Lucrările solului reprezintă procese tehnologice cu caracter general înagricultură, care se execută cu scopul de a crea condiţii favorabile pentrucreşterea şi dezvoltarea plantelor. Lucrările olului, ca de altfel toate lucrăriledin fluxul tehnologic, au ca scop final mărirea producţiei şi implicit a profitului.Prin afânarea solului, prin creşterea şi respectiv îmbogăţirea solului înapă, aer, căldură, substanţe nutritive, este regenerată capacitatea de producţiea solului.
LUCRAREA CU GRAPA CU COLTI. Prin lucrarea cu grapa cu colti ficsi sau reglabili se
grapeaza araturile de vara dupa ploi pentru distrugerea crustei si a buruienilor care incep sa rasara. De asemenea se grapeaza primavara devreme pentru nivelarea terenului, pentru distrugerea crustei si a buruienilor mici slab inradacinate. Se folosesc grapele cu colti ficsi in agregat cu grapa cu discuri, pe araturile bolovanoase si foarte denivelate. LUCRAREA CU GRAPA STELATA. Grapa stelata se foloseste in agregat cu plugul si are rolul de a asigura maruntirea, nivelarea si o usoara asezare a solului. Grapa stelata se poate folosii primavara pe semanaturile de toamna descaltate, si la distrugerea crustei pe aceste semanaturi. LUCRAREA CU GRAPA INELARA. Grapa inelara se foloseste in agregat cu plugul cand se execura araturile dupa premergatoare tarzii, destinate insamantarilor de toamna si realizeaza asezarea solului. PREGATIREA PATULUI GERMINATIV. Patul germinativ este stratul de la suprafata solului In care se introduce samanta. Pe un teren maruntit si nivelat, patul germinativ se poate pregatii printr-o singura trecere cu combinatorul care lucreaza pe o adancime egala cu adancimea de semanat. La partea inferioara a patului germinativ terenul este asezat, nederanjat. El constituie patul tare pe care se incorporeaza samanta. Deasupra semintei se gaseste stratul de sol maruntit si afanat (plapuma moale) prin care patrunde aerul si caldura la samanta si prin care plantele tinere ajung usor la suprafata. NU SE FOLOSESTE GRAPA CU DISCURI LA PREGATIT PAT GERMINATIV (In cazul araturilor bolovanoase si denivelate, se poate folosii grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti, dar aceasta cu 1-2 saptamani inainte, pentru ca terenul sa aiba timp sa se aseze.). In preajma semanatului se lucreaza cu combinatorul pana la adancimea de semanat. Tipurile de cutite folosite la combinator sunt: cutite tip sageata, utilizate pe terenuri imburuienate; cutite tip dalta, pentru afanarea si mobilizarea solului de adancimea de semanat. Grapele servesc, in general, la marunțirea solului, afânare, distrugerea buruienilor, dar destinația precisa depinde de fiecare tip de grapa. Grape cu colți ficși. Sunt destinate mărunțirii brazdei, bulgărilor, după lucrări de baza ale solului. Grape cu colți reglabili. Poziția colților față de sol poate fi reglabila. Cu cât unghiul făcut de colți cu solul este mai mare, cu atât colții patrund mai profund și efectul de mărunțire este mai accentuat. La unghiuri mai mici, lucrarea este mai de suprafață și poate fi aplicată pentru distrugerea crustei pe un teren pregătit anterior sau chiar semănat. Grapa stelata. Organele active, în formă de stea cu colți, se rotesc datorită contactului cu solul. Ele sunt montate solidar pe un ax patrat, ceea ce asigura acționarea reciprocă și sporesc prin aceasta caracterul agresiv, prin care se dislocă bulgării de sol. Grapa stelată poate lucre în agregat cu plugul, realizând mărunțirea brazdelor de la trecerea anterioară. Grapa cu discuri.organele active, discuri cu tăiș netedsau cu taiș crestat, sunt montate pe ax patrat, ceea ce duce la acționarea reciprocă. În mod normal, discurile, care sunt dispuse in planuri vertical care fac un anumit unghi cu direcția de înaintare, se rotesc datorită contactului cu solul și pătrund în sol, tăindu-l. Adâncimea de lucru este cu atât mai mare cu cât unghiul de atac este mai mare și cu cât masa grapei este mai mare. Aceasta grapa se foloseste foarte mult in zona in care locuiesc pentru pregatirea terenului dupa arat, dezmiriștii si pentru îngroparea cerealelor semanate cu mana. Grape cu organe active acționate de la priza de putere a tractorului. Organele active pot fi cu mișcare în plan vertical sau colți fixati pe discuri rotative orizontale. Avantaje: lucrare energică, cu o mărunțire bună și uniformă a solului. Dezavantaje: consum specific de energie este mare . Maşinile şi utilajele destinate producţiei agricole trebuie să îndeplinească anumite cerinţe. În primul rând ele sunt corelate cu tehnologia şi lucrările specifice fiecărei grupe de plante. Ele se deplasează pe suprafeţe întinse de teren având nevoie pe lângă energia executării lucrului şi de energia necesară deplasării în gol. Maşinile şi utilajele trebuie să fie pe cât posibil universale, uşor de manevrat, cu o greutate redusă, cu organe active demontabile, ceea ce permite o reducere a investiţiei specifice, a consumului de metal şi de combustibil. Totodată, exploatarea lor va fi mai economicoasă şi mai eficientă, iar consumul de combustibil mai redus, pe categorii de lucrări. Maşinile şi utilajele în lucrul lor trebuie să taseze cât mai puţin solul, mai ales cel cu textură grea. Tractoarele, sursa energetică în executarea lucrărilor, trebuie să aibă un consum redus de combustibil, să dispună de ridicătoare hidraulice şi alte mecanisme pentru a putea acţiona cât mai multe maşini, utilaje şi unelte şi să fie folosite la o gamă largă de lucrări. Sistema de maşini Pentru o folosire eficientă a maşinilor utilajelor şi uneltelor, acestea se grupează în sisteme de maşini specifice unui sector de activitate, unei grupe de culturi, sau chiar unei singure culturi. Prin sistema de masini se înţelege ansamblul de utilaje pentru fiecare sector de producţie şi chiar cultură agricolă în vederea mecanizării integrale a lucrărilor din câmp. Sistema de maşini poate să fie specifică pentru fiecare proces de producţie ( pentru recoltarea cerealelor păioase, recoltarea porumbului, condiţionarea seminţelor etc) şi comună (lucrările solului, semănat şi plantat, întreţinerea terenului,etc). In prezent agricultura dispune de sisteme de maşini pentru toate culturile agricole cu care se efectuează lucrările de la pregătirea terenului până la recoltare şi depozitare. Sistemele de maşini în producţia vegetală conduc în mod evident la creşterea productivităţii muncii şi reducerea costurilor pe tona de produs. Agregatul O condiţie esenţială în mecanizarea lucrărilor şi în cadrul unei sisteme este cuplarea acestora cu sursa de energie, alcătuind diferite agregate. Dup felul sursei de energie folosită, agregatele pot fi cu tractoare, cu atelaje, cu tracţiune animală şi cu electromotoare. In funcţie de felul maşinilor şi utilajelor ce alcătruiesc agregatul, acesta poate fi simplu ( tractor + plug; tractor + semănătoare) şi complex (tractor + plug + grapă). Productivitatea agregatelor reprezintă cantitatea de lucru executată de agregat în unitatea de timp, ea fiind determinată de lăţimea de lucru, viteza medie de deplasare şi timpul de lucru. Mijlocul cel mai important de mărire a productivităţii agregatelor îl constituie însă folosirea cât mai bună a timpului de lucru dintr-un schimb prin: reducerea opririlor tehnologice , înlăturarea deplasărilor în gol pe parcelă şi a celor de la un teren la altul şi evitarea întreruperii procesului tehnologic, a defecţiunilor, etc. Clasificarea maşinilor şi utilajelor. Componentele unor sisteme de maşină se pot grupa după modul cum sunt acţionate: manual, hipo sau mecanic; după modul de executare al lucrării : mobile (tractor, maşină de recoltat) şi staţionare (maşini de selectat seminşe); după felul lucrării executate : maşini pentru lucrările solului (semănat, plantat, recoltat, condiţionat,etc), după sectorul în care lucrează: maşini pentru culturile cerealiere, tehnice şi furajere. In agricultura ţării noastre se folosec peste 100 tipuri de maşini şi utilaje.