Infrastructura unei cladiri: rol, parti componente.

Factorii care influienteaza alegerea si proiectarea infrastructurilor.

INFRASTRUCTURA CLADIRILOR

Cuprinde: - spatiul numit ,,subsol’’;

- delimitarile acestuia - planseul peste subsol;
- peretii de subsol;
- sistemul de fundare;
- mijloacele de protectie impotriva apei
(in principal sistemul hidroizolant).

 Rolul – asigura transmiterea incarcarilor suprastructurii la terenul

de fundare.

 Intre o constructie si amplasamentul sau se realizeaza o asa numita

relatie ,, interactiune teren – structura’’ (ITS).

Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

Cota de nivel ± 0.00
Aceasta cota de nivel constituie un reper ales, pentru intreaga viata a constructiei, de catre
proiectant, inca din primele faze de proiectare; constituie una dintre primele operatii care se executa la
inceperea lucrarilor unui santier, pozitionarea ei se face cu mijloace topografice iar fixarea pe teren se face
cu tarusi de lemn sau borne din beton sau din metal care se dispun in locuri special amenajate.
De regula, aceasta cota marcheaza cota suprafetei pardoselii planseului de la nivelul parter al
cladirii; ea se exprima in valori absolute, in metrii.
In raport de aceasta cota se definesc cele doua parti impartante ale unei constructii:
infra(structura); supra(structura).
Toate cotele de nivel din interiorul unei constructii se definesc in raport de aceasta cota, dupa cum
este cazul, cu valori pozitive (de regula in suprastructura) sau cu valori negative (de regula, in
infrastructura).

Cota de nivel CTS (Cota Terenului Sistematizat)

Aceasta cota de nivel indica cota platformei terenului sistematizat, care este rezultatul lucrarilor de
sistematizare a terenului de amplasament (prin lucrari de sapatura sau/si de umplutura de pamant pt a se
obtine o suprafata cat mai plana).

Stabilirea conformarii infrastructurii unai cladiri

Problematica de proiectare a unei infrastructuri devine de complexitate semnificativa
atunci cand se reunesc date de tema defavorabile, cum ar fi:
cladire cu regim mare de inaltime, situata in zona cu seismicitate ridicata si amplasata pe
terenuri dificile de fundare.
La alegerea si proiectarea unei infrastructuri trebuie sa se tina in principal seama de:
date referitore la cladire - destinatie, grad de importanta, regim de inaltime, localitate;
date referitore la amplasament - existenta unor constructii in imediata vecinatate, prezenţa
reţelelor de apă-canal, de gaze, energie electrică s.a.;
date referitore la sistemul structural al cladirii – tipul de suprastructura, distributia
elementelor structurale, marimea deschiderilor, traveelor si inaltimilor, materialele
utilizate s.a.;
referitor la conditiile de teren – relief, natura si stratificatia terenului de fundare,
stabilitatea generala a terenului, nivelul apelor subterane, agresivitatea lor, pericol
de producere de inundatii s.a.

Elemente generale de proiectare a elementelor structurale ale infrastructurii

 Calculul elementelor de beton armat ale infrastructurilor implică de regula utilizarea
de programe de calcul specializate in care se modeleaza ansamblul suprastructură,
infrastructură şi terenul de fundare.
 pt. proiectarea planşeului de peste subsol – se considera efectul combinat al
solicitarilor semnificative ce apar în planul lui (comportare specifică de diafragmă
orizontală) şi efectul încărcărilor normale pe planul lui (comportare de planşeu).
 pt. proiectarea pereţilor structurali de subsol – se considera solicitările determinate
de prticiparea la preluarea eforturilor infrastructurii şi a incărcărilor aplicate direct
acestora (împingerea pământului, presiunea apelor subterane etc.).
 pt. proiectarea sistemului de fundare - se considera eforturile secţionale (monent
încovoietor, forţă tăietoare, moment de torsiune şi forţă axială) determinate de participarea
acestuia la infrastructură pt transmiterea încărcărilor la terenul de fundare.

Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

 SUBSOLURI LA CLADIRI CIVILE
 subsol - spatiul functional, accesibil si utilizabil, situat partial sau
in intregime sub cota de teren sistematizat (amenajat) CTS.
 destinatii (functionalitati organizate la nivelul subsolului) :
- spatii locuibile (demisol), comerciale sau chiar social –
culturale ;
- anexe gospodaresti (ex.: spalatorii);
- spatii de depozitare (ex.: pivnite, boxe, magazii, arhive)
- centrale termice;
- instalatii tehnico-sanitare;
- garaje / parcaje auto;
- adaposturi de aparare civila, etc.
 observatii:
- nu se recomanda subsol atunci cand :
nivelul apelor subterane (NAS) este apropiat de CTS
(adica atunci cand NAS este ridicat);
la primul nivel al cladirii apar incarcari dinamice mari
- in cazul unor fundatii de adancime mare se pot executa
subsoluri pe mai multe niveluri.
 clasificarea subsolurilor:
a. generale; caz tipic pentru pentru cladiri cu regim
mare de inaltime; inaltimea libera a subsolului va
depinde de functionalitatea lui;
b. partiale (ocupa numai o parte din subsolul cladirii);
caz tipic pentru amplasamente in panta;
c. tuneluri tehnice pentru instalatii; in general pentru
regim mic de inaltime.

 problemele principale ale realizarii subsolurilor:

- iluminarea si ventilarea (preferabil naturala –
pentru microclimat corespunzator si reducerea
consumului de energie);
- izolarea hidrofuga.

Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu
Obs.1 In zone cu seismicitate ridicata se recomanda evitarea prevederii de subsoluri partiale ;
in cazul in care, din alte considerente importante, se adopta totusi aceasta rezolvare, sunt necesare masuri constructive adecvate pt
preluarea efectului de torsiune de ansamblu datorat excentricitatii infrastructurii in raport cu suprastructura.
Obs.2 Subsolul tehnic este utilizat numai pt.amplasarea si vizitarea conductelor pt instalatii. Se poate realiza si ca tunel tehnic pt
instalatii (un coridor central circulabil pe lungimea cladirii, cu inaltime cca.1.80 m pentru amplasarea conductele principale; din coridor
se deschid/se ramifica canale tehnice transversale, cu inaltimea de cca. 1.00 m pt conducte secundare).

Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

 Alcatuirea constructiva a subsolurilor
La ora actuala, indiferent de sistemul structural al cladirii, reglementarile tehnice
recomanda infrastructuri din beton armat monolit.

 Peretii exteriori ai subsolului pot fi realizati din:

2. zidarie simpla sau - nu se folosesc: caramizi cu
mixta goluri, blocuri mici cu
agregate usoare, betonul
celular autoclavizat (BCA).
1. pereti din beton armat: cei perimetrali, min 30 cm
grosime; cei interiori, min 25 cm grosime)

 Planseul peste subsol

- se recomanda planseu din beton armat monolit sau
prefabricat;
- planseul, impreuna cu peretii subsolului, trebuie sa formeze o
cutie rigida (sau un capac de cutie rigida) care sa asigure, in
conditii bune, transmiterea incarcarilor de la elementele
structurii de rezistenta la teren, avand un rol deosebit de
important mai ales in cazul structurilor cu grad mare de
protectie antiseismica, precum si in cazul terenurilor sensibile
la umezire sau contractile.

 Peretii interiori ai subsolului

- dupa functiunile subsolului, se pot realiza:
- din caramida plina presata (CPP) sau caramizi cu
goluri (GP);
- beton simplu sau armat.

Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

 Iluminarea si ventilarea naturala a subsolurilor
a. Iluminarea si ventilarea directa
a.1. iluminare directa prin fereastra – soclul cladirii include goluri de
ferestre;
- ridicarea cotei  0.00 a parterului si prevederea unor ferestre la cel
putin 30 cm deasupra trotuarului cladirii.

a.2. realizarea unor curti de lumina (curte engleza) in lungul unor pereti
exteriori ai cladirii. Ferestrele in peretii exteriori apar amplasate
sub nivelul trotuarului;
- curtea de lumina este amplasata sub zona de circulatie; poate fi:
- inchisa (acoperita) - in spatii necirculabile –
chepeng din materiale
transparente (sticla, mase
plastice);
- deschisa - in spatii circulabile –
elemente metalice (chepenguri,
gratare);
- se vor rezolva urmatoarele probleme :
- colectarea si indepartarea apelor din precipitatii
atmosferice prin prevederea unor pante de scurgere
catre rigole, sifoane, guri de canal, etc.;
- asigurarea stabilitatii taluzurilor care marginesc
curtile de lumina prin executia unor ziduri de sprijin,
dimensionate corespunzator; pentru cladiri cu mai
multe subsoluri, zidurile de sprijin se prevad cu
reazeme orizontale la nivelul planseelor;
- asigurarea circulatiei pe trotuare stradale prin
parapete si balustrade prevazute la fata superioara a
zidului de sprijin exterior al curtii de lumina.
b. Iluminarea si ventilarea indirecta
b.1. pentru spatii comerciale
- ferestre situate deasupra nivelului trotuarului cladirii;
- goluri verticale in grosimea peretelui care coboara de la nivelul
ferestrei pana la subsol;

b.2. sistemul vitrina.

Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu
Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu
Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu
 Adaposturi de protectie civila in subsolul constructiilor noi

 Capacitatea adaposturilor de protectie civila amenajate in subsolul cladirilor se

determina in functie de necesarul de adapostit, suprafata disponibila si volumul necesar
unei persoane (se aloca o suprafata utila de 1m2 si un volum de 2.5 m2 de persoana).

 La amplasarea adaposturilor de protectie civila in cadrul subsolurilor cladirilor se

tine seama, in principal, de urmatoarele cerinte:
- adapostul trebuie sa fie, de regula, complet ingropat in pamant, cu nivelul inferior al
planseului la nivelul terenului (peretii exteriori ai adapostului sa fie cat mai mult
posibil in contact direct cu pamantul);
- adapostul sa asigure realizarea iesirii de salvare in afara zonei de daramaturi,
reprezentand 1/3 din inaltimea constructiei.

 Dispunerea de principiu a incaperilor subsolurilor amenajate ca adaposturilor de

protectie civila este prezentata in fig.1. Subsolurile amenajate ca adaposturi familiale sau
cele care au suprafata mai mica de 100 m2 se pot executa fara sas si grup sanitar, iesirea de
salvare fiind considerata al doilea acces.
Iesirea de salvare se executa din beton armat sub forma de tunel cu sectiunea minima
de 1.00 x 1.00 sau circulara cu diametrul 1.00 m si comunica cu exteriorul in afara zonei de
daramaturi, printr-un put vertical prevazut cu scari de pisica in interior si capac carosabil la
partea superioara. Iesirea de salvare comunica cu subsolul printr-un gol de 0.70 x 0.70 m
prevazut cu oblon de protectie etans, cu deschidere spre exterior. Iesirea de salvare se
foloseste si ca priza de aer pentru instalatiile de ventilatie – fig.2 si fig.3.

 Planseul subsolurilor amenajate ca adaposturi de protectie civila se executa din beton

armat monolit, de regula, sub forma de dala. Grosimea placii planseului rezulta din calcul,
insa nu va fi mai mica de 20 cm.

 Peretii vor fi executati din beton armat. Grosimea peretilor exteriori se determina din
calcul, insa nu va fi mai mica de 40 cm.

 Fundatiile pot fi de tipul talpilor continui din beton armat dar se recomanda sa se
adopte fundarea pe radier general.

Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu

Note de curs – an III ing. IEC – Cladiri II – Conf. dr.ing. R.Vierescu