INSTRUCTIUNI PROPRII

1
 CAP.1 INSTRUIREA SALARIATILOR

ART.1 INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

Instructajul introductiv general va cuprinde in principal urmatoarele probleme:
a. Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii
b. Legislatia de protectia muncii in vigoare
c. Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de protectia muncii
d. Masuri tehnico-organizatorice de prevenire, alarmare, interventie, evacuare si prim-ajutor
Durata intructajului introductiv general se va face timp de 8 ore.

ART.2 INSTRUCTAJUL LA LOCUL DE MUNCA

Instructajul la locul de munca se va face pe baza normelor specifice de securitatea muncii, precum si
instructiunilor proprii elaborate pentru fiecare loc de munca in parte.
Durata instructajului la locul de munca se va face timp de 8 ore de catre conducatorul direct al locului de
munca.

ART.3 INSTRUCTAJUL PERIODIC

Instructajul periodic se va face pe baza unei tematici care va fi pastrata la conducatorul locului de munca.
Durata instructajului periodic se va face timp de 2 ore.
Efectuarea instructajului la locul de munca, la toti angajatii din unitate, se va completa cu urmatoarele :
a. Cunoasterea procesului tehnologic de fabricare a mobilei, a sarcinilor de munca si a dotarii
corespunzatoare cu echipamente tehnice, a conditiilor de munca, a uneltelor, a sculelor, precum si a
programului de lucru si a disciplinei de productie stabilite prin regulamentul de organizare si functionare.
b. Cunoasterea zonelor dificile si a locurilor periculoase din unitate, a cailor de circulatie din incinta
unitatii.
c. Cunoasterea locurilor de parcare a utilajelor si de depozitare a uneltelor de munca.
d. Toate echipamentele tehnice si dipozitivele specifice corespunzatoare lucrarilor de executat trebuie
sa fie conforme cu cerintele de securitate, interzicandu-se orice fel de improvizatii, modificari sau
adaptari ale acestora.
e. Cunoasterea masurilor de prevenire a pericolelor din activitatea de fabricare a mobilei.
Instructajul de protectia muncii va fi insotit de demonstratii practice privind activitatea pe care angajatul
respectiv o va desfasura.
Instructajul de protectia muncii va fi insotit de demonstratii practice privind modul de purtare a
echipamentului individual de protectia muncii in functie de activitatea pe care angajatul respectiv o va
desfasura.
Instructajul de protectia muncii va fi insotit de demonstratii practice privind modul de acordare al primului
ajutor in caz de accidentare.

CAP.2 REPARTIZAREA SARCINILOR DE MUNCA= OBLIGATIILE SALARIATILOR

ART.4 Salariatii sunt obligati sa-si insuseasca, sa respecte si sa aplice normele, reglementarile si
instructiunile de securitatea muncii specifice sarcinii de munca pe care o au de indeplinit.

ART.5 Pentru desfasurarea proceselor de munca in conditii de securitate salariatii sunt obligati :

2
 a. Sa verifice inainte de inceperea lucrului daca echipamentele tehnice pe care le vor utiliza sunt in
stare tehnica corespunzatoare.
b. Sa verifice inainte de inceperea lucrului daca echipamentele tehnice pe care le vor utiliza sunt
dotate cu toti protectorii montati conform cartilor tehnice, corespunzatoare.
c. Sa aduca la cunostinta conducatorului de munca eventualele defectiuni constatate sau parasirea
locului de munca.
d. Sa respecte tehnologia de lucru si instructiunile de securitatea muncii la locurile de munca.
e. Sa utilizeze echipamentul individual de protectie specific riscurilor de la locul de munca.
f. Sa mentina curatenia la locul de munca.
g. Sa nu introduca sau sa consume bauturi alcoolice sau substante halucinogene in incinta unitatii.
h. Sa nu se prezinte sub influenta bauturilor alcoolice sau substantelor halucinogene la serviciu.
i. Sa nu fumeze decat in locurile special amenajate.
j. Sa respecte disciplina de productie la locul de munca.
k. Sa acorde primul ajutor in cazul producerii unui accident de munca.
l. Sa instiinteze imediat conducatorul locului de munca despre producrea unui accident de munca si sa
nu schimbe starea de fapt a evenimentului.

ART.6 In timpul lucrului se interzice :

a. Schimbarea locului de munca.
b. Servirea mesei, fumatul si odihna in alte locuri decat cele stabilite acestor scopuri.
c. Parasirea sau schimbarea locului de munca al angajatilor impreuna cu utilajele deservite fara
aprobarea conducatorului locului de munca.
d. Accesul sau stationarea persoanelor fara atributiuni de serviciu in incinta halelor de productie sau
ina alte locuri de munca.
e. Interventia la tablourile electrice a persoanelor neautorizate, precum si lasarea acestora neasigurate
in timpul si dupa incetarea lucrului.
f. Fumatul si/sau accesul cu foc deschis in halele de fabricatie sau in alte locuri de desfasurare a
procesului tehnologic unde exista pericol de incendiu sau de explozie.

CAP.3 PRESCRIPTII MINIME DE SECURITATE SI SANATATE

3.1.Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul de la ferasraul panglica

ART.7 Utilajul va fi desrvit numai de catre personal calificat corespunzator si instruit din punct de vedere al
protectiei muncii.

ART.8 Operatorul va purta echipamentul individual de protectia muncii specific locului de munca respectiv.

ART.9 Inainte de inceperea lucrului, operatorul va verifica starea tehnica a masinii si anume :
a. Intinderea panzei pe volanta si functionarea corespunzatoare a instalatiei de verificare a tensiunii
b. Starea tehnica a panzei taietoare : existenta dintilor taietori, ascutirea, ceaprazuirea, starea de
curatenie a panzei indepartarea depunerilor prin procesul de debitare
c. Existenta protectorilor la transmisiile mecanice ale utilajului.
d. Existenta dispozitivului de ghidare a panzei

ART.10 Pentru prelucrarea reperelor cu lungimea mai mica de 30 cm la ferastraul panglica, salariatii sunt
obligati sa utilizeze dispozitive de lucru adecvate.

ART.11 Capota de mascare a panzei trebuie coborata cat mai jos posibil, respectiv cat permite grosimea
lemnului ce se taie.
3
3.2. Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru muncitorul de la ferastraul circular de tivit si
spintecat

ART.12 Panzele taietoare se vor fixa pe arborele de lucru cu piulite montate in sens invers sensului de
rotatie al acestora.Flansele de fixare pe ax vor acoperi 1/3 din diametrul panzei.

ART.13 Personalul care deserveste utilajul va fi calificat corespunzator si instruit pe linie de protectia
muncii.

ART.14 Operatorul va purta echipamentul individual de protectia muncii specific locului de munca.

ART.15 Operatorul care deserveste ferastraul circular de tivit si spintecat trebuie sa verifice inainte de
pornirea lucrului urmatoarele :
a. Existenta protectorilor la transmisiile mecanice si discul taietor
b. Existenta dispozitivelor de blocare in vederea limitarii efectului de recul
c. Starea panzei taitoare : dinti lipsa, ascutire, ceaprazuire, curatire, fisuri
d. Existenta cutitului divizor care sa corespunda dimensional si sa fie montat corespunzator astfel
incat sa inlature efectul de pana in timpul spintecarii.

ART.16 In timpul taierii se interzice circularistului tinerea cu mana a piesei de prelucrat sub o distanta de
200 mm fata de panza.

ART.17 Este interzisa retragerea piesei neprelucrate in vederea unei noi spintecari de catre
circularist.Acesta va astepta pana cand ajutorul de circularist o va inapoia cu multa atentie numai dupa
iesirea acesteia din cutitul divizor.

ART.18 Operatorul care deserveste circularul de tivit si spintecat trebuie sa stea lateral fata de planul panzei
taietoare.

ART.19 Prelucrarea pieselor scurte se va face cu ajutorul dispozitivelor speciale de avans al materialului,
respectiv impingatoare.

ART.20 Este interzisa prelucrarea pieselor suprapuse la prelucrarea materialului scurt.

ART.21 Operatorul va folosi masa de sprijin pentru prelucrarea pieselor de dimensiune mare

ART.22 Este interzisa folosirea circularului cu panza taietoare ridicata mai mult de 10 mm fata de grosimea
materialului prelucrat.

3.3 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru muncitorul de la ferastraul circular de

formatizat panouri

ART.23 Panzele taietoare se vor fixa pe arborele de lucru cu piulite montate in sens invers sensului de
rotatie al acestora.Flansele de fixare pe ax vor acoperi 1/3 din diametrul panzei.

ART.24 Personalul care deserveste utilajul va fi calificat corespunzator si instrut pe linie de protectia
muncii.

ART.25 Operatorul va purta echipamentul individual de protectia muncii specific locului de munca.
4
ART.26 Operatorul care deserveste ferastraul circular de formatizat trebuie sa verifice inainte de pornirea
lucrului urmatoarele :
a. Existenta protectorilor la transmisiile mecanice si discul taietor
b. Existenta dispozitivelor de blocare in vederea limitarii efectului de recul
c. Starea panzei taietoare : dinti lipsa, ascutire, ceaprazuire, curatire
d. Existenta cutitului divizor care sa corespunda dimensional si sa fie montat corespunzator astfel
incat sa inlature efectul de pana in timpul spintecarii.Cutitul divizor trebuie sa urmareasca panza la
o distanta de maxim 0.8 mm
e. Functionarea sistemului de exhaustare
f. Existenta limitatorilor de cursa a mesei de lucru mobile si existenta sigurantelor impotriva caderii
de pe glisiere
g. Caile de rulare ale meselor mobile trebuie mentinute integre, in stare de curatenie si gresate
periodic.

ART.27 Este interzisa :

a. Prelucrarea panourilor suprapuse
b. Utilizarea panzelor monometalice cu dinti consecutivi lipsa
c. Utilizarea panzelor taietoare placate cu unul sau mai multi dinti lipsa
d. Franarea miscarii de rotatie a panzei dupa ce a fost deconectat motorul electric de la retea cu diverse
obiecte sau cu bucati de material lemnos.
e. Pozitii de lucru salariatului in planul panzei taietoare
f. Introducera mainii salariatului pentru extragerea resturilor de lemn in timpul functionarii panzei
g. Curatarea masinii in timpul functionarii acesteia de resturi de material sau rumegus
h. Aceste operatii se vor efectua numai dupa ce panza s-a oprit complet si numai cu dispozitive
speciale(lopeti, perii, etc)
i. Depozitare oricaror materiale, repere de prelucrat in gabaritul de deplasare a mesei mobile
j. Lucrul la ferastraul circular de formatizat, fara existenta ghidajului linear de pe masa

3.4 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru muncitorul de la ferastraul circular de retezat

ART.28 Personalul care deserveste utilajul va fi calificat corespunzator si instruit pe linie de securitate si
sanatate in munca

ART.29 Operatorul va purta echipament individual de protectia muncii specific locului de munca

ART.30 Operatorul care deserveste ferastraul circular de retezat trebuie sa verifice inainte de inceperea
lucrului urmatoarele :
a. Existenta protectorilor la transmisiile mecanice si la discul taietor
b. Daca sistemul mecanic de deplasare a panzei taietoare este echilibrat, iar deplasarea acestuia este
lina, uniforma, fara socuri
c. Daca dispozitivul de limitare a cursei panzei taietoare este in stare corespunzatoare
d. Modul de strangere al panzei
e. Ascutirea, ceaprazuirea (daca panza nu este placata), curatirea acesteia
f. Starea si reglarea limitatorului de cursa
g. Starea curelelor de transmisie
h. Functionarea dispozitivului de retinere
i. Functionarea sistemului de exhaustare
j. Existenta dintilor pe circumferinta panzei (este interzisa functionarea cu 2 dinti consecutivi lipsa)

5
ART.31 Este interzisa:
a. Utilizarea ferastraului de retezat pentru alte operatii decat cele de retezare (despicarea-spintecarea
lemnului)
b. Retezarea reperelor mai scurte de 200 mm
c. Distanta minima de pindere cu mana a reperului mai mica de 150 mm

3.5 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru muncitorul de la masina de indreptat

ART.32 Personalul care deserveste utilajul va fi calificat corespunzator si instruit pe linie de securitate si
sanatate in munca

ART.33 Operatorul va purta echipament individual de protectia muncii specific locului de munca

ART.34 Operatorul care deserveste masina de indreptat, trebuie sa verifice inainte de inceperea lucrului
urmatoarele :
a. Ascutirea si intewgritatea cutitelor
b. Planeitatea si starea tabliilor meselor de sprijin
c. Reglarea adancimii de taiere

ART.35 La montarea cutitelor este obligatoriu sa se verifice integritatea penelor de fixare, suruburilor de
strangere precum si modul de fixare a cutitelor in arborele portcutit.

ART.36 Este interzisa :

a. Prelucrarea concomitenta a doua sau mai multe piese simultan pe masina de indreptat
b. Prelucrarea pieselor mai scurte de 400 mm fara a utiliza impingatoarele
c. Desfundarea masinii in cazul in care aceasta se infunda fara intreruperea energiei electrice
d. Transportul sau depozitarea cutitelor fara utilizarea lazilor speciale
e. Utilizarea cutitelor a caror latime de sprijin pe arborele portcutite este mai mica de 16mm
f. Utilizarea masinii de indreptat atunci cand lipseste unul sau mai multe suruburi de prindere a
cutitelor in arborele portcutite
g. Functionarea masinii fara dispozitivul de protectie antirecul si capabil sa acopere permanent, in
timpul lucrului permanent in zona
h. Continuarea lucrului la masina de indreptat daca se aud zgomote neobisnuite.In acest sens se va
intrerupe utilajul de la alimentarea cu energie electrica
i. Prelucrarea pieselor curbe cu concavitatea in sus
j. Montarea in arborele port cutit a cutitelor ruginite cu urme de grasime sau fisuri
k. Utilizarea grilelor de ghidaj care nu au inaltime suficienta.

3.6 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru muncitorul de la masina de rindeluit la

grosime

ART.37 Personalul care deserveste utilajul va fi calificat corespunzator si instruit pe linie de securitate si
sanatate in munca.

ART.38 Operatorul va purta echipament individual de protectia muncii specific locului de munca

ART.39 Operatorul care deserveste masina de rindeluit la grosime, trebuie sa verifice inainte de inceperea
lucrului urmatoarele :
a. Modul de fixare a cutitelor in arborele portcutite
b. Dispozitivele de captare si racordare la instalatia de exhaustare
6
ART.40 Este interzis :
a. Lucrul la masina de rindeluit la grosime daca cilindrii de avans nu asigura deplasarea reperelor de
prelucrat
b. Functionarea masinii fara indicator de grosime sau daca acesta este defect
c. Introducerea in masina a elementelor cu grosime mai mica decat distanta dintre valturi
d. Prelucrarea reperelor cu grosime diferita daca constructia masinii sau tehnologia nu o permite
e. Daca dispozitivul antirecul din fata arborilor portcutite lipseste sau este defect
f. Daca cutitele nu sunt bine ascutite sau echilibrate si centrate in sistemul de fixare a arborelui
portcutite
g. Daca protectorii arborilor portcutite si a transmisiilor lipsesc
h. Daca masina nu este racordata la instalatia de exhaustare sau aceasta este defecta.

3.7 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru muncitorul de la masina de rindeluit si profilat
pe 4 fete

ART.41 Utilajul va fi desrvit numai de catre personal calificat corespunzator si instruit din punct de vedere
al protectiei muncii.

ART.42 Operatorul va purta echipamentul individual de protectia muncii specific locului de munca
respectiv

ART.43 Inainte de inceperea lucrului, operatorul va verifica starea tehnica a masinii si in special :
a. Centrarea si echilibrarea cutitelor
b. Dispozitivele de captare si racordarile la instalatia de calibrare
c. Functionarea sistemului de iluminare locala a zonei de prelucrat
d. Existenta si starea tehnica a protectorilor

ART.44 Este interzis :

a. Prelucrarea elementelor cu grosime mai mica decat distanta intre valturi
b. Prelucrarea a doua elemente cu grosime diferita daca constructia masinii nu o permite
c. Interventia la masina daca aceasta se blocheaza, fara intreruperea alimentarii acesteia cu energie
electrica.

3.8 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru muncitorul de la masina normala de frezat

ART.45 Utilajul va fi deservit numai de catre personal calificat corespunzator si instruit din punct de vedere
al protectiei muncii.

ART.46 Operatorul va purta echipamentul individual de protectia muncii specific locului de munca
respectiv.

ART.47 Este interzis lucrul la masina normala de frezat daca :

a. Lipsesc dispozitivele de protectie sau nu sunt in stare de functionare
b. Se efectueaza reparatii sau curatirea masinii in timpul functionarii masinii
c. Masina nu este racordata la instalatia de exhaustare
d. Prelucrarea reperelor scurte sub 500 mm lungime fara dispozitive de prindere corespunzatoare sau
a dispozitivelor auxiliare de prindere-ghidare
e. Prelucrarea reperelor curbe inchise de tipul ramelor de scaune fara dispozitivele de prindere tip
sablon
7
 f. Utilajul nu este racordat la centura de impamantare

ART.48 In cazul frezarii de profile masina de frezat va fi prevazuta cu dispozitive care sa tina apasate
mesele ce se prelucreaza atat pe masa masinii cat si pe linia de ghidare.

ART.49 Este interzisa prelucrarea prelucrarea cu aschie mai groasa de 12 mm, pentru profilele sub 5 cm
latime.

3.9 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru muncitorul de la masina de frezat cu ax

superior

ART.50 Este interzisa franarea pieselor in miscare, dupa ce s-a deconectat masina cu diverse obiecte.

ART.51 Distanta dintre cutitele frezei si rigla de ghidare nu trebuie sa fie mai mare de 1-2 mm.

ART.52 Utilajul va fi deservit numai de catre personal calificat corespunzator si instruit din punct de vedere
al protectiei muncii.

ART.53 Operatorul va purta echipamentul individual de protectia muncii specific locului de munca
respectiv

ART.54 Inainte de inceperea lucrului, operatorul va verifica starea tehnica a masinii si anume :
a. Daca capetele de frezat, frezele deget, etc. sunt reglate si bine echilibrate si bine fixate pe arborele
port freza, in mandrina
b. Aparatoarea arborelui port freza asigura protectia si in acelasi timp vizibilitatea asupra operatiei
care se executa si acopera integral zona inactiva a sculei
c. Sistemul pneumatic de fixare al piesei pe masa masinii functioneaza corespunzator, iar presiunea de
alimentare cu aer este necorespunzatoare
d. Utilajul este racordat la centura de impamantare
e. Pozitionarea contragreutatilor
f. Starea ghidajelor
g. Modul de fixare al reperului de prelucrat

ART.55 Este interzis :

a. Deblocarea mandrinei la schimbarea frezei cu lovituri de ciocan sau alte obiecte care pot descentra
axul masinii
b. Efectuarea operatiilor de frezare pe masina de frezat de sus daca dispozitivul de protectie al capului
de prelucrat (arbore-mandrina freza) nu acopera integral zona inactiva a sculei
c. Curatirea si repararea masinii in timpul functionarii masinii
d. Fixarea cu mana a pieselor ce se prelucreaza
e. Utilizarea masinii fara racordarea acesteia la instalatia de exhaustare

ART.56 Apasarea uneltei taietoare asupra piesei ce se prelucreaza, nu se va face fortat, pentru a se evita
ruperea frezei.

3.10 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru muncitorul de la masina de aplicat cant

ART.57 Utilajul va fi desrvit numai de catre personal calificat corespunzator si instruit din punct de vedere
al protectiei muncii
8
ART.58 Operatorul va purta echipamentul individual de protectia muncii specific locului de munca
respectiv

ART.59 Inainte de inceperea lucrului, operatorul va verifica starea tehnica a masinii si anume :
a. Integritatea racordarilor la instalatia de exhaustare existenta si starea tehnica a protectorilor
b. Modul de montare si integritatea sculelor aschietoare

ART.60 Se interzice :
a. Utilizarea masinii de aplicat cant cand recipientele de adeziv nu sunt acoperite cu capace
b. Utilizarea masinii de aplicat cant cand limitatoarele de grosime nu functioneaza
c. Cantuirea reperelor de grosimi diferite pentru care masina nu a fost reglata
d. Protectorii lipsesc sau acestia nu realizeaza functia de protectie
e. Utilizarea masinii fara sa fie racordata la instalatia de exhaustare
f. Daca operatorul nu are in dotare manusi termoizolante

3.11 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul masinii de slefuit cu banda
orizontala

ART.61 Operatorul va purta echipamentul individual de protectia muncii specific locului de munca
respectiv

ART.62 Pornirea masinii se face numai dupa ce se inchid capacele de protectie ale saibelor de conducere a
benzii, respectiv dupa acoperirea partii superioare a benzii

ART.63 Nu este permisa utilizarea masinii de slefuit fara a fi racordata la o instalatie de exhaustare.
Tamponul de presare se va verifica inainte de inceperea lucrului, suprafata de contact trebuind sa fie perfect
neteda. Tija de ghidaj a tamponului se va pastra in permanenta curata.

ART.64 Banda se va intinde cu ajutorul rotilor de mana, in asa fel incat sa fie posibila o arcuire suficienta

ART.65 Nu este permisa prinderea opritorilor pe masa de lucru cu holzsuruburi sau cuie care atinse de
banda pot provoca scantei

3.12 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul cu masini portabile de capsat

ART.66 Locul de munca se va amenaja astfel incat muncitorul sa aiba o vizibilitate maxima asupra pieselor
care se asambleaza

ART.67 Depozitarea pistoalelor de capsat in timpul repausului se face pe suporturi destinate si amenajate in
acest scop

ART.68 Orice interventie la masinile de capsat se realizeaza dupa oprirea acestora si decuplarea lor de la
punctul de alimentare cu energie electrica sau scoatrea de sub presiune

ART.69 Este interzisa :

a. Utilizarea pistoalelor de capsat daca lipseste dispozitivul de blocare al intrerupatorului
b. Utilizarea pistoalelor de capsat daca se constata neetanseitati la conducere de alimentare cu aer
comprimat
c. Utilizarea pistoalelor de capsat la o alta presiune decat cea trecuta in cartea tehnica a acestora
9
 d. Utilizarea furtunelor gaurite sau cu fisuri si fara racorduri in starea buna de functionare

3.13 Prescriptii minime de securitate pentru operatorul masinii de gaurit multiplu

ART.70 Inainte de inceperea lucrului la masina de gaurit multiplu salariatul deservent este obligat sa
verifice starea tehnica a acesteia si in mod deosebit :
a. Modul de fixare si centrare al tuturor burghielor montate
b. Starea de ascutire a burghielor
c. Blocarea capacului de burghiat
d. Efectuarea completa a cursei burghielor

ART.71 Este interzisa utilizarea masinii de gaurit multiplu daca presiunea de alimentare din reteaua de aer
comprimat este sub limita prescrisa adica 6 ATM.

ART.72 Dispozitivele masinii de gaurit trebuie fixate si reglate corect.

ART.73 Masurile de intretinere obisnuite sau speciale trebuie efectuate periodic, la intervalele stabilite.

ART.74 Controleaza inainte de inceperea lucrului daca suprafata de lucru este curata si fara resturi de praf.

ART.75 Operatorul trebuie sa poarte echipament de protectie adecvat. Este important a se evita purtarea
bratarilor sau a altor obiecte vestimentare care pot fi agatate de partile in miscare.

ART.76 Nu se va interveni pentru repararea sau curatirea masinii in zona burghielor decat dupa ce masina a
fost deconectata de la sursa de curent.

ART.77 Operatorul trebuie sa fie atent la pedala care porneste masina in asa fel incat sa nu o opreasca
accidental.

ART.78 Este interzisa utilizarea masinii de gaurit multiplu atunci cand sistemul de interblocare dintre
comanda de burghiere si cea de presare pneumatica a reperelor este inoperant.

ART.79 Nu se va apasa pe pedala de comanda a burghielor decat dupa reglarea cursei masinii si dupa ce pe
masa acesteia a fost asezat un panou, pentru a evita atingerea burghielor de dispozitivul de fixare.

ART.80 Nu este permisa presarea pieselor de prelucrat cu mana pe masa de lucru a masinii.

3.14. Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul masinii de frezat canturi ABS

ART.81 Operatorul trebuie sa poarte echipament de lucru adecvat, sa nu poarte bratari sau alte bijuterii,
haine largi care pot fi agatate de partile in miscare ale masinii.

ART.82 Operatorul trebuie sa poarte ochelari de protectie.

ART.83 Persoana desemnata pentru lucrul la masina de frezat canturi trebuie instruita cu privire la
utilizarea corecta a masinii, cu dispozitivele respective de protectie si cu echipamentele accesorii.

ART.84 Inainte de inceperea lucrului asigurati-va ca in jurul zonei de lucru nu sunt persoane sau alte
obstacole care ar putea sa fie surse de accidente.

10
ART.85 Nu depuneti in apropierea masinii substante inflamabile deoarece eventuala producere de scantei
poate fi cauza unei explozii sau a unui incendiu.

ART.86 Verificati daca cablul de legatura la reteaua electrica este integru, bine intins si neroluit.

ART.87 Tineti intotdeauna oprita masina cand nu este utilata.

3.15. Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul masinii de aplicat balamale

ART.88 Inainte de inceperea lucrului operatorul trebuie sa verifice starea tehnica a acesteia si mod
deosebit :
a. Modul de fixare si centrare al tuturor frezelor si burghielor
b. Starea de ascutire a frezelor
c. Daca presiunea aerului comprimat este de 6 Atm
d. Starea de curatenie a masinii
e. Continuitatea si integritatea cablului de alimentare si a legaturii de priza de impamantare.

ART.89 Operatorul trebuie sa fie bine instruit si sa cunoasca modul de operare al masinii.

ART.90 Trebuie sa poarte echipament de protectie adecvat, sa fie bine strans pe corp si sa nu poarte bratari
sau bijuterii care pot fi agatate de componentele in miscare ale masinii.

ART.91 La apasarea pedalei de actionare nu trebuie sa aibe mainile in zona de pericol, adica la mai putin de
20 cm de capul de frezare.

ART.92 Operatiunile de intretinere trebuie efectuate la intervalele stabilite.

ART.93 In cazul observarii unui risc de accidentare trebuie apasat butonul de oprire in caz de urgenta.

ART.94 Nu puneti mana in zonele protejate ale masinii si nu indepartati aparatorile de protectie.

ART.95 Nu indepartati resturile de material decat dupa oprirea completa a capului de frezare.

ART.96 Nu interveniti asupra masinii decat dupa ce a fost scoasa de sub tensiune.

3.16. Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul strungului pentru lemn

ART.97 Inainte de inceperea lucrului salariatii observanti au obligatia de a verifica starea tehnica a
strungurilor si in mod deosebit :
a. Starea cutitelor taietoare(gradul de ascutire, prezenta fisurilor si a crapaturilor)
b. Existenta si functionarea protectorilor si a dispozitivelor de protectie
c. Starea dispozitivelor de strangere si centrare
d. Centrarea corespunzatoare intre varfuri a reperului de prelucrat
e. Starea reperelor (lipsa crapatirilor, a zonelor cu defecte)
f. Corespondenta dintre dimensiunile fi forma reperelor de prelucrat si reglarea masinii

ART.98 Orice interventie pentru reglarea sau deblocarea reperelor de prelucrat se va efectua numai dupa
intreruperea alimentarii cu energie.

11
ART.99 Este interzisa intrarea salariatilor in raza de rotire a dispozitivului de prindere, in timpul
functionarii strungului.

ART.100 Pentru evitarea ruperii sau a saririi piesei, in timpul prelucrarii materialului, acesta trebuie centrat
cat mai bine intre papusa mobila si papusa fixa.

ART.101 Nu este admisa prelucrarea de piese curbate sau cu noduri pronuntate.

ART.102 Pentru slefuirea reperelor de lemne se vor utiliza numai dispozitive corespunzatoare profilelor
reperului.
Este interzisa slefuirea reperului prin strangerea manuala a benzii abrazive in jurul acesteia.

ART.103 Este interzisa utilizarea cutitelor care au manere cu fisuri sau crapaturi si care nu prezinta un inel
metalic de fixare.

3.17 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru compresor

ART.104 Operatorul trebuie sa mentina in perfecta stare de curatenie compresorul si priza de aer a acestuia.

ART.105 Operatiile de intretinere trebuie efectuate periodic si la intervalle stabilite.

ART.106 Inainte de punerea in functiune a agregatului de comprimare se va verifica de catre operator

intrega instalatie, inclusiv legarea la nulul de protectie si la priza de pamant si starea furtunelor.

ART.107 Este interzisa orice interventie asupra organelor de masini aflate in miscare in timpul functionarii.

ART.108 Nu este permisa ungerea manuala in timpul functionarii.Nivelul uleiului din rezervor nu trebuie sa
fie sub cota stabilita.

ART.109 Este interzisa indepartarea capotelor de protectie ale compresorului.

ART.110 Purgarea sistemului nu trebuie sa se faca in zone care contin pietris, nisip sau alte materiale ce pot
fi antrenate de aerul comprimat.

ART.111 Trebuie anuntat imediat conducatorul locului de munca daca se constata defectuni la sistemul de
automatizare al compresorului.In aceste cazuri trebuie oprit imediat.

3.18. Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul de la polizor

ART.112 Deservirea masinii este permisa numai lucratorilor calificati si instruiti special pentru acest scop.

ART.113 Inainte de inceperea lucrului, lucratorul va controla starea masinii, a dispozitivelor de

comanda(pornire-oprire si schimbare a sensului miscarii), existenta si starea dispozitivelor de protectie si a
gratarelor din lemn.

ART.114 Se vor verifica zilnic inainte de inceperea lucrului starea de contact intre bornele de legare la
pamant si conductorul de protectie, modul de dispunere a cablurilor flexibile electrice precum si integritatea
acestora.

ART.115 Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialelor de prelucrat.

12
ART.115 La montarea corpului abraziv pe masina se va verifica marcajul si aspectul suprafetei corpului
abraziv si se va face controlul la sunet, conform standardelor in vigoare.

ART.116 Fixarea corpului abraziv va aasigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie.

ART.117 Fixarea corpului abraziv va asigura o centrare perfecta a acestuia in raport cu axa de rotatie.

ART.118 La prelucrarile cu corpuri abrazive se vor evita contactele bruste cu piesa sau solicitarile prin soc.
Contactul cu piesa se va realiza lent si progresiv.

ART.119 In timpul lucrului va fi evitata uzura neuniforma a corpului abraziv, procedandu-se imediat la
corectarea (diamanatarea) sau inlocuirea celui uzat neuniform.

ART.120 Nu este permisa prelucrarea cu suprafetele laterale ale corpurilor abrazive atunci cand masina nu
a fost construita pentru astfel de prelucrari.

ART.121 Operatia de indepartare a corpurilor abrazive se va face numai cu ajutorul sculelor de

indreptat.Corectarea se va face cu multa emulsie de racire.

ART.122 Inainte de inceperea lucrului la fiecare montare pe masina corpurile abrazive vor fi incercate la
rotirea in gol.

3.19 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul la polizorul portabil(polidisc)

ART.123 Polizorul manual nu se va lasa din mana la intreruperea lucrului decat dupa oprirea completa a
corpuli abraziv.

ART.124 Polizoarele manuale vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioara numai daca corpurile
abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie corespunzatoare.

ART.125 Polizoarele manuale vor fi pornite numai daca corpul abraziv nu este in contact cu un corp care sa
impiedice rotirea lui libera.

ART.126 La polizoarele manuale actionate pneumatic sau electric, nu va fi depasita turatia maxima a
corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura piesei abrazive si
turatia maxima a corpului abraziv.

3.20 Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul la instalatiile de ventilare,

exhaustare si transport pneumatic

ART.127 La fiecare instalatie de ventilare trebuie afisate instructiuni privind modul de

functionare(succesiunea comenzilor de pornire-oprire) supraveghre(parametrii functionali si intretinere).

ART.128 Punerea in functiune si oprirea functionarii instalatiilor de ventilare se vor efectua numai sub
supravegherea responsabilului instaltiei respective sau a inlocuitorului acestuia si numai cu respectarea
instructiunilor de utilizare.

13
ART.129 Este interzisa recircularea totala sau partiala a aerului din incaperile de lucru unde exista degakari
de substante toxice peste concentratiile limita admise.

ART.130 Este interzisa functionarea transportoarelor pneumatice fara gratare.

ART.131 Functionarea exhaustoarelor fara legatura la priza de impamantare este interzisa.

3.21. Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul de la instalatiile de lacuire

ART.132 Inainte de inceperea pulverizarii salariatii deserventi trebuie sa ia urmatoarele masuri :

a. Sa verifice starea tehnica a instalatiei de pulverizare
b. Sa verifice racordarea cabinei la instalatiile de exhaustare.

ART.133 Reperele supuse pulverizarii trebuie asezate pe suporti numai in fata perdelei de apa in interiorul
cabinei de pulverizare.Este interzisa pulverizarea lacurilor in exteriorul cabinei.

ART.134 Este interzisa pulverizarea lacurilor atunci cand nu functioneaza instalatia de exhaustare generala.

ART.135 Cantitatea de materiale de finisare trebuie stabilita in functie de volumul comenzilor de executie
pe un schimb de lucru, fiind interzisa depozitarea in incaperile de pulverizare a unei cantitati ce depaseste
acest necesar.

ART.136 Este interzisa uscarea reperelor lacuite in aceeasi incapere in care se efectueaza pulverizarea.

ART.137 Este interzisa utilizarea carucioarelor sau a altor mijloace de transport ale caror roti nu sunt
prevazute cu bandaje din materiale antiscanteie.

ART.138 Pistoalele de pulverizat trebuiesc curatate utilizand numai solutiile indicate de producatorul
acestora.

ART.139 Cand nu este utilizat, pistolul de pulverizat trebuie pastrat intr-un vas cu solutie de curatat
prevazut cu capac.

ART.140 In timpul lucrului cu pistolul de pulverizat este interzis a se indoi conductele de alimentare.

ART.141 Este obligatorie legarea pistolului de pulverizare la centura de impamantare pentru prevenirea
acumularii de electricitate statica.

3.22. Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul la masina portabila de capsat cu
capse si minicuie

ART.142 Efectuarea capsarii cu masina de capsat capse si minicuie trebuie realizata numai in zona de lucru.

ART.143 Este interzisa utilizarea masinilor portabile de capsat cu capse si minicuie daca se constata
neetanseitati ale conductelor flexibile de alimentare cu aer comprimat.

ART.144 Este interzisa utilizarea masinilor de capsat cu capse si minicuie daca nu sunt in stare perfecta de
functionare sau nu are in stare buna dispozitivele de protectie.

14
3.23. Prescriptii minime de securitate si sanatate pentru operatorul la masinile electronice portabile
manuale : masini de gaurit, circular electronic portabil, rindea electronica, ferastrau pendular

ART.145 Uneltele electronice portabile vor fi folosite numai de muncitori calificati instruiti in acest scop.

ART.146 Inainte de inceperea lucrului se va verifica starea tehnica a masinilor si in special :

a. Continuitatea si integritatea cablurilor de alimentare
b. Integritatea carcaselor
c. Starea de curatenie a masinilor
d. Prezenta dispozitivelor de protectie
e. Starea sculelor taietoare

ART.147 Nu se vor folosi decat scule taietoare si burghie recomandate de producator si compatibile cu
masinile respective.Panzele pentru pendular, cutitele rindelelor electrice, burghiele trebuie sa fie ascutite,
fara fisuri sau indoituri.

ART.148 Nu se vor folosi panze pentru circularul mobil decat in starea perfecta.Se va verifica lipsa
fisurilor.Nu se vor folosi panze neascutite, cu dinti consecutivi lipsa, sau fara pastile.

ART.149 Operatiile de intretinere se vor face periodic la intervale de timp stabilite.

ART.150 Nu se vor face interventii la masini decat dupa scoaterea lor din priza.

ART.151 Toate interventiile asupra masinii se vor face de catre personal calificat.

ART.152 Nu se vor folosi masinile in pozitii incomode fara stabilitate sau cand pot produce ranirea
personalului deservent sau a altor lucratori.

ART.153 Pentru evitarea ranirilor, personalul deservent va purta obligatoriu echipament de protectie :
manusi, ochelari de protectie, salopeta stransa pe corp si cu elastic intalie si la maneci, sapca, pantofi cu
talpa antiderapanta.

ART.154 Orice defectiune aparuta la masini va fi anuntata conducatorului locului de munca iar lucrul cu
aceastea va fi oprit pana la solutionarea problemei.

CAP.4. PRESCRIPTII MINIME DE SECURITATE SI SANATATE PENTRU LUCRUL LA

INALTIME

ART.155 Incadrarea si repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se fac pe baza avizului medical
eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile si capacitatile neuropsihice
necesare lucrului la inaltime.

ART.156 Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, vor
purta echipament individual de protectie, specific eliminarii pericolului caderii in gol.

ART.157 Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat din punct de
vedere tehnic si organizatoric astfel incat sa previna caderea de la ianltime a lucratorilor.

15
ART.158 Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua.Rosturile intre panourile sau dulapii podinei
nu trebuie sa fie mai mari de 10 mm.Pe suprafata podinelor in panta sau in curba se fixeaza sipci impotriva
alunecarii la distante de 300-400 mm.

ART.159 Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel incat sa fie exclusa posibilitatea deplasarii sau
alunecarii ei.

ART.160 Se interzice asezarea podinei in consola.

ART.161 Urcarea si coborarea pe si de pe podinele de lucru trebuie sa se faca numai pe rampe si scari de
acces executate conform prescriptiilor tehnice.Deplasarea pe podinele de lucru se face lent, fara a se alerga
si a se produce balansuri sau socuri.

ART.162 Rampele de acces trebuie fixate pe reazeme prevazute special.In cazul in care trec peste goluri
trebuie sa aiba balustrade pe ambele parti, solide si bine fixate.

ART.163 Este interzisa blocarea rampelor de acces cu materiale de constructii sau alte obiecte.Rampele
trebuie intretinute si curatate in permanenta.

ART.164 Scarile rezemate trebuie sa fie rezistente si usoare, conform standardelor in vigoare.Pentru cele
executate din lemn se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte.

ART.165 Lungimea totala a scarii trebuie stabilita astfel incat sa dea posibilitatea lucratorului sa lucreze
stand pe o treapta care se afla la o distanta de cel putin 1 m de la capatul superior al scarii.Lungimea totala a
unei scari de lemn nu trebuie sa depaseasca 5 m.
ART.166 Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale rampelor longitudinale trebuie dotate, de la
caz la caz, cu saboti metalici cu capetele ascutite sau cu saboti de cauciuc.

ART.167 Scarile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lant care sa nu permita desfacerea
lor accidentala in timpul lucrului.

ART.168 Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2 m in locurile cu circulatie intensa sau pardoseli
alunecoase, la baza scarii trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii.La sol se va asigura o
zona de protectie avertizata vizibil, cu o suprafata stabilita in functie de inaltimea maxima de lucru, accesul
oricarei persoane sraine in zona fiind interzis.

ART.169 Pentru inaltimi mai mari de 2 m este obligatorie purtarea echipamentului inidvidual de
protectie(E.I.P).

ART.170 Este interzisa inlocuirea de catre utilizatori a componentelor, accesoriilor sau pieselor metalice ale
E.I.P. defecte precum si repararea acestora.Aceste operatii vor fi executate exclusiv de catre producatorii
E.I.P.

ART.171 Utilizarea E.I.P. trebuie sa se faca conform instructiunilor de utilizare emise de catre producator si
prevederile acestora.

ART.172 Indiferent de domeniul de activitate si de tipul E.I.P., locul(punctul) de ancorare (fix sau mobil)
trebuie ales astfel incat zona de prindere a lucratorului de acesta sa fie sub cota locului de ancorare pe toata
perioada lucrului.

16
ART.173 Reglarea franghiilor de siguranta se face astfel ca, dupa petrecerea peste elementul de constructie
(stalp, cheson, profil metalic) distanta dintre bustul lucratorului si elementul de construcite sa fie de maxim
0.5 m.

ART.174 Lucrul la inaltime pe o suprafata inclinata sau foarte inclinata este permis daca lucratorul este
dotat cu E.I.P.compus din centura scaun cu bretele peste umar si picioare, franghie de acces, utilizata ca loc
(support) de ancorare mobil si coborator manual.

ART.175 Pentru lucrul la inaltime, indiferent de domeniu de activitate, este obligatoriu purtarea castii de
protectie.

ART.176 La locurile de munca cu temperaturi scazute casca de protectie trebuie purtata cu capison
calduros.

ART.177 Inainte de inceperea lucrului este obligatorie verificarea integritatii castii de protectie.Casca de
protectie se va fixa obligatoriu folosind curele de prindere.

ART.178 Se interzice lucrul pe scari care au trepte lipsa.

ART.179 Se interzice utilizarea scarilor prelungite prin legare provizorie.

ART.180 Lucratorii care folosesc scarile trebuie sa poarte incaltaminte corespunzatoare pentru evitarea
alunecarii.

ART.181 Este interzisa executarea de lucrari de pe scari extensibile.Aceste scari trebuie folosite numai la
urcarea-coborarea de pe stalpi(sau similar).

ART.182 Este interzis ca pe scara extensibila sa se urce mai mult de un lucrator pentru accesul la si de la
locul de munca.

ART.183 Scarile trebuiesc verificate inainte de inceperea lucrului.

ART.184 Grinzile si plansele inclinate trebuie sa aiba o panta maxima de 20%.Latimea minima a planelor
inclinate si a podetelor este de 1m pentru circulatia intr-un singur sens.
ART.185 Planele inclinate si podetele uitlizate la inaltimi peste 0.7m, fata de sol sau fata de o baza de
referinta artificiala, trebuie prevazute cu balustrade inalte de 1m cu legaturi intermediare si cu borduri
laterale de 10-15 cm.

ART.186 In cazul in care transportl materialelor se face manual, fara mijloace ajutatoare, planele inclinate
trebuie prevazute cu sipci transversale fixate la distante de 20-40 cm.

ART.187 Platforma de lucru trebuie prevazuta cu balustrade pe cele trei laturi exterioare, formate din
minimum doua elemente paralele dintre care primul montat la 1m de suprafata platformei prinse de bare
verticale prevazute la distante maxime de 1.5m.

ART.188 Rampele de acces pentru executatrea de lucrari pe acoperisuri, luminatoare, etc trebuie sa aiba o
latime minima de 0.6m.Trebuie asigurate masuri speciale impotriva alunecarii.

ART.189 Scarile rezemate pe perete trebuie sa aiba latimea treptei inferioare de cel putin 50 cm, pentru
realizarea unei bune stabilitati.
17
ART.190 Podinele trebuie dimensionate la sarcina maxima data de greutatea lucratorilor care lucreaza pe
ele si a materialelor ce se folosesc in timpul lucrului.

CAP.5 MASURI DE PRIM AJUTOR MEDICAL

5.1 Primul ajutor in caz de electrocutare

ART.191 Prima manevra in caz de electrocutare va fi eliberarea de la sursa electrica, de scoatere a

accidentatului de sub tensiune.Atunci cand este posibil, metoda cea mai buna este de a intrerupe curentul
sau a taia conductorii cu un maner de lemn sau alta unealta izolata.

ART.192 Daca accidentatul se afla in echilibru instabil la inaltime trebuie sa se tina seama ca poate
interveni pericolul caderii de la inaltime in momentul intreruperii tensiunii.

ART.193 In caz ca nu se poate intrerupe curentul, se va incerca desprinderea accidentatului de conductor,

tragandu-l cu o scandura sau orice obiect sau conductor de energie. Nu se incearca desprinderea
accidentatului tragandu-l de haine in cazul in care acestea sunt umede.

ART.194 Este obligatoriu ca salvatorul sa poarte manusi, sa stea pe o scandura uscata si sa nu atinga nici o
parte neacoperita a accidentatului.

ART.195 Daca accidentatul si-a pierdut cunostinta, insa isi mentine respiratia proprie si inima continua sa
bata, se va supraveghea libertatea cailor aeriene :
- se va intinde accidentatul pe spate
- i se va sustine maxilarul inferior
- i se va impinge capul pe spate

ART.196 Daca accidentatul nu respira pana la sosirea medicului se va face respiratie gura la gura sau gura
la nas.In caz ca nici inima nu vate se va face masaj cardiac.

ART.197 In cazul in care accidentatul este constient, i se va da sa bea 200 ml de apa in care s-au pus 6-7
gr.bicarbonat de sodiu.

ART.198 Se va chema de urgenta medicul.Transportul la spital este necesar sa se faca in conditii bune,
continuandu-se tot timpul tratamentul. Daca s-au produs fracturi cu ocazia accidentului ele se vor imobiliza.

5.2 Primul ajutor in caz de ranire

ART.199 Rana sau plaga presupune o distrugere a tesuturilor corpului datorita actiunii unui agent vulnerant,
care poate fi mecanic, chimic, termic sau electric.

ART.200 Plagile pot fi:

- externe cand este ranita pielea
- interne cand sunt ranite organele interne cu sau fara vulnerarea pielii

ART.201 Avand in vedere ca de primul pansament depinde viitorul ranii si al ranitului trebuie respectate
urmatoarele reguli importante :

18
 - rana se va pansa cu deosebita grija pentru asepsie, deoarece plaga este o poarta larg
deschisa microbilor patogeni
- in cazul in care sangele tasneste din plaga sau se scurge intr-o cantitate apreciabila, primul
ajutor se va da pentru oprirea hemoragiei
- tot in scopul prevenirii socului, se va evita accentuarea durerii
- in rana nu se vor turna substante antiseptice iritante (alcool sau tinctura de iod) deoarece
maresc durerea si distrug celulele vii, favorizand dezvoltarea infectiei si intarzie cicatrizarea
- pe rana proaspata nu se vor aplica substante grase (unguente sulfamidate si unguente cu
antibiotice) deoarece acestea impiedica drenajul secretiilor din plaga, anihiland actiunea
absorbanta a pansamentului.Substantele grase se folosesc mai tarziu, cand plaga se usuca,
iar pansamentul tinde sa se lipeasca.
ART.202 Dintre masurile de prim ajutor, cele mai eficace sunt :
- examinarea ranii, in care scop se va verifica daca sangereaza abudent sau nu, daca este
curata sau murdara de pamant, gunoaie, resturi de haine etc
- in toate cazurile se va combate durerea si starea de panica a bolnavului.O tableta de
antinevralgic sau de algocalmin, in lipsa altor calmante
- pansarea plagii se va face cu comprese de tifon sterile, peste care se aplica un strat de vata
sterila.Rolul pansamentului este protector si absorbant : el protejeaza rana de microbii din
aer, de eventualele loviri, de variatiile de temperatura, avand, prin acestea si un efect
calmant
- fixarea pansamentului cu benzi de leucoplast sau prin infasurare(cu fese de tifon)
- imobilizarea regiunii ranite

ART.203 Curatirea ranilor usoare se face fie cu solutie de cloramina(10 la mie), fie cu solutie de
bromocet(1 la mie sau apa oxigenata 3 la mie).Solutia dezinfectanta se toarna pe rana, nu se sterge rana cu
comprese.

ART.204 Dupa curatire se aplica compresele sterile. Peste comprese se aplica stratul de vata, care va fi mai
subtire sau mai gros, dupa cantitatea de secretii din plaga.

ART.205 O conditie importanta a unui pansament bun este fixarea lui in asa fel incat sa nu cada, sa nu se
desprinda. Cel mai bun mijloc de fixare ramane infasarea, la care se folosesc fase de tifon, de latimi
variabile (intre 5 si 25 cm) in raport cu regiunea de pansat.

ART.206 Pentru infasare, se vor respecta urmatoarele reguli :

- fasa sa nu fie aplicata prea strans, deoarece produce durere si opreste circulatia sangelui, dar
nici prea larg intrucat va cadea de pe rana
- infasarea trebuie facuta cu indemanare, fara sa provoace dureri si miscari inutile din partea
bolnavului
- aplicarea fesei incepe(in general) din regiunea cu diametru mai mic si se continua spre
regiunea cu diametru mai mare ; cand se infasoara antebratul, de pilda, se incepe din
apropierea pumnului si se continua spre cot ; cand se infasoara coapsa, se incepe de
deasupra genunchiului si se continua spre radacina coapsei ; cand se infasoara
toracele(pieptul si spatele) se incepe de la baza lui si se continua spre axila(subsuori).
- Salvatorul se aseaza in fata bolnavului, tine cu mana stanga capatul fesei si cu dreapta
desfasoara sulul de fasa.Cel mai usor si mai practic este ca fasa sa se traga de la stanga spre
dreapta celui care o aplica.
- Infasarea incepe intotdeauna prin tur circular,dupa care se continua prin tururi in spirala sau
in alte modalitati impuse de regiunea care se bandajeaza si se termina, de asemenea cu untur
circular.
19
 - Capatul terminal al fesei se fixeaza cu un ac de siguranta, se lipeste cu un leucoplast de
restul bandajului sau se despica fasa cu foarfeca, obtinandu-se doua benzi care se petrec, in
sens contrar in jurul degetului, bratului sau corpului si se inoada intre ele.Nodul (fixarea
bandajului in general) trebuie facut in regiunea cu diametrul cel mai mare(unde se afla
punctul de sprijin al bandajului) si niciodata in dreptul ranii.

ART.207 Dupa bandajare se procedeaza la imobilizarea regiunii ranite dupa cum urmeaza :
- membrul superior (bratul, antebratul si mana) se imobilizeaza intr-o bazma sau esarfa legata
la ceafa.In caz de raniri mai grave,bratul si antebratul, aduse in unghi de 90, vor fi
solidarizate la torace cu ajutorul bandajului
- membrele inferioare (coapsa, gamba, picior) se pot folosi atele improvizate sau atele
speciale de sarma, descrise la capitolul Fracturi
- capul, gatul si trunchiul (in cazul unei raniri importante) se imobilizeaza integul
corp.Victima va fi asezata pe spate cu capul fixat intre perne, paturi sau haine facute
sul.Cand este suspecta si o fractura a coloanei vertebrale sau o fractura a oaselor bazinului,
culcarea victimei pe un plan neted si tare este obligatorie.In unele traumatisme ale toracelui
cu insuficienta respiratorie, accidentatul se aseaza in pozitia semisezanda, cu capul si
spatele rezemate pe perne, in aceasta pozitie el respirand mai bine.I se va ingadui aceasta
pozitie numai dupa ce se exclude insuficienta circulatorie, socul grav, fractura coloanei
vertebrale sau a oaselor bazinului
- in cazul unor accidente grave cu hemoragie importanta, se aseaza victima in pozitie culcat,
cu mainile si picioarele mai ridicate.Imobilizarea contribuie atat la suprimarea durerii cat si
la prevenirea unor complicatii grave.

ART.208 Dupa acordarea primului ajutor, orice ranit trebuie indrumat sau transportat la o unitate sanitara.

5.3. Primul ajutor in caz de hemoragii

ART.209 Deschiderea sisitemului circulator printr-un proces distructiv, la orice nivel, duce la o
hemoragie.Cauza cea mai frecventa a hemoragiei o formeaza traumatismele de orice fel.

ART.210 Dupa vasul din care se scurge sangele hemoragiile pot fi:
- arteriala – cu sange rosu-deschis, oxigenat care tasneste ritmic, o data cu bataile inimii
- venoasa – cu sange rosu-inchis, incarcat cu dioxid de carbon care curge in valuri inundand
rana
- capilara – cu sange rosu, care musteste

ART.211 Dupa locul unde se scurge sangele se deosebesc :

- hemoragia externa – sangele apare la suprafata corpului
- hemoragia interna – sangele ajunge intr-o cavitate inchisa a corpului
- hemoragia exteriorizata – intr-un organ care comunica cu exteriorul
- hematomul – sangele care ajunge in tesuturi

ART.212 Hemoragiile externe sau cele exteriorizate sunt vizibile si pot fi recunoscute usor.Hemoragiile
interne pot fi recunoscute dupa paloarea accidentatului.In hemoragiile mari, pielea devine alba ca ceara.

ART.213 Primul organ care sufera din cauza lipsei sangelui este creierul.Anemia scoartei cerebrale se
tradeaza prin ameteli, vajaituri in urechi, lesin, agitatie, neliniste, uneori convulsii ale muschilor corpului.

20
ART.214 Oprirea unei hemoragii care poarta numele de hemostaza, poate fi spontana(hemoragia inceteaza
de la sine), provizorie(ceea ce priveste primul ajutor) si definitive.

ART.215 a. Hemostaza spontana (posibila in hemoragia capilara si a vaselor mici) are la baza doua procese
de aparare ale organismului: micsorarea calibrului vaselor si coagularea sangelui. Cheagul astupa, ca un
dop, spartura vasului ingustat.
b. Hemostaza provizorie, necesara ori de cate ori sangerarea nu se opreste spontan, are scopul sa
intrerupa hemoragia din momentul accidentului si pana cand accidentatul ajunge pe masa de operatie.Ea se
realizeaza fie prin apasarea pe artera intr-un punct situat intre inima si rana, fie prin compresiune circulara a
tesuturilor(fiind comprimate si vasele de sange).
c. Hemostaza definitiva este realizata de medic prin interventie chirurgicala.

ART.216 Pentru obtinerea hemostazei in hemoragia capilara, cand sangele musteste in ran sau se prelinge
usor, ajunge de regula un pansament compresiv.Rana se panseaza cu un numar mai mare de comprese, peste
care se pune un strat de vata mai gros. Peste pansament se pune apoi o fasa stransa.Uneori hemoragia
inceteaza prin simpla spalare cu apa oxigenata.

ART.217 Cand sangele tasneste sau curge in valuri sunt la dispozitie trei metode de hemostaza provizorie :
a. Apasarea arterei pe un plan osos – presupune cunostinte de anatomie si o oarecare forta. Pentru
hemoragiile capului se comprima artera carotida pe fata anterolaterala a gatului spre baza
acestuia. In adancime exista un plan osos, iar artera se simte batand. Cand hemoragia se afla la
un umar sau la brat se apasa artera subclaviculara, patrunzand cu degetele deasupra claviculei si
comprimand artera pe arcul osos al primei coaste. Pentru plagile bratului se comprima artera
axilara in axila(subsuoara).Hemoragia la antebrat poate fi oprita temporar prin comprimarea
arterei umerale la brat. Artera trece pe fata interna a bratului avand dedesupt planul dur al osului
humerus. Cand plaga se afla la mana, apasam arterele radiala si cubitala pe fata anterioara a
antebratului, in dreptul pumnului(la nivelul unde se ia pulsul). Pentru hemoragiile coapsi se
apasa artera femurala in locul in care se indoaie coapsa pe abdomen.
b. Compresiunea circulara se face cu ajutorul unui garou (un tub de cauciuc) care sa inconjure
bratul, antebratul, coapsa sau gamba, sa le stranga circular si sa se inoade.Garoul se aplica mai
su s de rana(intre inima si locul hemoragiei).Sub garou se pune o bucata de panza sau de stofa,
pentru a nu rani pielea.Strangerea se obtine prin innodarea sau rasucirea capetelor garoului,
eventual cu ajutorul unui betisor. Semnul unei bune compresiuni este incetarea hemoragiei.Spre
extremitatea membrului pe care s-a aplicat garoul, pielea si unghiile devin palide ; daca se
albastresc garoul nu este bine strans. Garoul nu poate fi lasat pe loc mai mult de o ora. In cazul
in care accidentatul nu a ajuns la unitatea medicala garoul se va slabi din timp in timp, dand
posibilitate membrului sa primeasca sange oxigenat. Desfacerea garoului se face lent, nu dintr-o
data, alfel bolnavul este supus la soc.Daca victima nu este insotita la spital pe garou se va prinde
un bilet pe care se va nota ora la care s-a aplicat. Nerespectarea acestor norme poate avea urmari
grave, pana la amputarea membrului pe care s-a aplicat garoul.
c. Compresiunea arterei in flexiune fortata, poate inlocui garoul in anumite imprejurari. Pentru
hemoragia coapsei se aplica un sul de tifon(sau de panza) dupa care se indoaie puternic gamba
pe coapsa si coapsa pe abdomen, fixand totul in aceasta pozitie cu ajutorul unei basmale. Pentru
hemoragiile gambei sau a piciorului, se aplica sulul in indoitura genunchiului, se indoaie gamba
pe coapsa si se fixeaza pozitia. La fel se procedeaza la indoitura cotului, in caz de hemoragie a
mainii si antebratului.

ART.218 In hemoragia interna sau exterioara, obligatoriu se vor aplica urmatoarele masuri :
- Bolnavul va fi culcat in pat sau pe o patura moale, fiind sfatuit sa nu tipe, sa nu se agite, ci
sa stea cat mai linistit cu putinta.Repausul absolut duce adesea la oprirea hemoragiei.
21
 - Este anuntat imediat medicul sau se iau urgent masuri de transport
- Daca hemoragia este mai mare se aseaza capul victimei mai jos decat restul corpului, pentru
ca, creierul sa primeasca sange suficient
- Incaperea se aeriseste bine pentru ca bolnavul sa inspire aer bogat in oxigen
- Hemoragia nazala poate fi oprita in felul urmator : bolnavul este asezat pe scaun, la umbra,
cu capul dat pe spate, rezemat de spatar, cat mai departe de surse de caldura, se desface
camasa la gat, cravata, centura si va fi sfatuit sa apese nara cu degetul. Daca hemoragia nu
se opreste, se introduce in nara un tampon de vata muiat in apa oxigenat sau in solutie de
antipirina.

5.4. Primul ajutor in caz de arsuri

ART.219 Din punct de vedere al adancimii tesuturilor lezate, arsurile sunt de trei grade :
- Arsurile de gradul I, care se manifesta prin usturime si inrosirea pielii. Este ceea ce se
intampla in general, dupa expunerea irationala la soare. Ele sunt mai putin grave.
- Arsurile de gradul II, pe pielea rosie congestionata, apar basici continand un lichid ca zeama
de lamaie sau un lichid rosiatic (amestecat cu sange).
- Arsurile de gradul III sunt cele mai grave, arsura cuprinzand straturile de sub piele,
grasimea, muschii, oasele.

ART.220 Se vor lua toate precautiunile pentru cei care acorda primul ajutor sa nu fie expusi flacarilor, apei
fierbinti, vaporilor de benzina sau gazelor aprinse, precum si unor posibile explozii.

ART.221 Victima nu se va dezbraca la locul accidentului pentru a-i observa intinderea leziunilor.
Procedand astfel i se maresc mai mult durerile.

ART.222 Nu se vor sparge niciodata basicile deoarece ranile provocate prezinta un pericol de infectii.

ART.223 Nu se vor unge locurile arse cu substante grase, deoarece ingreuneaza aplicarea tratamentului
medical ulterior.

ART.224 Se va scoate accidentatul de sub actiunea care a provocat accidentul.

ART.225 Daca la indemana este apa curata si rece, in primele secunde dupa ce s-a produs arsura, este bine
sa fie turnata peste locurile arse, pentru a intrerupe actiunea caldurii asupra tesuturilor, mai tarziu apa
devine inutila.

ART.226 Daca hainele ard, se arunca peste victima o patura, o haina, un palton sau accidentatul va fi
rostogolit in zapada, dupa imprejurari.

ART.227 In cazul arsurilor intinse, se va inveli accidentatul intr-un cearsaf curat si va fi transportat de
urgenta la spital.

ART.228 Pentru alinarea durerilor se administreaza calmante.

ART.229 Daca victima cere de baut i se va da apa indulcita cu zahar, limonada sau ceai.

ART.230 Arsurile de gradul I se spala imediat pielea inrosita cu apa rece, apoi se sterge usor cu un tampon
de vata muiat in alcool.

22
ART.231 Tratamentul arsurilor de natura chimica este urmatorul :
- daca substanta este un acid se impune spalarea imediata cu apa de preferinta calduta pentru
a indeparta substanta iritanta
- nu se aplica grasimi sau unguente
- durata minima pentru spalare va fi de 10 minute
- daca arsura este intinsa, spalarea se va face sub dus cu maximum de rapiditate si se va
solicita interventia de urgenta a medicului
- arsurile provocate de alcalii caustici este similar, dupa spalarea indelungata cu apa se pot
aplica pansamente umede cu acid acetic 1%
- arsurile cu fenol dupa spalarea initiala abundenta cu apa, trebuie sa urmeze o a doua spalare
cu alcool etilic (spirt alb) sau cu glicerina 25 %. Pe regiunile arse se aplica apoi pansamente
cu solutie saturata de sulfat de sodiu sau ulei de vasilina.

ART.232 Prin fractura se intelege ruperea osului in urma unui traumatism

ART.233 Semnele de posibilitate a fracturilor sunt urmatoarele :

- Durerea. Durerea este maxima la locul fracturii.Plimband degetele de-a lungul osului
durerea se poate localiza intr-un punct fix. Uneori o simpla contuzie muschiulara poate da
aceeasi durere.
- Deformarea regiunii traumatizate : este un semn de fractura ; hematomul si luxatia pot
deforma si ele regiunea.
- Impotenta functionala este totdeauna prezenta. Accidentatul nu-si poate ridica piciorul sau
mana, nu poate executa anumite miscari. Uneori lipsa miscarii nu este decat un act voluntar
de aparare impotriva durerii.
- Scurtarea membrului fracturat (prin deplasarea pe verticala a fragmentelor osoase) poate fi
un semn foarte pretios. Uneori acelasi semn poate fi aratat si de o luxatie.
- Vanataia apare mai tarziu si uneori la o distanta de locul fracturii si este rezultatul faptului
ca sangele din focarul de fractura este difuzat in straturile pielii.

ART.234 In cazul unei fracturi victima nu va fi transportata sau ridicata in picioare inainte de a imobiliza
fractura. In caz de fractura deschisa se va proceda ca in cazul unei plagi sau hemoragii. Se opreste
hemoragia, rana se panseaza, dupa care se procedeaza la imobilizarea regiunii.

ART.235 Imobilizarea fracturii se face dupa urmatoarele reguli :

- la membre atelele se pun pe o parte si de alta a focarului de fractura
- ca regula generala orice imobilizare trebuie sa cuprinda cel putin doua articulatii
(incheieturi), cea de deasupra si cea de dedesuptul focarului de fractura
- atelele se invelesc in vata sau in alte materiale moi, pentru a nu rani pielea, a nu stanjeni
circulatia sau a nu mari durerea
- se evita aplicarea atelelor pe locul unde osul vine in contact cu pielea
- acolo unde atela nu se poate mula exact pe regiunea imobilizata, se vor umple golurile cu
vata
- se trage apio o fasa, la inceput circulara apoi serpuitoare, in jurul atelelor si membrului
fracturat, obtinand astfel o imobilizare provizorie
- fasa nu trebuie sa fie prea stransa pentru a nu stanjeni circulatia sangelui

ART.236 La efectuarea imobilizarii trebuie sa conlucreze cel putin doua persoane.Una ridica membrul
fracturat, cu mana stanga in timp ce cu palma dreapta sprijina locul fracturii.Cealalta persoana aplica atele si
trage fasa.

23
ART.237 Transportarea accidentatului la spital urmeaza numai dupa imobilizare.

ART.238 Fracturile craniului pot afecta baza sau bolta craniului.Ele sunt insotite de pierderea
cunostintei.Un semn important al fracturii bazei craniului este hemoragia exterioara prin nas, gura si urechi.
Prima preocupare trebuie sa fie transportarea imediata a accidentatului la spital. Daca pe langa fractura
mai exista si o rana fiind vorba deci de un traumatism cranian deschis se aplica inainte de toate un
pansament. In cazul unei hemoragii care nu cedeaza la pansament compresiv, se ridica corpul bolnavului
ceva mai sus decat la restul corpului facand in acest caz exceptie de la regulile primului ajutor in caz de
hemoragii.

ART.239 Fracturile coloanei vertebrale.Consecintele in cazul acestora sunt extrem de grave.Accidentatul nu

poate misca nici mainile, nici picioarele in cazul fracturilor in regiunea gatului sau numai picioarele in cazul
fracturilor in regiunea salelor.Victima nu simte daca este ciupit sau intepat cu acul.
In fracturile de coloana, fara deplasari osoase, accidentatul acuza dureri puternice intr-un punct fix, la cea
mai neinsemnata miscare a corpului.Pipaindu-i coloana vertebrala (fara a-l ridica sau rasuci), accidentatul
scoate la un moment dat un tipat, semn ca degetul a apasat locul eventualei fracturi.
La cea mai mica banuiala de fractura de coloana vertebrala este bine sa nu se miste victima de la locul
accidentului pana la sosirea salvarii.
In situatii cand nu se poate apela la salvare se vor lua masuri in vederea transportului.Se ridica victima cu
grija pentru a nu-i indoi coloana vertebrala.Mai multi oameni de o parte si de alta, ingenunchind isi introduc
palmele sub corpul accidentatului.Unul ii tine capul in pozitie fixa si la comanda, se ridica toti odata.Se
aseaza apoi victima pe un plan dur, fixandu-i capul intre doua perne sau caramizi invelite in patura.

ART.240 Traumatismele toracice. Prima grija, in astfel de cazuri este inchiderea imediata a cavitatii
toracice prin aplicarea unui pansament ocluziv.
Cand predomina tulburarile respiratorii, el cauta pozitia sezanda (respira mai usor), cand predomina
hemoragia, accidentatul este inert, palid are un puls slab si frecvent, i se racesc mainile si picioarele.
Orice accidentat cu traumatism toracic trebuie transportat de urgenta la spital. Daca nu are si alte leziuni
transportul se va face in pozitia care si-o alege singur.

ART.241 Traumatismele oaselor bazinului cer anumite masuri speciale de prim ajutor.Aceste traumatisme
pot fi directe (caderea unei greutati pe bazin, trecerea unei roti de camion etc) si indirecte (caderea in
picioare, cederea pe sezut). La simpla presupunere de fractura a oaselor bazinului, se acorda primul ajutor
intocmai ca in marile traumatisme, tinandu-se seama in plus de asigurarea transportarii bolnavului in pozitie
culcat, pe o suprafata neteda si tare. Daca un picior este mai scurt sau sta rotit in afara, care este suspecta o
fractura de sold si pe timpul transportului se va imobiliza membrul in aceasta pozitie, sprijinindu-l de o
parte si de alta cu ajutorul unor perne, paturi sau vesminte facute sul.

ART.242 Luxatia este o deplasare a capetelor oaselor articulare.Semnele dupa care se poate recunoaste o
luxatie sunt: durerea, deformarea regiunii, neputinta de a misca organul vatamat sau limitarea miscarilor,
pozitia anormala, scurtarea sau lungimea membrului vatamat.
Primul ajutor consta in :
- imobilizarea regiunii, combaterea durerii si transportul bolnavului la spital
- nu se va incerca sa se reduca luxatia
- nu se va ingadui nimanui sa traga de mana, de picior sau de degetul luxat si nici sa supuna
articulatia unor miscari fortate
Imobilizarea variaza dupa articulatia afectata :
- in luxatia umarului (cea mai frecvanta) se introduce sub brat o pernita, un prosop facut sul
sau un tampon mare de vata si se aplica un bandaj sau o basma care sa sustina membrul
superior indoit din cot
24
 - in luxatia cotului, imobilizarea se face cu o basma sau cu o atela de sarma in forma de L,
care sa sprijine antebratul si sa mentina cotul indoit
- in luxatia soldului, se transporta bolnavul culcat,imobilizand membrul inferior intre perne,
paturi sau cearsafuri facute sul, care vor fi plasate de o parte si de alta ca in fracturile de
sold
- in luxatia genunchiului si a gleznei, imobilizarea se va face cu atele (special improvizate)
fixate cu o fasa, exact ca in fracturile membrului inferior

ART.243 Entorsa este intinderea exagerata a ligamentelor unei articulatii cu sau fara ruperea
acestora.Semnele dupa care se recunoaste o entorsa sunt : durerea accentuata la miscarea articulatiei,
umflatura la nivelul articulatiei, uneori vanataie. Primul ajutor consta in imobilizarea articulatiei afectate,
calmarea durerii, transportul accidentatului la spital.

5.6. Primul ajutor in traumatismele ochiului

ART.244 Corpi straini in ochi :

In cazul in care un corp strain a patruns in ochi, se cerceteaza cu atentie unde este situat: fie in globul
ocular(in care caz pacientul este indrumat cat mai repede la spital, deoarece extractia cere manopere
specializate) fie pe partea interioara a pleoapelor, in care caz se contrleaza pleoapele pe dinauntru in felul
urmator:
- pentru pleoapa inferioara: se apasa usor cu degetul mare al mainii stangi pleoapa inferioara,
cerand bolnavului sa priveasca in sus, se expune astfel fundul de sac inferior al
conjunctivitei, iar corpul strain esta usor indepartat
- pentru pleoapa superioara este necesara rasturnarea pleoapei, care se face prin urmatoarea
manopera: cel care se afla in fata pacientului si care trebuie sa acorde primul ajutor
recomanda victimei sa priveasca bine injos, aceasta fiind o conditie esentiala a succesului.
Se apasa marginea sau genele pleoapei superioare intre degetul mare si aratatorul mainii
drepte pentru ochiul stang si cu mana stanga pentru ochiul drept, se trage usor inainte, apoi
se rastoarna, introducand pleoapa peste un bat de chibrit invelit in vata.In felul acesta apare
fundul de sac superior al conjunctivitei iar corpul strain se extrage cu corpul unei batiste.

ART.245 Ranile ochului.Primul ajutor consta in aplicarea unui pansament steril, de calitatea acestuia
depinzand in mare masura modul in care se va vindeca palga oculara. Se vor indeparta din plaga oculara
numai corpurile straine mari, care se gasesc la suprafata, fara a se insista asupra celor mici si mai profunde
deoarece exista riscul de a le introduce si mai adanc.Peste plaga oculara se pun numai cateva bucati de tifon
si putina vata, care vor fi fixate cu o fasa tinand cont de indicatiile date mai sus.

25
26