stafilococ auriu) pe valve anterior normale.Are o
evolutie clinica rapida si mortalitate inalta.Leziunile au caracter distructiv cu necroze si ulceratii,rupturi
ale cordajelor.Ca leziune se incadreaza in endocardita ulcero-vegetanta.

Macroscopic:

 Vegetatii multiple,polipoide,cenusii-rosiatice si friabile dispuse in buchet.

 Ulceratii prezente cu perforarea valvulei
 Are loc perforarea si rupture de cordaje.

Microscopic:

 vegetatiile sunt constituite din fibrin,plachete,PMN,hematii si agenti infectiosi;inflamatie

purulenta si necroza in endocard,care vor duce la :
 Perforarea,rupture valvulelor,cordajelor,pilierilor, determinand insuficienta valvulara acuta.
 Perforatii ale septului interventricular,cu insuficienta cardiaca acuta.
 Fragmentarea vegetatiilor,cu embolii septice ce vor determina infarcte septice si dezvoltarea de
abcese.
Endocardita subacuta

Este determinata de grefarea germenilor cu virulenta scazuta (streptococ viridans) pe valvule cu leziuni
anterioare.Are o evolutie insidioasa si raspunde favorabil la tratamentul antibiotic.

Ca leziune se incadreaza in endocardita vegetanta.

Obisnuit,nu se produc distructii valvulare si a cordajelor.

Macroscopic:

 Vegetatii multiple,polipoide,cenusii-rosiatice si friabile dispuse in buchet.

Microscopic:

 Trombi fibrino-leucocitari septici(putine leucocite si rare colonii microbiene)

Complicatii:

 Insuf cardiaca congestiva,embolii sistemice,glomerulonefrita in focar.

14.INSUFICIENTA CARDIACA