Universitatea din Petroșani

Facultatea de Științe

Specializarea: MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Importanța comunicării nonverbale în interviul de selecție a

noilor angajați

Referat la Managementul comunicării

Masterand:

Kasziba Denisa-
Andreea

Petroșani

2020
1
 INTRODUCERE

Comunicarea prin limbajul trupului există din cele mai vechi timpuri, dar analiza
lui științifică a început abia în ultimii douăzeci de ani. El a devenit popular în anii 70.
Observarea conștientă a propriilor noastre acțiuni, precum și ale altora este calea cea mai
potrivită pentru a înțelege mai bine metodele de comunicare ale celei mai complexe și mai
interesante ființe de pe glob: omul.

Prin comunicarea non verbală înțelegem “transmiterea voluntară sau involuntară de

informații și exercitarea influenței prin intermediul elementelor comportamentale și de
prezența fizică a individului sau ale altor unități sociale (grupuri sau unități umane),
precum și pwecepția și utilizarea spațiului și timpului ca și artefactelor”. (S. Chelcea, 2005,
11).

După constatarea lui Albert Mehrabian, din totalul mesajelor, aproximativ, 7% sunt
verbale (numai cuvinte), 38% sunt vocale (incluzând tonalitatea vocii, inflexiunea și alte
sunete guturale), iar 55% sunt mesaje non-verbale. Este drept  ca actiunile pot „vorbi”
adesea mai tare decat cuvintele.

  LIMBAJUL TRUPULUI

Corpul uman vorbeşte şi uneori spune mai mult decât gura. Unele gesturi sunt
înnăscute: oamenii fericiţi zâmbesc, cei supăraţi au o figură tristă.
Poziţia corpului ne oferă informaţii utile cu privire la disponibilitatea
interlocutorului de a comunica. În practică întâlnim mai des patru poziţii de bază:
Mimica este o altă componentă relevantă a limbajului trupului.
LIMBAJUL SPAŢIULUI
În funcţie de spaţiul personal, de distanţa faţă de interlocutor de mărimea camerei,
mobilierul ales, modul în care este amplasat în încăpere putem afla diferite lucruri despre
personalitatea respectivului. Practica arată că fiecare om percepe spaţiul în mod diferit şi că
există diferenţe culturale privind folosirea spaţiului.
* Distanţa personală: zona apropiată 0,5-0,8 m, zona îndepărtată: 0,7- 1,3 m.
* Distanţa socială: zona apropiată 1,2-2 m, zona îndepărtată 2-3,5 m.
* Distanţa publică:  zona apropiată 3,5- 8, zona îndepărtată mai mult de 8 m.
2
 Aceste distanţe sunt mai mari pentru America, Australia, Canada şi mai mici pentru
Europa, Japonia.
LIMBAJUL VESTIMENTAŢIEI
Este cert că trebuie să acordăm atenţie modului în care ne îmbrăcăm şi că prin
aceasta comunicăm ceva celor din jur. Cu atât mai mult cu cât este o componentă a
comunicării nonverbale pe care o putem controla relativ uşor.
Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată activităţii pe care o efectuăm.  Totul trebuie
să fie curat şi călcat.
Este foarte important să te îmbraci potrivit slujbei pe care ţi-o doreşti. În afaceri,
este foarte important să alegi îmbrăcămintea în conformitate cu imaginea pe care dorim să
o oferim pentru a susţine produsul sau serviciul pus la dispoziţia clientului.
 LIMBAJUL TIMPULUI
Toţi ne aflăm permanent sub presiunea timpului. Folosirea eficientă a timpului
presupune prezenţa unor trăsături de memorie, flexibilitate, spirit de observaţie, capacitate
de efort, capacitatea de a stabili priorităţi. În funcţie de modul cum ştim să gestionăm
timpul, putem afirma că folosim această resursă pentru a comunica.
Cel ce vrea să-şi utilizeze bine timpul va ţine cont de aspectele următoare:
* Pune pe primul plan esenţialul.
* Alege metodele de lucru care ţi se potrivesc cel mai bine şi care corespund
sistemului şi stilului propriu de lucru.
* Acordă importanţă autodisciplinei.
* Fii flexibil.
* Combate rutina.
* Descoperă ritmul organismului său.
 LIMBAJUL TĂCERII
A şti să taci e o calitate a omului preţuită din cele mai vechi timpuri. Chiar prin
tăcere, oamenii comunică ceva: aprobare, dezaprobare, discreţie, raţiune, admiraţie, etc.
Apelăm la tăcere atunci când:
* Dezaprobăm anumite opinii.
* Dorim să nu divulgăm un secret.
* Dorim să nu facem rău cuiva.
* Apreciem că timpul poate rezolva o situaţie delicată.
*  Credem că dacă vorbim ne facem duşmani.
  LIMBAJUL CULORII

3
 Culorile influenţează şi ele comunicarea.
Ele evidenţiază atitudinea omului faţă de viaţă şi faţă de cei din jur. Fiecare culoare
defineşte personalitatea omului.
Deci trebuie să cunoaştem culoarea care ne caracterizează.
Culorile calde favorizează comunicarea, cele reci o inhibă. Culoarea vestimentaţiei
folosite ne comunică o serie de lucruri:

CULOAREA Informația
ROȘU Om plin de sentimente.
ROZ Îmi place să iubesc, să fiu iubită, să am grijă
de alţii.
PORTOCALIU Sunt organizat şi hotărât să-mi realizez
planul.
GALBEN Doresc să discutăm
VERDE Îmi place schimbarea.
BLEU Sunt inventiv.
BLEUMARIN Îmi place să fiu şef şi să dau ordine.
NEGRU Ştiu foarte bine ce am de făcut.

ELEMENTE CHEIE PENTRU A AVEA SUCCES LA

INTERVIUL DE ANGAJARE

Știm cu toții sintagma “comunicarea este mai mult decat cuvinte”. Aceste exemple
de mai sus ilustrează succint acest lucru și rolul lor este de a evidenția faptul că 70-90 %
din întregul spectru al comunicării este nonverbal. Comunicăm prin așezarea în spațiu, prin
gesturi, prin atingeri, prin priviri și chiar prin haine. Chiar daca îmbrăcămintea este doar o
mică parte a comunicării nonverbale, totuși ea ne poate da indicii importante despre o
persoană: vârsta, sexul, statutul socio-economic, nivelul de încredere în sine etc. Toate
aceste mesaje sunt date de înfățișarea avută și astfel, este important ca hainele să comunice
cine sunteți pentru a face o primă impresie pozitivă.

De aceea doua elementele cheie pentru a avea succes la interviul de angajare sunt
înfățișarea și îmbrăcămintea. Comunicarea nonverbală nu este o știință exactă, dar este atât
de simplu să faci o primă impresie pozitivă sau negativă pe baza a felului cum arăți și a
ceea ce porți. Atenția care trebuie acordată acestor doua elemente esențiale pentru
4
managementul impresiei poate fi folosită atât în cadrul interviurilor pentru angajare, în
întâlnirile cu clienții potențiali, în întâlnirile cu noi persoane și chiar atunci când vrei să ai
succes într-o prezentare publică.

Unul dintre locurile unde o primă impresie proastă vă poate costa este interviul
pentru un job. Companiile consideră că imaginea lor trebuie menținută și prin intermediul
oamenilor. De aceea, atunci când intervievează potențialii oameni, companiile caută aceste
calități la aceștia. Primele impresii pot avea un impact mai mare decât experiența și
abilitățile avute și cei mai mulți angajatori decid încă din primele 30 de secunde dacă un
aplicant se va integra în organizația lor. Dacă nu apari îmbrăcat corespunzător, poți
transmite mesajul că nu ești interesat de poziția respectivă. Dar daca te vei îmbrăca clasic,
cu un costum gri sau bleumarin, iar artefactele nonverbale (bijuterii, machiaj, parfum, etc.)
sunt minimale, vei avea cu siguranță succes.

Pentru a face o primă impresie pozitivă la un interviu de angajare trebuie în primul

rând să cercetezi compania pentru care vrei să lucrezi pentru a-i găsi valorile sale
fundamentale. Apoi află care este stilul de îmbrăcăminte cerut de această companie și
îmbracă-te în conformitate cu acesta. S-a constatat în urma cercetărilor că aproape 90%
dintre companii își bazează decizia de a alege candidatul pentru un job doar pe baza
înfățișării lui.

Dar nu numai îmbrăcămintea contează pentru a avea succes și studiile au arătat că

înfățișarea noastră fizică poate afecta statutul economic. De aceea, cu cât ești mai atractiv
în înfățișare, cu atât vei câștiga mai mult. Emiterea de judecăți, fie ele fondate sau nu, este
specific umană și astfel este important ca mesajele nonverbale pe care le transmitem să
comunice ceea ce suntem. Înfățișarea este aceea pe care oamenii își bazează prima
impresie, îi poate determina să interacționeze cu tine și poate să te ajute sau nu atunci când
vrei să te angajezi.

Îmbrăcămintea și înfățișarea doar o mica parte din comunicarea nonverbală, dar ele
pot fi unele dintre cele mai importante aspecte ale comunicării nonverbale. De aceea,
trebuie singuri să ne analizăm înfățișarea și să evaluăm dacă transmitem un mesaj de care
suntem mândri și care ne reprezintă cu adevarat.

TRUCURI NONVERBALE LA INTERVIU

5
 Privirea, contactul vizual. Privește direct persoana căreia îi vorbești sau pe care o
asculți.

Nu clipi des. O privire fixă poate sugera că interlocutorul nu înțelege sau nu este
interesat de mesajul tău. Privirea repetată poate fi un semn de grabă, de nerăbdare.

Atitudinea, poziția corpului Stai drept, dar relaxat. Nu te balansa nici în față, nici
în spate. Dacă te sprijini de perete sau stai aplecat pe scaun sugerezi oboseală, plictiseală.
De asemenea, umerii cocoșați și capul plecat pot semnala timiditate și inferioritate. Spatele
drept, cu capul lăsat puțin pe spate și cu mâinile în șolduri poate indica superioritatea și
automulț umirea.

Gesturile. Folosește gesturi naturale, deschise. Totodată, încurajează-ți

interlocutorul să continue discuția. Este foarte indicat să-ți descoperi gesturile de
nervozitate și să le eviți. Nu te juca cu creionul, nu 'ține ritmul' cu degetele. Fii relaxat,
deschis și amical.

Expresia feței. Nu fi încruntat, ci surâzător, binevoitor. Zambește sincer! Adu-ți

aminte că surâsul senin implică și 'zâmbetul' ochilor!

Aspectul exterior (hainele, accesoriile). Folosește o îmbrăcăminte adecvată

locului și momentului în care are loc comunicarea (aceasta nu înseamnă adoptarea unor
șabloane de îmbrăcăminte, ci o păstrare a personalității). Reține că ai doar o singură dată
șansa de a face o primă impresie pozitivă!

Vocea. Pronunță clar cuvintele și folosește accentul adecvat. Adesea este mai
important felul cum spui decât ceea ce spui (probabil că ai avut suficiente ocazii ca să-ți
dai seama de acest lucru).

Eleganța este cheia. Strânge mâna/mâinile intervievatorului/intervievatorilor,

privește-i în ochi și pronunță-le numele. Când trebuie să te așezi pe scaun, stai drept,
privește atent și interesat. Mâini îndoite, sau duse în dreptul feței, cap sprijinit pe mâini
toate dau o impresie greșită. Fă cât mai puține gesturi. Încearcă să nu te joci cu creioane, cu
lobul urechii sau șuvițe de păr. Contactul vizual este critic. Ca regulă, încearcă să menții
contacul vizual cu cineva mai mult de doua treimi din timp. Cu toții știm că este dificil să
evaluezi pe cineva care se uită rar la tine. Împărtășim același disconfort ca atunci când se

6
uită cineva la noi fără întrerupere. Când ești intervievat de trei sau mai multe persoane, nu
uita să îi privești pe toți. Tipul care nu spune nimic, la sfârșit poate fi factorul de decizie.
Nu uita să zâmbești! În ciuda nervilor, nu uita să zâmbești , pentru a le arăta celorlalți cine
ești. Nu exagera, altfel esti in pericol sa pari stupid. Pleaca de la interviu la fel de pozitiv ca
la inceput. Evita sa te inclini si sa te tarasti pana la usa, cu teama de a sta cu spatele la
intervievator. Aceeasi strangere de mana categorica este necesara si la plecare, la fel si un
zambet si un 'Multumesc'. Acei prieteni critici - le pasa suficient cat sa-ti dea un raspuns
pozitiv- reprezinta o sursa importanta in ceea ce priveste comunicarea ta non-verbala.
Solicita-le sa descopere orice tip de tic, de care tu nu esti constient. Cere-le sa te priveasca
intrand in camera. Se vor distra copios. Corpul tau vorbeste. Afla ce spune!

CEEA CE REPREZINTĂ GESTURILE

Limbajul corpului – comunicarea Ceea ce se indica prin comunicarea

nonverbala nonverbala
Trosnitul degetelor Plictiseala, anxietate sau agitatie
Joaca cu degetele Plictiseala sau dorinta de a spune ceva
Joaca cu obiecte (pix) Plictiseala sau dorinta de a spune ceva
Brate deschise sau palme la vedere Arata incredere si interes
Acoperirea unei maini cu cealalta Insecuritate, sentimente contradictorii
Agatarea de obiecte Confuzie si insecuritate
Maini stranse Defensiva
Pumn strans Agresivitate, iritare
Strangere de mana ferma Incredere
Strangere de mana slaba Nervozitate, timiditate
Rosul unghiilor Nervozitate
A-si frange mainile Nervozitate
Uitatul la ceas Plictiseala
Batut din picior Nerabdare sau atentie distrasa
Miscarea continua a picioarelor Nervozitate, ingrijorare, stres sau furie
Statul cu picioarele incrucisate catre interlocutor Relaxare, incredere si atentie catre
persoana/subiect
Picioarele larg departate Siguranta, incredere in sine, lider
Barbia sau obrazul sprijinit de palma Plictiseala sau dezinteres
Atingere in zona nasului Ganduri negative sau dubii
Atingere in zona urechilor Nesiguranta sau cantarirea unor posibilitati
Dat din cap repede Impacientat/a sau doreste sa adauge ceva
conversatiei
Dat din cap incet Interes, validarea comentariilor sau incurajare
Buze stranse Dezaprobare sau doreste sa incheie conversatia
Buze stranse si obraji ridicati Agresivitate
Muscatul buzelor Lipsa de incredere in sine, rusinare
Pune mana la gura Ascunde o mima, vorbit fara ca altii sa auda sau
indicarea unei greseli
Sprancene ridicate Surpriza
7
Ochii larg deschisi Mirare
Frunte ridicata Incercare de reamintire
Privit la distanta Incercare de reamintire
Tusit Nervozitate sau doreste sa spuna ceva
Scoaterea ochelarilor si curatarea lor Doreste timp inainte de a continua
Sprancene incruntate Confuzie, tensiune sau teama
Lasat pe spate cu mainile la ceafa Confort
Clipit Secret sau moment impartasit
Masarea tamplelor Anxietate

CONCLUZII

 repetă comunicarea verbală (ex. a indica o direcţie, atunci când dai explicaţii);
 întăreşte comunicarea verbală (ex. accentuarea unui cuvânt într-un enunţ pentru a
atrage atenţia asupra sa);
 completează comunicarea verbală sau o contrazic; 
 reglează interacţiunea verbală;
 poate substitui mesajele verbale;
 este relevantă în situaţii de comunicare interculturale.

În timpul interviului de angajare trebuie să știm că privirea noastră, surâsul, gesturile și

vocea sunt mijloace de exprimare a personalității și a sentimentelor.

Când ne pregătim pentru un interviu, trebuie să ne concentrăm asupra comunicării

nonverbale la fel de mult ca și în cazul răspunsurilor la diverse întrebări standard căci
faptele grăiesc mai apăsat decât cuvintele.
8
 BIBLIOGRAFIE

1. Mihaela Stroe – Excelenţa în comunicarea nonverbală, audiosfera 2009;

2. Mihai Dinu, Comunicarea. Repere fundamentale, Ed. Orizonturi, Bucureşti, 2007;
3. Siewert, Horst, Totul despre INTERVIU în 100 de întrebări și răspunsuri, Editura
Tehnică, București, 1999;
4. Șoițu, Laurențiu, Comunicare și acțiune, Institutul European, 1997;
5. Van Cuilenburg, J.J., O. Scholten, G.W. Noomen, Știința comunicării, Humanitas,
București, 2000.