MINISTERUL EDUCATIEI SI

CERCETARII
Scoala Profesionala, Comuna STARCHIOJD Jud PRAHOVA

PROIECT /
LUCRARE DE
SPECIALITATE
PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI IN
VEDEREA OBTINERII CERTIFICARII
CALIFICARII PROFESIONALE NIVEL 3

EXPLOATAREA COSITORILOR

Profesor coordonator, ABSOLVENT,

Prof. ing. Cursaru Nicolae Raducu Petre Valentin
 STARCHIOJD
2020

Cuprins

Argument pag.2

I. Importanta efectuarii lucrarii de recoltare a plantelor

furajere prin cosit. pag.3

II. Clasificare masinilor de recoltat a plantelor furajere prin cosit.

pag.4

III. Partile componente ale unei cositoare. pag.6

IV. Procesul tehnologic de recoltare mecanizata a plantelor

furajere. pag.7

IV.1. – Executarea lucrarii de recoltat cu ajutorul cositoarei de recoltat

cereale. pag.7

IV.2. – Operatiile necesare exploatarii cositorilor de recoltat cereale. pag.8

V. Masurile de Securitate si sanatate a muncii si protective a

mediului ambiant.
pag.10

VI. Concluzii pag.

 Bibliografie pag.

Anexe pag.

Pag.1.

ARGUMENT

Importanta temei:

Cosirea ierburilor constituie una dintre cele mai importante operatii din

cadrul tehnologiei de recoltare si conservare a furajelor de pe pajisti.
Prin executarea in epoca optima si intr-un timp scurt, cosirea contribuie cresterea
calitatii si cantitatii furajelor obtinute.
Epoca optima de cosire a ierburilor de pe pajisti este cuprinsa intre faza de
inspicare si cea de inflorire a gramineelor si de imbobocire pina la inflorire a
leguminoaselor perene. In acest interval se obtine un raport optim intre cantitatea
de substante nutritive digestibile si productia de furaj obtinuta.

Motivul alegerii temei:

Am ales aceasta tema deoarece reprezinta un proces la fel de important ca

toate celelalte
 Pag.2.

I. Importanta efectuarii lucrarii de recoltare a plantelor

furajere prin cosit

Recoltatul este ultima verigă în complexul de lucrări. Greşelile cât de mici

determină pierderi de producţie şi deprecierea produselor agricole.

Procesul de recoltare cuprinde mai multe lucrări lucrarile de pregatire a

recoltatului si recoltrarea propriuzisa.

Lucrări de pregătire a recoltatului sunt urmatoarele:

·         repararea maşinilor de recoltat si proba acestora;
·         dezinfecţia depozitelor;
·         aprovizionarea cu carburanţi;
·         evaluarea recoltei.

Recoltarea propriuzisă se face la maturitatea culturii. Există o maturitate

biologica si una economica.

La maturitatea biologică se recoltează cerealele pentru boabe, inul pentru

seminţe, floarea soarelui, leguninoase pentru boabe, etc.

La maturitatea economică se recoltează porumbul siloz (boabe în lapte

ceară); sau  cânepa de fuior (la sfârşitul infloritului plantelor mascule).

Recoltarea mai devreme determină perderi la recoltare, deprecierea

productiei şi păstrarea în condiţii grele. Recoltarea cu intârziere  determină pierderi
prin scuturarea cerealelor, prin degradarea cartofilor sau prin scăderea conţinutului
de zahăr la sfecla de zahăr.
 Pag.3.

II. Clasificare masinilor de recoltat a plantelor furajere prin

cosit

1. maşini de cosit. - fig. 1.

2. vindrovere. - fig. 2.

3. combine de recoltat furaje. - fig. 3.

4. maşini de strâns, întors şi răvăşit fân. -fig. 4.

5. maşini de adunat, presat şi căpiţat fân.

6. vrac.

7. maşini de adunat, presat şi balotat fân.

8. combine de recoltat plante furajere. -fig.5.

9. maşini de recoltat şi prelucrat plante furajere, etc. fig.6.

 Pag.4.

fig.1 fig.2.

fig.3. fig.4.

fig.5. fig.6.

Pag.5.
III. Partile componente ale unei cositoare
 IV. Procesul tehnologic de recoltare mecanizata a plantelor
furajere

1. Executarea lucrarii de recoltat cu ajutorul cositoarei de recoltat

cereale:
Recoltarea grâului se efectuează mecanizat în totalitate, cu combinele de
recoltat cerealele păioase, în faza de coacere deplină, când umiditatea boabelor este
cât mai aproape de 14%. Durata optimă a recoltării grâului este de 5-7 zile în
zonele mai secetoase (de câmpie) şi 7-9 zile în zonele mai umede (colinare). În
funcţie de soiul folosit, paiele reprezintă 55-65% din recolta totală a părţii aeriene.
În condiţii optime de tehnologie şi de favorabilitate cât şi de capacitatea de
producţie a soiurilor, producţia de boabe variază în limita foarte largi: 3000- 10000
kg/ha.
Recoltarea orzului pentru boabe se face la începutul maturării depline,
deoarece ovăzul se scutură puternic, înregistrându-se pierderi mari de recoltă. Se
recomandă, pentru evitarea pierderilor, recoltarea cu combina în orele de
dimineaţă, când plantele sunt cu rouă. Cultura de ovăz destinată producerii de masă
verde se recoltează cu cositoarele sau vindroverele în faza de burduf, până la
apariţia paniculului, iar pentru fân, la începutul înfloririi. Producţiile de ovăz
variază mult, în funcţie de condiţiile de cultivare, între 1500-2500 kg/ha boabe.
Raportul boabe : paie este de 1:2.
Recoltarea ovăzului pentru boabe se face la începutul maturării depline,
deoarece ovăzul se scutură puternic, înregistrându-se pierderi mari de recoltă. Se
recomandă, pentru evitarea pierderilor, recoltarea cu combina în orele de
dimineaţă, când plantele sunt cu rouă. Cultura de ovăz destinată producerii de masă
verde se recoltează cu cositoarele sau vindroverele în faza de burduf, până la
apariţia paniculului, iar pentru fân, la începutul înfloririi. Producţiile de ovăz
variază mult, în funcţie de condiţiile de cultivare, între 1500-2500 kg/ha boabe.
Raportul boabe : paie este de 1:2.
 Pag.7.

2. Operatiile necesare exploatarii cositorilor de recoltat cereale:

Pregatirea pentru lucru si reglajele cositorilor :

Verificarea starii tehnice a masinilor prin care se urmareste:

-       ca masinile sa fie complete(sa aiba toate partile componente)
-       starea tehnica a aparatelor de taiere.

Se inlocuiesc: degetele rupte;

-       placutele contrataietoare deformate , stirbite , sparte si cu grad ridicat de uzura;
-       lame de taiere deformate ,sparte,stirbite, fisurate si care nu se mai pot ascuti
datorita uzurii avansate;
-       placutele de ghidare uzate montate pe unele lame de taiere de pe cutit;
-       bratele de apasare oscilante cu silentblocul (din cauciuc) desprins de pe bolt sau
imbatrinit;
-       placile de ghidare deformate cu grad ridicat de uzura sau fisurate;
-       placile elastice de apasare fisurate sau uzate;
-       bolturile uzate de fixare a cutitelor de la aparatul de taiere rotativ;
-       patinele de reglaj a inaltimii de taiere cu grad ridicat de uzura , care nu se mai pot
reconditiona.

Se verifica:
-       fixarea pe degete a placutelor contrataietoare (stringerea niturilor slabite);
-       stringerea degetelor pe bara portdegete;
-       fixarea lamelor taietoare pe lama portlame(prin stringerea niturilor slabite si
completarea cu nituri noi);
-       stringerea pe masa de taiere a talpilor cu patinele separatoarelor de lan si
limitatoarele de brazde,
-       stringerea masei de taiere a cositorii pe cadrul masinii.

Se repun in stare de functionare prin ascutire lamele contracutit de pe degete ca

si lamele taietoare ale cutitelor.

Grosimea taisului lamelor taietoare sa fie de 25-30 microni ( 0,025-0,030

mm).

Procesul de taiere al plantelor de pe pajisti este satisfacator atita timp cit

grosimea taisului nu depaseste 80 microni.
 Pag.8.

1. Unghiul de ascutire al taisurilor lamelor taietoare de la aparatul de taiere cu

degete este cuprins intre 19° si 25 °.

2.     Unghiul de ascutire  al taisurilor lamelor taietoare ale celor doua cutite de

la aparatul cu dublu cutit are valori cuprinse intre 20° si 45°.

3.     Unghiul de ascutire al cutitelor de la cositorile rotative are valori cuprinse

intre 22° si 45°.
-       Starea tehnica a mecanismelor de actionare a cutitelor. Se inlocuiesc: lagarele
care prezinta uzuri (jocuri mari);piesele deformate sau fisurate Se greseaza cu
lubrefiant lagarele, articulatiile sferice.
-       Starea tehnica a transmisiei de la sursa energetica la mecanismele de actionare a
cutitelor sau la rotoarele cu cutite ale cositorilor rotative.
-       Se inlocuiesc curelele uzate;lagarele uzate(rulmentii, bucsile de uzura ), rotile
dintate uzate;articulatiile sferice.

Nu se admite lipsa aparatorilor de protectie la: transmisiile cu curele; la

mecanismele de actionare a cutitelor;la arborii cardanici;la aparatele de taiere
rotative (a sorturilor de protectie)
-       Starea tehnica a celorlalte parti componente ale cositorilor.

Nu se admit deformari ale partilor componente,

-       Mecanismele de reglare a pozitiei mesei de taiere fata de directia de inaintare ca
si cele de siguranta sa fie in stare de functionare. 

Pag.9.
 V. Masurile de Securitate si sanatate a muncii si protective a
mediului ambient

v     angajatii întreprinderii vor fi asigurati cu încaperi sanitaro-igienice în

conformitate cu normele de ramura, reiesind din numarul maximal de lucratori în
cel mai numeros schimb de lucru;

v     microclimatul aerului zonei de munca va fi mentinut în limitele normelor cu

ajutorul sistemelor de încalzire, ventilatie si conditionare a aerului în conformitate
cu cerintele standardului de stat GOST 12.1.005-88 în dependenta de categoria
lucrarilor si perioada anului;

v     nivelul necesar al iluminarii la locurile de munca este asigurat de sistemele

iluminatului natural si artificial general care asigura un nivel al iluminarii pe
suprafetele de lucru de 700 lx. În calitate de surse de lumina artificiala sunt folosite
lampele luminescente de tipul LDŢ cu caracteristici îmbunatatite de transmitere a
culorilor;

v     în scopul protectiei muncitorilor de actiunea daunatoare a iradierii termice si

temperaturile înalte, suprafetele fierbinti ale utilajului vor fi fatuite cu materiale
termoizolatoare;

v     pentru lichidarea zgomotului nodurilor si agregatelor ale masinilor si utilajelor se

vor folosi capote fonoizolatoare usor demontabile;

v     pentru reducerea vibratiei suprafetelor de lucru a masinilor de cusut si altor utilaje

sub picioarele acestora vor fi amplasati saboti vibroabsorbanti;

v     surplusurile de caldura si umiditate vor fi evacuate din încaperile de productie cu

ajutorul sistemului mecanic de ventilatie aspirativa; 

v     în scopul prevenirii oboselii precoce si scaderii capacitatii de munca la sfârsitul

primei jumatati a schimbului de munca pentru muncitori este prevazuta o înviorare
de productie cu o durata de 5-7 minute.

Pag.10.
VI. Concluzii