Titular Disciplina Student: Dutcec Adrian

Conf.dr. S. DRĂGULIN Anul de studiu :III

Rolul societății civile în consolidarea democrației românesti

Societatea civilă cuprinde forme asociative de tip apolitic şi care nu sunt părţi ale unei
instituţii fundamentale a statului sau ale sectorului de afaceri. Astfel, organizaţiile
neguvernamentale - asociaţii sau fundaţii, sindicatele, uniunile patronale, sunt actori ai
societăţii civile, care intervin pe lângă factorii de decizie, pe lângă instituţiile statului de drept
pentru a le influenţa, în sensul apărării drepturilor şi intereselor grupurilor de cetăţeni pe care
îi reprezintă1.
Societatea civilă este cel mai simplu termen pentru a descrie un întreg sistem de
structuri, care implică cetăţeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizaţie
neguvernamentală, într-un sindicat sau într-o organizaţie patronală. Oricare dintre aceste
organizaţii este formată din cetăţeni, asociaţi benevol sub diferite forme, care au aceleaşi
interese şi care îşi dedică timpul, cunoştinţele şi experienţa pentru a-şi promova şi apăra
drepturile şi interesele personale.
Societatea civilă reprezintă „ansamblul raporturilor interindividuale, a structurilor
familiale, sociale, economice, culturale, religioase, care se dezvoltă în societatea dată, în afara
cadrului şi intervenţiei statului” 2
Totodată, prin societate civilă „se înţelege o ordine socială şi economică care se
transformă potrivit propriilor reguli, independent de cerinţele etice ale asociaţiilor legaliste
sau politice. Termenul se referă la aspectele nepolitice ale ordinii sociale contemporane, a
căror importanţă a crescut atât de mult încât se discută dacă există un acord între societatea
civilă şi stat. În societăţile pluraliste, societatea civilă a obţinut un loc important, constituind
una din formele cele mai importante de apărare a indivizilor şi grupurilor umane în faţa
expansiunii statale şi furnizând mijloacele de influenţare a deciziilor politice” 3
Toate organizaţiile societăţii civile sunt voluntare. Obiectivul lor fundamental nu este
să obţină profituri financiare (ca întreprinderile) şi nici să ocupe funcţii politice oficiale (ca
partidele politice). Desigur, în practică, frontierele dintre societatea civilă, piaţă şi sectorul
public nu pot fi separate cu rigurozitate. De exemplu, asociaţiile profesionale adesea apără
interesele comerciale ale membrilor lor. Unele sindicate sunt strâns legate de partidele
politice. Astfel, în România, şi nu numai, se obişnuieşte ca unii lideri de sindicat să fie
susţinuţi pentru a obţine calitatea de parlamentar. De asemenea, pot exista situaţii în care
unele organizaţii neguvernamentale (ONG) sunt create de guvern.
1
Ce este societatea civilă?, http://www.fdsc.ro/ro/map/index.html

2
Cf. Marc Chevrier, Une grand oubliée: société civile, Agora, vol 6, nr.4, iulie-august 1999.

3
Zamfir, Cătălin şi Vlăsceanu, Lazăr, Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Babel,
1998, p. 50

2
 Diversitatea de opinii privind conceptul de „societate civilă” se datorează faptului că
acest termen poartă amprenta unei moşteniri istorice particulare încărcate de imprecizie şi
contradicţii. Aceasta, cel puţin, din următoarele motive: 1. dubla şi succesiva întrebuinţare a
termenului societate civilă pentru a denumi realităţi distincte. Iniţial, societatea civilă
desemna o societate organizată ca stat, adică statul. Pentru ca ulterior, şi în prezent, să
denumească o sferă a vieţii sociale, coexistentă statului, dar autonomă şi aflată într-un
echilibru cu acesta; 2. asupra originilor sau condiţiilor istorice ale constituirii primelor
societăţi civile planează încă incertitudini, persistă controverse. Astfel, unii autori socotesc că
„noţiunea şi termenul de societate civilă îşi au originea în Scoţia secolului al XVIII-lea,

9
apărând în mediul unor comunităţi religioase protestante” . Alţii apreciază că „pentru prima
oară noţiunea de societate civilă a apărut în limba franceză – este vorba despre apariţia
termenului, în 1546, în traducerea din latină a lucrării intitulată Somme de theologie, opera

10
lui Philippe Malanchthon ; 3. absenţa unor criterii riguroase de definire a noţiunii de
societate civilă cu care să se poată opera în circumstanţele cele mai diferite.
În prezent, societatea civilă, ca realitate socială distinctă, există la toate nivelurile -
local, naţional, regional şi internaţional. Formele prin care ea se manifestă sunt de o mare
diversitate. Practic, societatea civilă este formată dintr-o pluralitate de organizaţii. Structura,
obiectivele, metodele de activitate, calitatea şi numărul membrilor lor sunt dependente de
forma de organizare a societăţii umane, de nivelul de dezvoltare economică, şi nu numai, de
tradiţii, cultură etc. Fiecare nivel de existenţă are forme de manifestare atât specifice, cât şi
comune.
De fapt, organizaţiile societăţii civile sunt foarte prezente şi active într-o societate profund
democratică, în care există contextul politic şi legislativ favorabil, tradiţii ale implicării
populaţiei în viaţa comunităţii căreia aparţin, climatul psihosocial propice acţiunilor
cetăţeneşti.
La nivel local se vor întâlni diferite asociaţii, fundaţii, diverse consilii, comitete formate din
cetăţenii localităţii respective. Obiectivele lor privesc elaborarea politicilor de dezvoltare a
localităţii, consultarea cetăţenilor, mobilizarea acestora la soluţionarea unor probleme de
interes individual şi de grup. De exemplu, în Franţa, la nivel local funcţionează diferite forme
de participare a cetăţenilor la viaţa comunităţii. Printre acestea se numără: consiliile de
cartier, consiliile municipale ale copiilor sau ale tinerilor, consiliile rezidenţilor străini,
comitete consultative ale asociaţiilor, comisii extramunicipale, consilii municipale

3
interactive, forumuri de dezbateri pe Internet. Printre aceste forme de asociere a locuitorilor
în vederea participării la rezolvarea treburilor locale se disting structurile organizaţionale de
consultări ce acompaniază un proiect de amenajare sau de creare a unei infrastructuri
susceptibilă de a fi o ameninţare pentru mediul ambiant. Ancheta publică fiind, în acest caz,
procedeul cel mai uzitat de consultare a cetăţenilor. 4
Astăzi se asistă la o organizare a societăţii civile la nivel internaţional. În acest sens,
s-a înfiinţat un Comitet Internaţional de Coordonare a Societăţii Civile care are patru
reprezentanţe în fiecare regiune (Atlanticul, Oceanul Indian, Mediterana şi Marea Chinei,
Caraibe şi Pacific şi două organizaţii ale societăţii civile internaţionale). Comitetul Director
este compus din şapte organizaţii şi în fiecare regiune o coordonare regională este pusă în
practică şi este structurată în felul următor: 1) Regiunea din Caraibe - o coaliţie de trei
organizaţii - Caribbean Network for Integrated Rural Devlopment Centre (CNRD), Caribbean
Conservation Association (CCA), Caribbean Policy Development Centre (CPDC) - asigură
coordonarea acestei alianţe de organizaţii ale societăţii civile anglofone, francofone,
spanofone şi olandeze; 2) Regiunea Atlanticului şi Oceanului Indian, Mediteranei şi Mării

Chinei (AIMS) regrupează mai multe organizaţii, printre care se află: Centre for
Documentation, Research and Training for the South West Indian Ocean din Maurice, Nature
Seychelles, Association d’Intervention pour developpement et l’Environnement aux Comore
şi Volunteers of Social Harmony and Improvement din Maldive; 3) Regiunea Pacific este
compusă din Pacific Concerns Resource Centre şi Pacific Centre for Public Integrity of Fiji,
Siosiomanga din Samoa şi Palau Conservation Society din Palau.5
În România, majoritatea oamenilor au auzit expresia „societate civilă” în primăvara
anului 1990 de la unii lideri de opinie, intelectuali a căror imagine contrasta puternic cu
activismul şi fermitatea revoluţionarilor „calificaţi la locul de muncă” (adică, în mişcările de
stradă). Cu toate acestea, conceptul „societate civilă” este unul dintre cele mai uzitate în
limbajul post-decembrist, el dobândind accepţiuni diferite, în funcţie de interesele care sunt în
joc. În România, formarea societăţii civile a avut un alt curs diferit de cele din ţările cu o
puternică tradiţie democratică. Aceasta pentru că intenţia clasei politice a fost aceea de a

4
Vezi Loic Blondiaux, L’idée de démocratie participative: enjeu, impenses et questions
recurrentes, http://www.chiare-cd.ca/

5
Civil society forum, http://www.coi-info.org/csf.structure.asp

4
„crea” foarte rapid o societate civilă, mulată şi aservită intereselor lor. Aceasta poate fi o
posibilă explicaţie a lipsei de combativitate şi de consistenţă a marii majorităţi a acţiunilor
întreprinse de organizaţii ale societăţii civile - asociaţii, fundaţii, federaţii, ligi etc. De
asemenea, implicarea cetăţenilor în activitatea civică este relativ redusă cantitativ şi calitativ.
Aşa se explică şi faptul că, potrivit anchetei sociologice efectuate în 1998, la cererea
Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile în România, motivul pentru care românii se
înscriu într-o organizaţie neguvernamentală (ONG) îl constituie obţinerea unor ajutoare (22%
din totalul celor chestionaţi) şi abia după aceea vine preocuparea pentru apărarea intereselor
de grup (14%). Totodată, ancheta a evidenţiat că 71% din cei intervievaţi nu doresc să se
înscrie într-o ONG din următoarele motive: lipsa de interes (25%); lipsa de timp (23%); lipsa
unei propuneri în acest sens (16%); lipsa de încredere în ONG (7%).6
Componenţa societăţii civile româneşti diferă de la un autor la altul. Astfel, unii
apreciază că din societatea civilă fac parte: organizaţiile neguvernamentale, sindicatele şi
mass- media7. Alţii includ în societatea civilă sindicatele, bisericile şi organizaţiile
neguvernamentale8, precum şi familia9.
Rolul societăţii civile ar trebui să fie acelaşi pretutindeni, însă, practica a dovedit, cu
puterea faptelor, că el depinde de nivelul de dezvoltare democratică al fiecărei societăţi. De
aceea, vor exista diferenţe semnificative între rolurile asumate de organizaţii ale societăţii
civile într-o societate în tranziţie şi cele jucate într-o societate democratică cu tradiţii
îndelungate. Oricum, societatea civilă joacă un rol important în întărirea procesului
democratic. Exemplele abundă în America, unde societatea civilă este din ce în ce mai
dinamică. În cadrul societăţii civile se dezvoltă un spirit unitar şi de solidaritate în jurul
obiectivelor comune împărtăşite de numeroase organizaţii ale sale, care îşi propun apărarea
drepturilor omului, libertatea presei şi consolidarea democraţiei.
Într-o democraţie, cetăţenii pot forma grupuri independente, care răspund nevoilor

6
Cf. Dobrescu, M. Emilian, Românografia, Bucureşti, Editura Compania, 2000, p.13.

7
Dobrescu, M. Emilian, op. cit., p. 127.

8
Ziarul Cotidianul, 01.03.2002, p. 9.

9
La renaissance de la société civile, http:// www.libres.org/

5
colectivităţii sau ţării lor şi care sprijină complet sau critică munca guvernului. Aceste grupuri
independente sunt ceea ce poartă numele de organizaţii ale societăţii civile.
Aceste organizaţii îndeplinesc o multitudine de roluri în societate. Printre acestea sunt şi
următoarele:
- permit indivizilor îmbunătăţirea condiţiilor din societatea lor, fiind apărătorii unei cauze,
dând informaţii, atrăgând atenţia asupra unor probleme ce privesc publicul şi supraveghind
comportamentul guvernului şi a întreprinderilor private;
- deprind persoane din medii diferite să lucreze împreună şi să elaboreze competenţele,
legăturile şi încrederea necesare unei bune conduceri;
- servesc un vast evantai de interese publice. Ele pot fi furnizoare de servicii sociale,
apărătoare ale mediului ambiant, promotoare ale unui anumit nivel de viaţă sau ale unor
norme de muncă, ori, la fel de bine, să fie catalizatori ai unor schimbări democratice;
- reprezintă adesea interesele oamenilor care, fără ajutorul lor, ar putea fi excluşi de la
dezbaterile politice naţionale. Ele deschid discursul public spre oamenii aparţinând tuturor
claselor economice şi sociale, ca şi femeilor şi minorităţilor; guvernul şi aceste organizaţii pot
fi partenere în derularea unor proiecte locale şi naţionale. Astfel, organizaţiile societăţii civile
(OSC) pot furniza competenţe locale şi naţionale, precum şi personal calificat pe teren, pentru
a pune în practică proiecte finanţate de către guvern;
- OSC pun la punct programe la nivel local şi internaţional în toate domeniile care contribuie
la promovarea principiilor democratice, îndeosebi: drepturile omului, încurajând adoptarea de
norme internaţionale şi verificând ca violările şi abuzurile să nu se comită; primordialitatea
dreptului, prin acordarea ajutorului juridic gratuit celor în nevoie; participarea femeilor la
viaţa politică, protejându-le de discriminarea socio-economică; instruirea educativă, prin
intermediul proiectelor educative referitoare la rolul cetăţeanului într-o societate democratică;
libertatea presei, prin încurajarea independenţei mass-media, prin formarea jurnaliştilor şi
prin fixarea de norme în domeniul deontologiei jurnalistice; observarea alegerilor şi
organizarea de campanii apolitice de înscriere pe liste; analiza critică şi supravegherea
activităţii guvernului.
De asemenea, societatea civilă joacă un rol din ce în ce mai semnificativ şi consistent
în procesul integrării regionale10. Însă, protecţia şi promovarea democraţiei sunt elemente
fundamentale ale procesului de integrare regională. De la primul Summit de la Miami, unde

10
Vezi Démocratie et société civile, http://www.cei.uclaval.ca/

6
întărirea democraţiei era una dintre cele patru teme prioritare ale Planului de acţiune de
promovare a dezvoltării durabile, lupta împotriva sărăciei şi punerea în practică a procesului
de integrare economică, democraţia nu a încetat să fie o prioritate pentru conducătorii din
America. La fel, participarea societăţii în procesul integrării regionale şi în forumurile
interamericane este din ce în ce încurajată şi facilitată.

Bibliografie

Cf. Dobrescu, M. Emilian, Românografia, Bucureşti, Editura Compania, 2000

Cf. Marc Chevrier, Une grand oubliée: société civile, Agora, vol 6, nr.4, iulie-august 1999

Dobrescu, M. Emilian, op. cit.

Zamfir, Cătălin şi Vlăsceanu, Lazăr, Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Editura Babel, 1998

Ziarul Cotidianul, 01.03.2002

Surse web

http://www.chiare-cd.ca/

7
http://www.fdsc.ro/ro/map/index.html

http://www.cei.uclaval.ca/

http:// www.libres.org/

http://www.coi-info.org/csf.structure.asp