Teme

1. Analizați abordările specifice în prezentarea curriculum-ului:

 abordarea birocratică,
 abordarea academică,
 abordarea tehnică,
 abordarea practică

Termenul de curriculum provine din limba latină (singular: curriculum; plural: curricula) și înseamnă “alergare, cursă”.
Termenii de referință sau termenii-nucleu ai curriculum-ului sunt “disciplina de învățământ” și “programul de studii”. În
jurul lor se configurează problematica de cercetare a curriculum-ului,derivată din varietatea unghiurilor de investigație:
componente structurale, procese fundamentale, surse, determinări, condiționări, forme de organizare, diferențieri
curriculare,scopurile cercetării etc.
Curriculum, ca noțiune, are o sferă mai largă de cuprindere, desemnează pregătirea meticuloasă a unei acțiuni educative, a
unui întreg program educativ,cu interrelațiile dintre obiectivele și modalitățile de realizare și de evaluare ale acesteia.
În sens larg,curriculum-ul cuprinde ansamblul de procese educative și experiențe de învățare prin care elevul trebuie să
treacă pe durata parcursului său școlar.
În sens restrâns, curriculum-ul sau curriculum formal/oficial cuprinde ansamblul documentelor școlare de tip reglator în
cadrul cărora se consemnează datele esențiale privind procesele educative și experiențele de învățare pe care școala le oferă
elevului.
 În literatura pedagogică actuală nu există încă un consens privind definirea conceptului de curriculum. Și totuși,
majoritatea definițiilor actuale incorporează câteva elemente definitorii comune:curriculum-ul este văzut ca un ansamblu al
documentelor școlare;curriculum-ul integrează totalitatea proceselor educaționale și a experiențelor de învățare
concrete,directe și indirecte;
curriculum-ul presupune abordarea sistemică a procesului de învățământ prin crearea unui ansamblu funcțional al
componentelor sale.

Abordările specifice în prezentarea curriculum-ului: abordarea birocratică, abordarea academică, abordarea tehnică,
abordarea practică propune întrepatrunderea mai multor discipline /domenii pentru a se realiza un nou domeniu / domenii de
cunoastere.
Indiferent de abordarea aleasă, un argument ce susţine implementarea curriculumului integrat este scurtarea timpului
învăţării prin “împrumuturile” dintr-o arie, utilizate ca suport pentru alta.
Curriculum integrat implică un ansamblu de operaţii în care elevul, sprijinit de profesor, descoperă cu propriile forţe
intelectuale explicaţia şi semnificaţia unui fenomen sau proces, legile, cauzele şi esenţa acestora, așadar elevul este angajat
activ în procesul predare-învăţare.
Profunzimea, trainicia și reactivarea rapidă a cunoștintelor generată de perspectiva integrată este datorată relaţionării
informaţilor predate cu concepte, idei, practici, din viaţa elevului (copiii identifică mai uşor relaţiile dintre idei şi concepte,
dintre temele abordate în grădiniţă/scoala şi cele din afara ei).
Intr-o abordare integrată a curriculumului pentru a descoperi răspunsuri adecvate la întrebări de interes general, elevii
lucrează în grup, colaborează cu invatatorul, dar și cu diferite instituţii din afara clasei ( biblioteci, instituţii din comunitatea
locală, alte persoane sursă etc), astfel fiind încurajate comunicarea și relaţiile interpersonale.
Sintetizând argumentele formulate putem spune fără să greșim, despre curriculum integrat, că este o necesitate a socităţii
noastre și oferă o multitudine de beneficii: angajază elevului în procesul predare-învăţare, încurajază comunicarea și relaţile
interpersonale, oferă profunzime, trainicie și reactivarea rapidă a informaţiilor, scurtează timpul de învatare.

În concluzie, curriculum-ul se referă la oferta educațională a școlii și reprezintă sistemul experiențelor de învățare directe și
indirecte oferite educaților și trăite de aceștia în contexte formale, nonformale și chiar informale. El rămâne realitatea
interactivă între educatori și educabili, cu efecte concrete, anticipate realist asupra celor din urmă și asupra procesului însuși.
BIBLIOGRAFIE

1. Cristea S. Dicţionar de pedagogie. ChişinăuBucureşti: Grupul Editorial Litera/Litera Internaţional, 2002.

2. Golu M. Dinamica personalităţii. Bucureşti: Geneze, 1993.
3. Guţu Vl. Pedagogie. Chişinău: CEP USM, 2013.
4. Guţu Vl. Proiectarea didactică în învăţămîntul superior. Chişinău: Ştiinţa, 2007.
5. Negreţ-Dobridor I. Teoria generală a curriculumului educaţional. Iaşi: Polirom, 2008.
 2. Realizați 2 proiecte didactice aplicând modele de integrare curriculară
Proiect de activitate integrată
Clasa:I
Tema: „ Salvatorii pădurilor”

Tipul activităţii: consolidare, verificare de cunoştinţe, dezvoltare de priceperi şi deprinderi

Forma de realizare: activitate integrată

Scopul activităţii:
Verificarea cunoştinţelor referitoare la pădure şi aspectele sale caracteristice; Dezvoltarea unui
comportament civic faţă de natură;
Dezvoltarea capacităţii copiilor de a proiecta şi desfăşura în echipă activităţi ecologice de educaţie pentru mediu;
Conştientizarea de către copii a importanţei pădurilor;
Obiective operaţionale:
- să descrie şi să compare fapte, atitudini;
- să construiască argumente care susţin / dezaprobă acţiunile unor oameni în raport cu protejarea pădurilor;
- să comunice grupului propriile păreri, idei, decizii, soluţii;
- să respecte puncte de vedere diferite ale colegilor;
- să analizeze critic diferite situaţii referitoare la protecţia pădurilor;
- să-şi evalueze propriul comportament în raport cu normele morale;
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, expunerea, brainstorming, benzi desenate, poveste creată, turul
galeriei, harta conceptuală, joc muzical;
Mijloace: ilustraţie reprezentând deteriorarea pădurii, plic cu mesaj de la zâna Pădurii, prezentare power-point cu
aspecte caracteristice pădurilor din diferite zone ale lumii, coli A4, A3, creioane, culori, ecusoane verzi;
Forma de organizare: frontală, pe grupe, individuală Durata: 50. min.
Eveniment Conţinutul ştiinţific Strategii Evaluare
didactic didactice

Moment Se asigură condiţiile conversaţia observarea comportamentului iniţial al

organizatoric optime pentru realizarea copiilor
activităţii ( aerisirea sălii (interesul pentru activitate)
de grupă, aranjarea
mobilierului, pregătirea
materialului didactic ).

Captarea Se va realiza printr-un mesaj expunerea orală frontală

atenţiei transmis de zâna Pădurii cu observarea
rugămintea de a o salva de conversaţia
pericolul dispariţiei. Se va
prezenta o ilustraţie în care
pădurea este distrusă ( copaci
tăiaţi, animale moarte,
izvoare poluate, etc. ).Copiii
intuiesc materialele.
Reactualizarea Se va analiza o prezentare conversaţia orală frontală
structurilor power – individuală
dobândite point cu vegetaţia şi fauna
anterior diverselor tipuri de păduri,
prin intermediul
anterior căreia se vor verifica şi
consolida cunoştinţele
copiilor despre pădure
( tipuri de păduri, vegetaţia,
faune,
animale protejate prin lege )
Enunţarea Se va anunţa tema şi se vor conversaţia Orală
scopului şi explica pe înţelesul copiilor
obiectivelor obiectivele urmărite.
Astăzi vom fi salvatori
pentru zâna Pădurii pe care
o vom ajuta să
transmită mesajul său
tuturor oamenilor. Vom
lucra în echipe pentru a
 cuprinde toate aspectele
importante şi vom realiza
lucrări pe care le vom
prezenta elevilor şi
partenerilor noştri din
comunitate.
Evocarea Preşcolarii vor fi împărţiţi în 4 conversaţia explicaţia Orală
grupe:grupa arborilor,grupa brainstorming pe grupe
vieţuitoarelor,grupa individuală notarea răspunsurilor date
apelor,grupa păsărilor
Prin intermediul
brainstormingului, fiecare
grupă va răspunde la
întrebarea: „ La ce vă
gândiţi când auziţi cuvântul
pădure ? ” Răspunsurile
vor fi notate de
învățătoare.
Realizarea Fiecare grup va trebui să conversaţia orală observarea modului de
sensului găsească soluţii pentru relaţionare în
protejarea arborilor, cadrul grupului
vieţuitoarelor, apelor, benzi desenate poveste
păsărilor; îşi va stabili creată
propriile reguli şi rolul
fiecărui copil.
Prin intermediul benzilor
desenate, fiecare grupă va
realiza scurte poveşti prin care
vor pune accent pe acţiuni de
protejare a pădurii.
Astfel, un copil din fiecare
grupă ( va fi ales un copil cu
inteligenţă vizuală) va desena
povestea creată de colegii săi. turul galeriei
Timpul de lucru este de 20 de
minute. Învățătoarea
monitorizează activitatea
copiilor, oferind sprijin
 fiecărui grup.
După finalizarea lucrărilor,
acestea se vor expune la
panou, fiecare grup îşi va
prezenta povestea creată, iar
ceilalţi vor marca printr-o
bulină roşie calitatea ideilor,
acurateţea
lucrării şi corectitudinea
amplasării în pagină a
conţinutului.

Reflecţia Harta conceptuală conversaţia orală

Grupele vor completa harta împreună cu explicaţia harta pe grupe
grupul. conceptuală individuală
Gândiţi-vă cum aţi putea influenţa
comunitatea pentru a proteja pădurile.
( reciclare, refolosire şi revalorificare a unor
materiale, realizare de postere cu mesaje
ecologice, realizarea unei campanii de
 plantare de arbori, etc. )Grupele îşi vor
expune ideile formulate.
Încheierea Fiecare copil va primi un ecuson verde, conversaţia joc aprecieri verbale orală, frontală,
activităţii prin care dobândeşte statutul de „salvator muzical pe grupe, individuală
al pădurilor”.Se va executa jocul muzical
„ La pădure” şi se vor face aprecieri
asupra desfǎşurǎrii activitǎţii.

Proiect de activitate integrată

Clasa -0-
Tema: „Cu zâna Iarnă ne jucăm!”
Tipul activităţii: dobândire de noi cunoştinţe, consolidare de priceperi şi deprinderi;

Forma de realizare: activitate integrată

Scopul activităţii:

Formarea cunoştinţelor copiilor referitoare la număratul în limitele 1-7; Formarea deprinderii de a se

exprima corect şi coerent;
Verificarea cunoştinţelor despre poveştile învăţate;
Consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
Obiective operaţionale:
- să stabilească corespondenţa dintre mulţimile cu 6 şi 7 elemente, indiferent de natura acestora;
- să asocieze mulţimii cu 7 elemente numărul şi cifra corespunzătoare;
- să formeze mulţimi cu 7 elemente;
- să completeze şiruri cu jetoane potrivite, pe baza regulii date;
- să compună şi să descompună numărul 7 în două sau mai multe grupe;
- să despartă cuvintele date de învățătoare în silabe;
- să realizeze un tablou de iarnă, decupând şi lipind corect elementele componente;
- să colaboreze cu colegii pentru rezolvarea sarcinilor.
Strategii didactice:
Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, joc-exerciţiu, problematizarea, activitatea independentă,
jocul didactic ;
Mijloace: jetoane cu elemente de iarnă, cifre, zar, imagini care redau diferite obiecte specifice iernii, materiale specifice
abilităţii practice, brazi, globuri, moş Crăciun, reni, săniuţă, cadouri; Sarcina jocului:
Denumirea elementului din imagine, despărţirea în silabe, formarea unei mulţimi cu tot atâtea elemente câte spune
învățătoarea.
Regulile jocului:
Fiecare membru al echipelor formate va primi câte un jeton. Va denumi obiectul ilustrat, va despărţi în silabe şi va
alege tot atâtea jetoane cât îi indică învățătoarea.
Forma de organizare: frontală, pe grupe, individuală

Durata: 50 min.

Strategii Evaluare
Eveniment Conţinutul activităţii didactice
didactic
Moment Asigurarea condiţiilor optime pentru
organizatoric desfăşurarea activităţii,
Aerisirea sălii de grupă,
Aşezarea mobilierului şi pregătirea
materialului didactic;

Captarea Se face sub forma unui cadou dăruit de zâna conversaţia Orală frontală
atenţiei Iarnă care ar dori să se joace cu copiii.
Se va intui materialul didactic.

Reactualizarea Se execută jocul – exerciţiu „Să fie tot conversaţia Orală

structurilor atâtea!” ( în limitele 1-6) explicaţia Individuală

dobândite Sarcina didactică: Să ridice tot atâtea jetoane demonstraţia joc- Alege tot atâtea
anterior câte arată cifra. Să stabilească numărul exerciţiu jetoane cu elemente câte indică
 corespunzător de elemente elemente de iarnă, cifra.
( fulgi de zăpadă, săniuţe, oameni de cifre,
zăpadă, căsuţe, steluţe, globuleţe, brăduţi,
etc. ).
Enunţarea Se va anunţa tema şi se vor prezenta conversaţia explicaţia
scopului şi obiectivele pe înţelesul copiilor.
obiectivelor Zâna Iarnă vă invită la joc.
propuse După ce veţi învăţa numărul şi cifra 7, veţi
realiza un tablou de iarnă.

Prezentarea Se vor împărţi materialele ( coşuleţe şi vor conversaţia explicaţia orală

optimă a avea 7 pitici şi cifre de la 1 la 7 în coşuleţe. exerciţiul individuală
conţinutului Învățătoarea va forma mulţimea cu 7 pitici şi problematizarea activitate
va explica modul în care s-a format noul număr independentă Formează
prin adăugarea unui element la cele mulţimea piticilor
precedente. Mulţimea nou formată are cu un şi numără
element mai mult faţă de cea cu 6 elemente. elementele acesteia
Copiii vor forma mulţimea piticilor, îi vor
număra şi vor asocia cifra corespunzătoare:
 cifra 7.
Dirijarea Zâna Iarnă le-a adus copiilor diferite imagini orală
învăţării cu elemente de iarnă : brăduţ împodobit, conversaţia exerciţiul individuală
Moş Crăciun cu renii săi, explicaţia aprecieri verbale
cadouri, copii la săniuş, căsuţe acoperite de
zăpadă.
Se analizează imaginile, se numără elementele
acestora.
Copiii vor forma mulţimi cu 6 elemente, la care
vor adăuga un element.
Se concluzionează că mulţimile care au 6
elemente şi se adaugă 1 element sunt
mulţimi cu 7 elemente.
Numărul 7 se redă cu ajutorul cifrei 7.
Obţinerea Copiii au mai primit în dar de la zâna Iarnă joc didactic orală
performanţei jetoane cu care se vor juca. conversaţia pe grupe
a) Explicarea jocului demonstraţia explicaţia individuală aplauze
Vor denumi elementele şi le vor despărţi în exerciţiul
silabe, apoi vor forma o mulţime cu tot atâtea
elemente câte precizează învățătoare. Vor
compara mulţimile formate.
b) Desfăşurarea jocului de probă:
Căpitanii echipelor dau cu zarul pentru
a stabili care va începe jocul.
Sarcină: Denumirea elementului din
imagine, despărţirea în silabe, formarea
unei mulţimi cu tot atâtea elemente câte spune
învățătoarea.De ex: Un copil va alege jetonul ce redă zar
imaginea unui clopoţel. imagini care redau
- Am ales o imagine cu un diferite obiecte
clopoţel. Cuvântul „clopoţel” are 3 silabe.
- Formează o mulţime cu 7 clopoţei!
Copilul va alege 7 jetoane cu clopoţei.
c) Desfăşurarea jocului
Se formează două echipe: echipa fulgilor de nea şi cea
a bulgărilor de zăpadă.
Prima echipă va primi jetoane reprezentând: fulg,
casă, sanie,patine, ren.A doua echipă va primi
jetoane reprezentând: brad, creangă, clopoţel,
schiuri, cadou,
d) Complicarea jocului:
Sarcina: Alege cifra potrivită numărului de bătăi din
palme!Câştigă echipa cu cele mai multe răspunsuri
corecte.Tranziţie: cântec „ Numărătoarea” ( până la 7
)
 Evaluarea Copiii vor primi diverse materiale pe care trebuie să le conversaţia individuală pe grupe
numere şi să le lipească realizând un tablou de iarnă: exerciţiul observare
Prima echipă va primi 7 brăduţi, a doua echipă va activitate în grup sistematică a
trebui să lipească în primul brăduţ un globuleţ, în cel materiale capacităţii de
de-al doilea două globuleţe, în cel de-al treilea trei specifice abilităţii interrelaţionare cu
globuleţe, … în cel de-al şaptelea brad şapte practice, brazi, ceilalţi
globuleţe. globuri, moş
Prima echipă îl va lipi pe moş Crăciun, Crăciun, reni,
cu săniuţa trasă de reni, iar cea de-a doua echipă va săniuţă,
lipi 7 cadouri în săniuţă. cadouri,
Încheierea Se fac aprecieri asupra modului în care copiii au conversaţia Aprecieri verbale
activităţii participat la activitate. exerciţiul
Se va cânta „ Iarna ne-a sosit în zori”.

3. Elaborați 2 liste tematice pentru planificarea multidisciplinară la 2 arii curriculare

Planificarea multidisciplinară MATEMATICA

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

La sfârşitul clasei a III-a Pe parcursul clasei a III-a se recomandă următoarele
elevul va fi capabil: activităţi:
1.1. să înţeleagă şi să - reprezentarea prin obiecte sau desene a oricărui număr mai
utilizeze sistemul mic ca 1 000 000;
poziţional de formare a - reprezentarea grupurilor de obiecte sau desene prin
numerelor naturale mai numere potrivite;
mici decât 1 000 000 - reprezentarea numerelor punând în evidenţă sistemul
poziţional de scriere a cifrelor; trecerea de la o formă de
reprezentare la alta;
- numărarea cu start şi pas dat, crescător şi descrescător,
cu şi fără sprijin în obiecte sau desene. Gruparea şi
regruparea obiectelor sau a desenelor în funcţie de pasul
numărării;
- scrierea unui număr ca o sumă de produse în care unul
dintre factori este 10 sau 100;
- jocuri de numărare cu obiecte în care grupurile de câte
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
10, 100, ş.a.m.d. se înlocuiesc cu un alt obiect;
- jocuri de numărare pentru a pune în evidenţă ideea de
schimburi echivalente;
- compararea numerelor prin evidenţierea cifrei sau
cifrelor semnificative ca poziţie;
1.2. să scrie, să citească, să - reprezentarea prin obiecte sau desene adecvate a
compare, să ordoneze, să numerelor studiate;
facă estimări folosind - compararea, ordonarea, rotunjirea numerelor utilizând
numere naturale mai mici modele semnificative (figuri geometrice de poziţionare,
decât 1 000 000 numărătoare poziţională etc.);
1.3. să efectueze operaţii de - rezolvarea de probleme de adunare şi de scădere în care
adunare şi de scădere cu numerele sunt date prin simboluri: puncte, cerculeţe,
numere mai mici decât figuri geometrice de poziţionare etc.
10 000: - folosirea proprietăţilor adunării pentru efectuarea unor
- fără trecere peste calcule rapide;
ordin - observarea legăturilor între adunarea şi scăderea
- cu trecere peste numerelor naturale; efectuarea probei;
Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
ordin - exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind
respectarea ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea
corectă a parantezelor;
- exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
- exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă
avantajele folosirii proprietăţilor operaţiilor cu numere;
exerciţii care să evidenţieze faptul că scăderea nu este
comutativă şi nici asociativă;
- folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea
unor calcule rapide;
- observarea legăturilor între operaţiile cu numere
naturale; efectuarea probei;
- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere
de cel mult două cifre pe principiul “preluării ştafetei”,
implicând majoritatea elevilor clasei;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
1.4. să efectueze operaţii de - verificarea cu ajutorul reprezentărilor simbolice a
înmulţire şi împărţire cu operaţiilor de înmulţire, împărţire;
numere naturale mai - exerciţii de calcul cu numere naturale, urmărind
mici decât 100 respectarea ordinii efectuării operaţiilor şi folosirea
corectă a parantezelor;
- exerciţii de calcul folosind proprietăţile operaţiilor;
- exerciţii semnificative, care să scoată în evidenţă avantajele
folosirii proprietăţilor operaţiilor cu numere; exerciţii care să
evidenţieze faptul că împărţirea nu este nici comutativă şi
nici asociativă;
- folosirea proprietăţilor operaţiilor pentru efectuarea
unor calcule rapide;
- observarea legăturilor între operaţiile cu numere
naturale; efectuarea probei;
- efectuarea de succesiuni de calcule mentale cu numere
de cel mult două cifre pe principiul “preluării ştafetei”,
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
implicând majoritatea elevilor clasei.

2. Dezvoltarea capacităţilor de explorare/investigare şi rezolvare de probleme

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare

2.1. să recunoască şi să - decuparea unor figuri desenate;
descrie forme plane şi - identificarea formelor plane şi a formelor spaţiale pe
spaţiale, să clasifice modele fizice, desene sugestive şi în mediul înconjurător;
obiecte şi desene după - desenarea formelor plane cu şablon sau/şi cu mâna liberă;
criterii variate - descrierea unor figuri plane şi a unor corpuri cu
observarea vârfurilor, laturilor, feţelor;
- sortarea obiectelor după forma lor;
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
- desenarea unor modele geometrice simple utilizând
simetria;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.2. să descopere, să - completarea unor şiruri de simboluri sau de numere
recunoască şi să utilizeze ordonate după o anumită regulă;
corespondenţe simple şi - crearea de şiruri pe baza unor reguli date;
succesiuni de obiecte sau - exerciţii de adunare şi înmulţire cu acelaşi număr;
numere asociate după - “ghicirea regulii” pentru o corespondenţă de tip aditiv
reguli date sau multiplicativ;
- găsirea elementelor celei de a doua mulţimi, fiind date
elementele primei mulţimi şi regula de corespondenţă;
- găsirea elementelor primei mulţimi fiind date regula de
corespondenţă şi elementele celei de a doua mulţimi;
2.3. să exploreze modalităţi - utilizarea de desene / scheme / reprezentări pentru a
de efectuare a înmulţirii clarifica modul de calcul;
sau împărţirii în 0-1000 - jocuri de numărare;
folosind diferite tipuri de - grupări de obiecte / desene pentru evidenţierea
grupări şi reprezentări operaţiilor;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.4. să estimeze ordinul de - utilizarea axei numerelor pentru a preciza dacă un număr
mărime al rezultatului este “mai îndepărtat” sau “mai apropiat” de un altul;
unui exerciţiu cu cel - conştientizarea erorilor posibile prin propunerea unor
mult două operaţii prin exerciţii şi probleme cu erori tipice, uşor de observat şi
rotunjirea numerelor cu un anumit grad de relevanţă (de exemplu: suma a două
pentru a limita erorile de numere naturale nu poate fi mai mică decât unul dintre
calcul numere);
2.5. să exploreze modalităţi - explorarea sistematică a posibilităţilor de descompunere a
variate de a compune şi numerelor naturale pe baza operaţiilor de adunare,
descompune numere scădere, înmulţire, împărţire (cu şi fără sprijin în
naturale mai mici decât reprezentări);
1000 - identificarea sau crearea de scheme pentru descompuneri
echivalente ale unui număr; utilizarea acestor scheme
pentru calcule mintale;
- identificarea şi aplicarea unor reguli şi scheme pentru
efectuarea adunărilor, scăderilor, înmulţirilor şi
împărţirilor;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.6. să rezolve şi să compună - recunoaşterea situaţiilor concrete sau a expresiilor care
probleme de tipul: ? presupun efectuarea unor operaţii de adunare, scădere,
±a=b sau ?±a<b, a şi b înmulţire, împărţire (“cu atât mai mult”, ”cu atât mai puţin”,
numere mai mici ca 1 ”de atâtea ori mai mult”, ”de atâtea ori mai puţin”; “sunt n
000, sau de tipul ? obiecte, câte p pe fiecare rând”, ”se distribuie în mod egal n
c=d; ?:c=d unde c  0, obiecte la p persoane” etc.);
d este multiplu al lui c, în - crearea de probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin
intervalul de numere concret în obiecte pornind de la numere date; fără sprijin;
naturale de la 0 la 100 - crearea de probleme pornind de la exerciţii şi invers;
transformarea problemelor în exerciţii;
- crearea de probleme pornind de la expresii simbolice
(a+b=x, a-b=x, etc.);
- analiza părţilor componente ale unei probleme;
- analiza cuvintelor care sugerează operaţii aritmetice,
inclusiv a celor derutante;
- schimbarea componentelor unei probleme fără ca tipul de
problemă să se schimbe;
- transformarea problemelor de adunare în probleme de
scădere şi invers, a celor de scădere în probleme de
adunare;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.7. să folosească simboluri - rezolvarea de exerciţii variate care solicită aflarea unui
pentru a pune în evidenţă număr necunoscut notat în diverse moduri (litere,
numere necunoscute în simboluri)
rezolvarea de probleme - rezolvarea ecuaţiilor utilizând modelul balanţei, încercări,
proba operaţiei;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.8. să utilizeze instrumente - compararea măsurilor unor mărimi;
şi unităţile de măsură - ordonarea unor obiecte date, în funcţie de lungimea,
standard şi nonstandard grosimea, întinderea sau forma lor;
pentru lungime, - utilizarea instrumentelor şi a unităţilor de măsură
capacitate, masă, timp şi potrivite (standard şi nonstandard) pentru efectuarea unor
unităţile monetare în măsurători;
situaţii variate - plasarea în timp a unor evenimente;
- ordonarea unor imagini în funcţie de succesiunea
derulării lor în timp;
- citirea ceasului, reprezentarea pe un ceas model a diverse
ore;
- înregistrarea activităţilor desfăşurate într-un interval de timp;
- scrierea datei (zi, lună);
- recunoaşterea valorii monedelor şi a bancnotelor;
- efectuarea de schimburi echivalente cu monede şi
bancnote; compararea sumelor de bani;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.9. să colecteze date, să le - colectarea şi prelucrarea datelor culese;
sorteze şi să le clasifice - reprezentarea datelor prin diagrame simple;
pe baza unor criterii - interpretarea datelor prin compararea numerelor
date, să le organizeze în implicate, găsirea de asemănări şi deosebiri, extragerea
tabele unor in-formaţii particulare semnificative;
- descrierea de situaţii ce reprezintă evenimente sigure (de
exemplu: „Dintr-o pungă cu bile pe care sunt scrise
numerele 4, 10, 28, 30 pot întotdeauna să iau o bilă cu
număr par” etc.), imposibile (”Cel mai înalt om de pe
pământ are opt metri” etc.), probabile (“Mâine plouă”)
etc.;
- generarea de exemple care să ilustreze evenimente sigure,
posibile sau imposibile.
3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a
elevul va fi capabil:
3.1 să exprime clar şi concis
. semnificaţia calculelor
făcute în rezolvarea unei
probleme
4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a
elevul va fi capabil:
4.1. să manifeste iniţiativă în a
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de transpunere a unor enunţuri
simple din limbaj matematic simbolic în
limbaj cotidian;
- exerciţii de transpunere a unor enunţuri
simple din limbaj cotidian în limbaj
matematic;
- justificarea alegerii demersului de rezolvare
a unei probleme;
- utilizarea unor scheme simple pentru a
figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a
unei probleme.
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii - competiţie de găsire a cât mai
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a
elevul va fi capabil:
transpune diferite situaţii
în context matematic,
propunând modalităţi
diverse de abordare a unei
probleme
4.2. să depăşească blocaje în
rezolvarea de probleme, să
caute prin încercare-eroare - argumentarea modalităţilor diferite pentru
noi căi de rezolvare
4.3. să manifeste un
comportament adecvat în
relaţiile cu colegii dintr-un
grup de lucru în cadrul
activităţilor practice de
rezolvare de probleme
CONTINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
 Numerele naturale de la 0 la 1 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
multe soluţii la anumite probleme;
- transpunerea unui context problematic în
problemă sau exerciţiu;
- imaginarea unui context problematic
pornind de la un exerciţiu dat;
- compararea modalităţilor diferite pentru
rezolvarea unei situaţii problemă;
rezolvarea unei situaţii problemă;
- jocuri - competiţie între grupuri.
- discutarea, în perechi sau în grup, a
soluţiilor găsite pentru rezolvarea unor
exerciţii sau probleme,
 Numerele naturale de la 0 la 1 000 000: formare, scriere, citire, comparare, ordonare, rotunjire

 Adunarea şi scăderea numerelor naturale în intervalul de la 0 la 10 000

 Terminologia specifică: termen, sumă, descăzut, scăzător, “cu atât mai mult”, “cu atât mai puţin”
 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ? + a = b, unde a şi b sunt numere naturale mai mici decât 10 000
(prin încercări, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba operaţiei sau folosind modelul balanţei)
 Evidenţierea unor proprietăţi ale adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru) cu ajutorul obiectelor şi al
reprezentărilor, fără a folosi terminologia

 Înmulţirea şi împărţirea numerelor naturale mai mici ca 100

 Înmulţirea numerelor naturale folosind adunarea repetată de termeni egali
 Înmulţirea numerelor scrise cu o singură cifră
 Terminologia specifică: factor, produs, “de atâtea ori mai mult”, dublu, triplu
 Tabla înmulţirii
 Evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii (comutativitate, asociativitate, element neutru, distributivitatea faţă de adunare sau
scădere) cu ajutorul obiectelor şi al reprezentărilor, fără a folosi terminologia
 Ordinea efectuării operaţiilor
 Împărţirea numerelor naturale folosind scăderea repetată şi relaţia cu înmulţirea
 Terminologia specifică: deîmpărţit, împărţitor, “de atâtea ori mai puţin”, jumătate, treime, sfert
 Tabla împărţirii dedusă din tabla înmulţirii
  Diviziuni ale unui întreg: jumătate, sfert, a treia parte, a zecea parte – reprezentări prin desene

 Aflarea unui număr necunoscut în cadrul unei relaţii de tipul ?  c = d; ? : c = d, unde c  0, d este multiplu al lui c,
cuprins în intervalul numerelor naturale 0-100 (prin încercări, prin utilizarea de obiecte sau desene, prin proba
operaţiei sau folosind modelul balanţei)
 Ordinea efectuării operaţiilor şi folosirea parantezelor rotunde.

 Înmulţirea şi împărţirea în intervalul de numere naturale de la 0 la 1.000

 Înmulţirea cu o sumă sau diferenţă
 Înmulţirea cu 10 sau 100
 Înmulţirea unui număr natural de două cifre *şi de trei cifre cu un număr de o cifră, folosind adunarea repetată, grupări de
termeni, reprezentări
 Împărţirea unei sume sau diferenţe la un număr de o cifră
 Împărţirea la 10 sau 100
 Împărţirea unui număr natural mai mic decât 100 *sau decât 1 000 la un număr de o cifră, folosind scăderea repetată,
grupări de termeni, reprezentări
 *Evidenţierea restului împărţirii unui număr mai mic decât 50 folosind desene şi scheme sugestive

 Rezolvarea de probleme
 Probleme care se rezolvă prin cel mult două operaţii (de acelaşi ordin, de ordine diferite);
  Probleme de organizare a datelor în tabele
 * Probleme care se rezolvă prin mai mult de două operaţii

 Elemente intuitive de geometrie

 Forme plane: pătrat, triunghi, cerc, dreptunghi, poligon, punct, segment, linie dreaptă, linie frântă, linie curbă
 Interiorul şi exteriorul unei figuri geometrice
 Observarea şi descrierea intuitivă a obiectelor cu forme spaţiale de: cub, sferă, cilindru, con, cuboid

 Măsurări folosind etaloane neconvenţionale

 Unităţi de măsură
 Unităţi de măsurat lungimea: metrul, multiplii, submultiplii ( fără transformări)
 Unităţi de măsurat capacitatea: litrul, multiplii, submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsurat masa: kilogramul, multiplii, submultiplii (fără transformări)
 Unităţi de măsură pentru timp: ora, minutul, ziua, săptămâna, luna, anul
 Monede şi bancnote, inclusiv cele europene
 Utilizarea instrumentelor de măsură adecvate: metrul, rigla gradată, cântarul, balanţa
A. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ1 ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral

1
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a
elevul va fi capabil:
1.1. să sesizeze sensul global al
unui mesaj, identificând
aspectele principale şi de
detaliu la care se referă un
mesaj oral
1.2. să deducă sensul unui
cuvânt necunoscut prin
raportare la mesajul audiat
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de formulare de întrebări pentru
stabilirea sensului global al mesajului;
- exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale
de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat;
- exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin
sinonime, antonime;
- exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt
necunoscut prin raportare la conţinut;
- exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte
în contexte date;
1.3. să sesizeze corectitudinea - exerciţii de identificare şi corectare a unor
unui enunţ oral pronunţii greşite (pronunţarea cuvintelor care
conţin diftongii oa, ea, ia, ua, uă; pronunţarea
cuvintelor care conţin vocale în hiat: ee, ii,
pronunţarea cuvintelor care conţin x);
- exerciţii de sesizare a intonaţiei
corecte/incorecte a unor propoziţii interogative
sau enunţiative (propriu-zise şi exclamative);
- exerciţii de identificare şi corectare a unor
îmbinări de cuvinte incorecte în cadrul unui
enunţ (substantiv şi adjectiv, prepoziţii şi
substantiv, prepoziţie şi pronume, subiect şi
predicat);
1.4 să sesizeze mijloacele - exerciţii de sesizare a unor mijloace nonverbale
nonverbale (gesturi, (gesturi, mimică)prin care se pot comunica
mimică) folosite în diferite stări, atitudini etc.;
comunicare - exerciţii de mimă;
- exerciţii de sesizare a corespondenţei
elementelor verbale cu cele nonverbale (gesturi,
mimică);
1.5 să manifeste atenţie faţă de
interlocutor în diferite
situaţii de comunicare
- simularea unor situaţii de comunicare diverse;
- exerciţii de dialog: elevi-elevi, elev-învăţător;
jocuri de rol, de tipul vorbitor-ascultător,
vizând formarea comportamentului de
ascultător ;
- discuţii libere pe teme date etc.
 2. Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Obiective de referinţă
2.1. să construiască texte orale
scurte pe baza unui suport
vizual dat şi / sau a unui
plan simplu de idei dat *sau
a unui plan propriu
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de construire a unor texte orale
narative pe baza unor imagini (benzi desenate);
- *exerciţii de construire a unor texte orale
narative după un plan propriu de idei;
- exerciţii de construire a unor texte orale pe baza
unui şir de întrebări sau a unui plan de idei;
- exerciţii de povestire orală a unor fapte,
întâmplări reale (din experienţa personală) sau
fictive;
- exerciţii de realizare corectă a acordului predicatului
cu subiectul;
- exerciţii de acord, de modificare a formei
adjectivului, prin schimbarea numărului
substantivului pe care îl determină;
 Obiective de referinţă
2.2 să pronunţe clar şi corect un - exerciţii de rostire fluentă şi corectă a unor
mesaj
2.3. să redea prin cuvinte proprii - formularea de întrebări de clarificare a
conţinutul unui fragment
dintr-un text citit sau dintr-
un mesaj audiat sau *din
texte citite şi mesaje audiate
Exemple de activităţi de învăţare
- mesaje individual sau în grupuri mici;
- exerciţii de ortoepie;
- exerciţii de reglare a intonaţiei, a volumului, a
vitezei proprii de a vorbi, recitări, exerciţii de
dicţie etc.;
aspectelor pe care nu le-au înţeles din textul
citit sau din mesajul oral ascultat;
- formularea de răspunsuri la întrebările ce
vizează informaţiile esenţiale sau de detaliu ce
se desprind din textul citit sau mesajul audiat;
- povestirea independentă a unui fragment/paragraf citit
sau mesaj audiat;
- *povestirea independentă a unui text citit sau
mesaj audiat;
- exprimarea propriei păreri în legătură cu
întâmplări, personaje dintr-un text citit sau
mesaj ascultat;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.4. să-şi adapteze vorbirea la - exerciţii de dialog cu persoane diferite;
diferite situaţii de - conversaţii pe teme cunoscute;
comunicare în funcţie de - exerciţii de simulare a unor situaţii de
partenerul de dialog comunicare în care partenerul de dialog
interpretează roluri diferite (coleg, profesor,
vecin, părinte, bibliotecar etc.);
- exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în
funcţie de context şi de partenerul de dialog;
- exersarea unor acte de vorbire: iniţierea,
menţinerea sau încheierea unui schimb verbal;
utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de
permisiune, de solicitare; formularea unor
întrebări sau a unor răspunsuri; povestirea unor
fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau
după un plan de idei dat; exprimarea acordului
sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu
atitudinea unei persoane etc.;
 Obiective de referinţă
2.5. să utilizeze corect în
exprimarea orală proprie
elementele de construcţie a
comunicării studiate
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de construire a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate, a propoziţiilor interogative
şi enunţiative – propriu-zise şi exclamative (fără
folosirea terminologiei ştiinţifice);
- exerciţii de completare a enunţurilor/textelor
lacunare pentru marcarea categoriilor de număr
şi de persoană;
- exerciţii de acord, de modificare a formei
adjectivului, prin schimbarea numărului
substantivului pe care îl determină;
- exerciţii de realizare a acordului predicatului cu
subiectul;
- exerciţii de integrare a achiziţiilor lexicale noi în
enunţuri proprii;
- exerciţii de înlocuire a unor cuvinte cu sinonimele sau
antonimele lor;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
2.6. să manifeste cooperare în - exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
diferite situaţii de comunicative şi a curajului de a interveni în
comunicare actul comunicării;
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii şi
gânduri, în legătură cu fapte şi cu întâmplări
cunoscute;
- jocuri de rol pentru exersarea unor acte de
vorbire, de construire a unor dialoguri
imaginare;
- exerciţii de rezolvare a unor sarcini în grupe
mici de lucru ( perechi sau 4-5elevi).
 3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea / lectura)
Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a
elevul va fi capabil:
3.1 să identifice elemente de
bază ale organizării textului
literar/nonliterar în pagină
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de recunoaştere a titlului, autorului,
alineatelor;
- exerciţii de sesizare a aşezării textului în raport
cu ilustraţie;
- exerciţii de recunoaştere a diferitelor tipuri de
litere de tipar;
- exerciţii de citire selectivă în funcţie de diferite
repere: versul, strofa;
- exerciţii de sesizare a raportului dintre text şi
ilustraţie în reclamele scrise etc.;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
elevul va fi capabil: următoarele activităţi:
3.2. să desprindă ideile - exerciţii de citire explicativă şi de citire
principale dintr-un text citit selectivă pentru desprinderea ideilor principale;
- exerciţii de delimitare a unui text narativ în
fragmente logice;
- exerciţii de identificare a întâmplărilor
petrecute într-o succesiune logică dintr-un text
citit;
- exerciţii de identificare şi de formulare a ideilor
principale din textele citite;
3.3 să citească în mod conştient, - exerciţii de citire a textelor, respectând
corect, *fluent şi expresiv intonaţia impusă de semnele de punctuaţie;
un text cunoscut - exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente,
pe roluri);
3.4 să citească în mod corect un - exerciţii de citire a unor texte, literare sau
text necunoscut nonliterare “la prima vedere” în ritm propriu
etc.;
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a
elevul va fi capabil:
3.5 să recunoască secvenţele
narative şi dialogate
dintr-un text
3.6 să recunoască în texte
diferite elemente de
construcţie a comunicării
studiate
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de identificare a secvenţelor de dialog
dintr-un text narativ dat;
- exerciţii de argumentare a folosirii dialogului în
textele narative;
- exerciţii de citire pe roluri;
- exerciţii de identificare a părţilor de vorbire
învăţate: substantivul, adjectivul, pronumele,
numeralul, verbul;
- exerciţii de identificare a părţilor principale de
propoziţie învăţate (subiect, predicat) şi a părţilor
secundare de propoziţie;
- exerciţii de identificare a perechii determinat-
determinant şi a acordului gramatical dintre
acestea etc.;
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a
elevul va fi capabil:
3.7. să manifeste interes pentru
lectura unor texte variate
(literare sau nonliterare)
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de exprimare a propriilor opinii,
gânduri, sentimente în legătură cu faptele şi
acţiunile personajelor prezentate în texte
literare; exerciţii de consultare a cuprinsului unor
cărţi pentru a înţelege rolul pe care îl are acesta în
găsirea unor informaţii căutate;
- formularea de întrebări şi de răspunsuri vizând
conţinutul textelor citite;
- prezentarea unor lecturi individuale
suplimentare;exerciţii de extindere a lecturii
prin consultarea unor articole din reviste pentru
copii;
- discuţii în perechi sau pe grupe referitoare la
lectura suplimentară;
- vizite la biblioteca şcolii, săli de lectură etc.
4. Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
elevul va fi capabil: următoarele activităţi:
4.1 să respecte regulile de - exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în

despărţire în silabe, silabe în dictări şi autodictări, copieri sau în

ortografia şi punctuaţia scrierea unor enunţuri proprii;

într-un text propriu - exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care

încep cu litera “e” (pronume, formele verbului
“a fi”);
- exerciţii de scriere corectă a cuvintelor care
conţin vocale în hiat: “ii”, “ee”;
- exerciţii de folosire corectă a majusculei;
- exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise
cu cratimă;
- exerciţii de utilizare corectă a semnelor de
punctuaţie;
- exerciţii de autocorectare şi corectare în
perechi a greşelilor de scriere şi a greşelilor de
punctuaţie etc.;
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a
elevul va fi capabil:
4.2 să povestească în scris
fragmente dintr-un text
citit
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de povestire în scris a unor fragmente
dintr-un text citit;
- formularea în scris a răspunsurilor la întrebări;
- *exerciţii de formulare a unor întrebări în
legătură cu conţinutul textului;
- selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
propriu;
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a
elevul va fi capabil:
4.3 să redacteze texte de mică
întindere, ţinând seama de
părţile unei compuneri
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de povestire în scris a unor fapte şi
întâmplări personale;
- antrenament de structurare a compunerii în
introducere, cuprins şi încheiere;
- exerciţii de redactare a unor texte narative pe
baza unui suport vizual sau *folosind cuvinte
date;
- exerciţii de redactare a unor compuneri cu
început/sfârşit dat;
- alcătuirea planului simplu de idei;
- exerciţii de redactare a povestirii unor
fragmente din text;
- exerciţii de redactare a unor compuneri după un
plan de idei
- *exerciţii de redactare a povestirii unui text după
planul de idei;
 Obiective de referinţă
La sfârşitul clasei a III-a
elevul va fi capabil:
4.4. să realizeze acordurile
gramaticale în enunţurile
redactate
4.5 să aşeze corect în pagină
textele scrise, respectând
scrierea cu alineate şi spaţiul
liber între cuvinte, scrierea
caligrafică / lizibilă
Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
următoarele activităţi:
- exerciţii de stabilire a acordului gramatical;
- exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare
cu structurile morfologice învăţate;
- exerciţii de redactare a propoziţiilor simple şi a
propoziţiilor dezvoltate etc.;
- exerciţii de transformare a propoziţiilor atunci
când: se schimbă persoana verbului sau
numărul subiectului exprimat prin substantiv
sau pronume etc.;
- exerciţii de aşezare corectă a textului în pagină;
- exerciţii de plasare corectă a alineatelor şi a
titlului;
- exerciţii de apreciere corectă a spaţiului dintre
cuvinte;
- exerciţii de caligrafie etc.;
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
La sfârşitul clasei a III-a Pe parcursul clasei a III-a se recomandă
elevul va fi capabil: următoarele activităţi:
4.6. să manifeste interes pentru - exerciţii de redactare a unor felicitări, cărţi
redactarea corectă şi poştale, *invitaţii (adresate colegilor,
îngrijită a compunerilor şi învăţătorului, rudelor);
a textelor cu destinaţie - exerciţii de completare a datelor destinatarului
specială într-o carte poştală;
- copieri, transcrieri, dictări;
- exerciţii de evaluare a redactării corecte şi
îngrijite a textului propriu etc.

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Formarea capacităţii de lectură/citire

 Cartea ( actualizare: aşezarea textului în pagină). Cuprinsul. Tipuri de litere de tipar.
 Textul literar. Textul narativ. Recunoaşterea personajelor (actualizare). Delimitarea textului în fragmente logice. Dialogul
ca element constitutiv al unui text narativ (recunoaştere).
 Poezii cu tematică diversă. Strofa. Versul.
 Textul nonliterar: reclama, *articole din reviste pentru copii.
2. Formarea capacităţii de comunicare
 Comunicarea orală
Componentele comunicării dialogate (actualizare). Adaptarea la particularităţile interlocutorului.
Formularea ideilor principale. Povestirea orală a unui fragment dintr-un text narativ. *Povestirea orală a unor texte citite
sau mesaje audiate.
Intonarea propoziţiilor exclamative, enunţiative şi interogative (actualizare).
Dialogul (actualizare) Construirea de dialoguri în situaţii concrete sau imaginare.
Elemente de comunicare nonverbală (gesturi, mimica).
Se recomandă ca elevii, folosindu-şi deprinderile de exprimare orală, să poată realiza următoarele acte de vorbire:
- iniţierea, menţinerea şi încheierea unui schimb verbal;
- utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de permisiune, de solicitare;
- formularea unor întrebări sau a unor răspunsuri;
- povestirea unor fapte şi întâmplări, după un suport vizual sau după un plan de idei dat;
- exprimarea acordului sau a dezacordului în legătură cu un fapt sau cu atitudinea unei persoane.
 Comunicarea scrisă
Procesul scrierii
Organizarea textului scris. Scrierea caligrafică (actualizare). Aşezarea corectă în pagină: plasarea titlului, folosirea aliniatelor
(actualizare). Părţile componente ale unei compuneri (introducerea, cuprinsul, încheierea).
Ortografia şi punctuaţia.
 Scrierea corectă a cuvintelor. Scrierea corectă a cuvintelor care: conţin consoana m înainte de p sau b (actualizare) Scrierea
corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie), a celor care conţin â şi î (actualizare).
Scrierea corectă a cuvintelor într-o, într-un, dintr-o, dintr-un (actualizare), printr-o, printr-un.
Utilizarea ortogramelor s-a/sa; s-au/sau; i-a/ia; i-au/iau; l-a/la; ne-a/nea; ne-am/neam.
Semnele de punctuaţie: punctul, semnul întrebării, semnul exclamării, linia de dialog, două puncte, virgula (numai în
cazul substantivelor în vocativ şi în enumerare) (actualizare).
Contexte de realizare
a) Scrierea funcţională (cu scop practic, informativ). Copieri, transcrieri, dictări, felicitarea, cartea poştală, *invitaţia.
b) Scrierea imaginativă. Compunerea unor scurte texte (7 – 15 enunţuri) pe baza unui suport vizual: după o ilustraţie sau
după un şir de ilustraţii, după benzi desenate; şir de întrebări * pe baza unor cuvinte de sprijin. Compunerea după plan de
idei. Compunerea cu început/sfârşit dat dat.
c) Scrierea despre textul literar. Formularea în scris a răspunsurilor la întrebări. Povestirea scrisă a unor fragmente din text.
Planul simplu de idei. *Formularea de întrebări în legătură cu conţinutul textului. *Povestirea unor texte de mică întindere
după un plan de idei.

3. Elemente de construcţie a comunicării

 Lexicul
Cuvântul (actualizare). Cuvintele cu formă diferită şi sens asemănător (actualizare). Cuvintele cu sens opus (actualizare).
 Noţiuni de fonetică
 Sunetul şi litera. Vocalele şi consoanele. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care încep cu e (pronume personale, verbul a fi). Scrierea şi
pronunţarea cuvintelor care cuprind diftongi. Scrierea şi pronunţarea cuvintelor care conţin vocale în hiat: ee, ii, (fără terminologia
dată) şi a cuvintelor care conţin x. Silaba. Despărţirea cuvintelor în silabe (probleme de scriere).
 Morfologia.
Cuvântul - parte de vorbire
Substantivul. Substantive comune şi substantive proprii. Numărul.
Adjectivul. Acordul adjectivului în număr cu substantivul pe care îl determină. *Poziţia adjectivului faţă de substantiv
în propoziţie. *Ortografia adjectivelor terminate în "-iu".
 Pronumele. Pronumele personal. Persoana. Numărul. Pronumele personal de politeţe - recunoaştere şi utilizare în comunicare.
 Numeralul - recunoaştere. Probleme de ortografie şi de ortoepie: scrierea numeralelor simple şi a* celor compuse - fără terminologie.
 Verbul. Persoana. Numărul. Probleme de ortografie şi de ortoepie a verbelor a fi şi a lua.
 Sintaxa
Partea de propoziţie. Funcţia sintactică de subiect. Subiectul exprimat prin substantiv şi subiectul exprimat prin pronume
personal. Funcţia sintactică de predicat. Acordul predicatului cu subiectul. Părţi principale de propoziţie. Părţi secundare
de propoziţie. Propoziţia simplă. Propoziţia dezvoltată.

4. Proiectați 2 unități de învățare de tip proiect.

 Planificare calendaristică
Aria curriculară: Matematică și științe ale naturii
Disciplina de învăţământ: Matematică și explorarea mediului
Clasa I
Nr. de ore pe săptămână: 4
Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4 5 6
SEMESTRUL I
Ne întoarcem la  Recapitulare 4 I
școală
Iubim plantele 2.1.  Orientare spaţială şi localizări în spaţiu 12 II – IV
3.1. - Poziţii ale unui obiect: verticală, orizontală, oblică;
3.2. interior, exterior
4.1.  Colectarea, citirea și înregistrarea datelor
4.2.  Plante
- Rolul structurilor de bază la plante
Călătorim prin 2.1.  Figuri plane: pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: reprezentare 12 V – VII
Univers 2.2. grafică
3.1.  Corpuri: Cub, cuboid, cilindru, sferă: descriere (feţe – formă,
4.2 număr)
 Universul
- Soarele, sursă de căldură şi lumină
Observăm, 1.1.  Numerele naturale 0 – 31: recunoaştere, formare, citire, 12 VIII – X
cercetăm, 1.2. scriere (cu cifre), comparare, ordonare, numere pare/impare
descoperim 1.3.  Forme și transfer de enegie. Forme de energie: lumina, căldura
1.6. electricitatea
3.1.
Creștem sănătoși 1.4.  Adunarea și scăderea în concentrul 0-10. Proprietățile adunării 12 XI -XIII
1.5. (comutativitate, asociativitate, element neutru - fără precizarea
3.1. terminologiei)
5.2.  Probleme care se rezolvă printr-o operație de adunare şi scădere
 Corpul omenesc
 Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4 5 6
- Scheletul şi organe majore ale corpului (creier, inimă,
plămâni, stomac, rinichi); localizare şi roluri
Ne plac animalele 1.1.  Numerele naturale 0 – 100: recunoaştere, formare, citire, scriere 16 XIV - XVII
1.2. (cu cifre), comparare, ordonare, numere pare/impare
1.3.  Timpul
1.6. - Ora (ora fixă, jumătatea de oră)
3.1. - Ziua, săptămâna, luna, anul: durată
- Anotimpurile: durată
4.1
 Animale
5.1.
- Scheletul şi organele majore la animale (creier, inimă,
6.2.
plămâni, stomac, rinichi); localizare şi roluri
SEMESTRUL AL II-LEA
Întâmplări din  Recapitulare 4 I
vacanță
Descoprim 1.4. 3.1.  Adunarea și scăderea în concentrul 0 – 100, fără trecere peste 16 II – V
povestea unui 1.5. 4.1. ordin. Proba adunării şi proba scăderii
fulg de nea 1.6. 4.2.  Pământul. Transformări ale apei: solidificare, topire, evaporare,
5.1. fierbere, condensare

Ne mișcăm, ne 1.4. 3.1.  Adunarea și scăderea în concentrul 0 – 100, cu trecere peste 16 VI – IX

plimbăm, 1.5. 4.1. ordin
călătorim 1.6. 4.2.  Forme și transfer de energie: sursele de energie (soarele, apa,
vântul, cărbunii, petrolul) şi utilizări în practică
Ne jucăm 1.6.  Bani 12 X – XII
împreună cu 3.1. - Leul (1 leu = 100 de bani); monede şi bancnote (maxim
prietenii 4.1. 100 lei)
4.2. - Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-100
5.2.  Probleme care se rezolvă prin una sau două operații de adunare
6.3. şi/sau scădere
 Forțe și mișcare. Căderea liberă a corpurilor
 Unitatea de Competențe Conţinuturi Nr de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4 5 6
Alegem 3.1.  Lungime 12 XIII –XV
instrumente 4.1. - Unităţi standard: centimetrul (1m=100 cm)
6.1. - Instrumente de măsură: rigla
6.4.  Capacitatea
- Unităţi nonstandard
- Unităţi standard: litrul
 Unde și vibrații: producerea şi propagarea sunetelor
Protejăm mediul  Recapitulare finală 8 XVI - XVII

Planificare calendaristică
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina de învăţământ: Comunicare în limba română
Clasa a II-a
Nr. de ore pe săptămână: 6

Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii

învăţare ore
1. 2. 3. 4 5 6
SEMESTRUL I
Bun venit la  Recapitulare 6 I
şcoală
Printre sunete şi 1.1.  Cartea 18 II – IV
cuvinte 2.2. - Cuprinsul unei cărţi
2.3.  Acte de vorbire:
3.1. - A identifica un obiect
3.4.  Textul (de maxim 120 de cuvinte)
4.1. - Titlu. Autor. Alineate
 Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4 5 6
4.2. - Aşezarea textului în pagină
 Elemente de construcţie a comunicării
- Cuvântul
 Scrierea funcţională
- Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
 Organizarea textului scris
- Scrierea pe liniatură tip II
- Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a
autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului
dintre cuvinte
 Forme ale discursului oral
- Descrierea unui obiect
Culorile 1.2.  Textul 18 V – VII
Pământului 1.4. - Textul literar
2.1. - Textul narativ
2.2. - Recunoaşterea personajelor
2.4.  Vocabular
3.1. - Cuvinte cu sens asemănător
3.4. - Cuvinte cu sens opus
4.1.  Alfabetul limbii române
4.2. - Literele mici şi mari de mână
 Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe cineva
 Ortografia
- Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â sau î,
x
 Scrierea funcţională
- Transcrieri (texte de maximum 50 de cuvinte)
 Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4 5 6
În lumea 1.2.  Propoziţia/enunţul (fără teoretizări) 18 VIII – X
plantelor 1.3.  Reguli ale discursului oral
2.1. - Pronunţie clară şi corectă. Intonaţie adecvată
2.2.  Punctuaţia
3.1. - Semnul exclamării. Intonarea propoziţiilor exclamative
3.2.  Forme ale discursului oral
4.1.  Scrierea funcţională
4.2. - Dictări (texte de maximum 40 de cuvinte)
În lumea 1.1.  Acte de vorbire: a cere şi a da informaţii/o solicitare 18 XI -XIII
animalelor 1.2.  Punctuaţia
2.1. - Virgula (în vocativ şi enumerare)
2.2. - Două puncte
2.3.  Dialogul
3.1. - Reguli de vorbire eficientă: elemente de politeţe verbală
3.2. asociate actelor de limbaj utilizate (salutul, formularea
3.4. unei cereri, ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt) a
4.3. formula o idee/o părere/o opinie
 Forme ale discursului oral
- Povestirea unor întâmplări trăite
- Repovestirea unor întâmplări citite
Natura 1.3.  Textul liric 24 XIV - XVII
2.1. - Poezii despre universul copilăriei
2.4.  Fonetică
3.4. - Sunetele limbii române. Vocale şi consoane
4.1.  Ortografia
4.2 - Scrierea corectă a cuvintelor care conţin consoana m
4.3. înainte de b şi p
- Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii oa, ea,
ia, ie, ua, uă (fără terminologie)
 Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4 5 6
 Vocabular
- Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
SEMESTRUL AL II-LEA
Pe urmele  Recapitulare 6 I
vacanţei
Prin toate 1.1.  Organizarea textului scris 24 II – V
colţurile lumii 1.2. - Scrierea pe liniatură dictando
1.4. - Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea titlului, a
2.1. autorului, folosirea alineatelor, respectarea spaţiului
2.2. dintre cuvinte
2.3.  Dialogul
2.4. - Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog despre:
3.2 şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi, mediul
3.3. înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei, conduita în
3.4. mijloacele de transport în comun, în sala de spectacol
4.1.  Scrierea imaginativă pe baza unui suport vizual
4.2. - Banda desenată
4.3.  Forme ale discursului oral
- Repovestirea unor poveşti citite sau audiate
- Repovestirea unor întâmplări citite
 Scrierea funcţională
- Felicitarea
Despre mine, 1.1.  Forme ale discursului oral 24 VI – IX
despre tine, 1.3. - Povestirea orală după ilustratii
despre noi 2.1. - Grupurile de litere ce, ci, ge, gi
3.2. - Grupurile de litere che, chi, ghe, ghi
4.2.  Fonetica
4.3. - Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
 Forme ale discursului oral
 Unitatea de Competenţe Conţinuturi Nr. de Săptămâna Observaţii
învăţare ore
1. 2. 3. 4 5 6
- Descrierea unei persoane
Ploaie de stele 1.1.  Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe baza 18 X – XII
2.3. unui suport vizual
3.1.  Ortografia
3.3. - Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o, dintr-
3.4. un/dintr-o
4.1.  Textul. Povestirea orală
4.2.  Scrierea imaginativă pe baza unui şir de întrebări
 Ortografia
- Scrierea sau/s-au, sa/s-a
 Forme ale discursului oral
- Descrierea unui fenomen
Terra, o planetă 1.4.  Textul nonliterar/informativ 18 XIII –XV
în mişcare 2.1.  Scrierea funcţională
2.2 - Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare
3.1. - Afişul
3.2. - Ziarul sau revista clasei
3.4.  Forme ale discursului oral
3.3. - Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
4.1.  Reguli ale discursului oral
4.2. - Acord de număr şi gen, fără terminologie
Parfum de vară  Recapitulare finală 12 XVI - XVII
 5. Descrieți o situație de învățare diferențiată care ilustrează tipologia diferențierii curriculare. Studiu de caz.

DIFERENȚIEREA NU ÎNSEAMNĂ SĂ PROPUI OBIECTIVE DIFERITE, CI SĂ GĂSEȘTI  RESURSE

PEDAGOGICE PENTRU A ATINGE ACELEAȘI OBIECTIVE, CU TOȚI    ELEVII  , PRIN CĂI DIFERITE.
A diferenția între elevi devine o altă formă de abordare, care este tratată variat de autorii din literatura de
specialitate.Principala problemă care apare în diferențierea cât mai eficientă la nivelul clasei este echilibrarea raportului
între competiție și cooperare. Este clar însă că diferențierea nu este  eficientă pentru a atinge nevoile particulare ale unui elev
anume.
 Deschiderea către un curriculum incluziv se referă la a ține cont de diversitate și a recunoaște heterogenitatea cerințelor
educaționale ale tuturor copiilor. Sarcina principală a profesorului este aceea de a diferenția curriculumul școlar pentru ca toți
elevii să învețe. Diferențierea se referă la procesul prin care profesorul găsește ceea ce este cel mai potrivit să învețe elevul
din cadrul curriculumului
Zilnic, la clasă, cadrele didactice trebuie să organizeze predarea-învăţarea pentru copii diferiţi din punct de vedere al
abilităţilor, ritmurilor şi stilurilor de învăţare pentru a asigura succesul învăţării.
Diferenţele individuale între copiii din aceeaşi clasă se manifestă şi din punct de vedere al sexului, originii sociale şi
mediul cultural din care provin.
Diferenţele pe plan psihologic se referă la diferitele componente ale personalităţii şi structurile de personalitate.
 Inteligenţa- este una din variabilele care se află la temeiul diferenţelor individuale de învăţare între copii.

Stilurile de învățare, numite și stiluri cognitive, reprezintă caracteristici cognitive,afective și general psihice care indică
modurile în care persoanele care învață, percep, interacționează cu și răspund de mediul de învățare.
Stilurile de învăţare vizual, auditiv şi chinestezic Vizual (imagini, filme, grafice, diagrame, tabele, modele).Auditiv (lectură,
înregistrări audio, povestire, muzică, verbalizare, întrebări).Chinestezic (interpretare, joc de roluri, modelare în lut)

STUDIU DE CAZ
IDENTIFICAREA CAZULUI
În urma asistenţelor la clasă, a observaţiilor spontane efectuate şi a celor tematice din timpul anului şcolar 2019 -2020 si a semestrului intai din
anul scolar 2019-2020, am sesizat că la clasa a III-a de la Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Viseu de Sus, clasă neomogenă ca pregătire şi educaţie şi
care are un număr de 16 copii, un caz special, în persoana elevului S.E.

FAMILIARIZAREA CU CAZUL
Numele şi prenumele: S.E.
Data naşterii:05.05.2010
Clasa: a III-a
Scoala cu clasele I-VIII Nr.1 Viseu de Sus Nivelul cultural-sanitar al familiei: mediu
Antecedente patologice:
Naştere: normală
Sarcina: fară probleme deosebite
Dezvoltare fizică: normala
Greutatea la naştere: 3000 g

DATE FAMILIALE
-numele si prenumele parintilor:
Mama-Roxana
Tata- -

-ocupatia parintilor
Mama-plecata in strainatate

-bugetul familiei redus, familia se descurcă doar din alocaţiile copiilor şi ajutorul social ;

-structura familiei
Copilul este crescut de la varsta de 2 ani de bunica,care mai are in crestere inca 2 copii.

-relatii familiale: uneori încordate din cauza lipsei de bani din casă.

-atitudinea faţă de copil şi de educaţia lui:

*Bunica este pasivă în educarea copiilor, dă dovadă de indiferenţă faţă de copii, care se descurcă cum pot, ajutându-se unii pe alţii.
*Bunicul este cel care se mai interesează de activitatea şcolară a copiilor, îi duce la medic, rezolvă dosarele necesare,se prezinta la sedintele cu
parintii.

Date culese prin convorbiri cu bunicul:

Vorbind cu bunicul, am constatat că acest copil are acasă un comportament asemanator celui de la şcoală. Nu-i place să-şi facă temele,iar când
matusa îl pune la treabă devine agresiv și de obicei refuză.
Copilul nu are un program adecvat,se uita la tv toata ziua,fara a fi intrebat daca are de invatat sau scris.Cand nu e la tv, e afara ,in imprejurimi si
foloseste un limbaj neadecvat,se murdareste fara sa-i pese si imita de cele mai multe ori anumite personaje din desene animate.Principalele lui
preferinte sunt jocurile cu <pistolul<,<pusca>,<de-a bataia>,distruge anumite obiecte,imitand exact ceea ce vede la tv.
Ascultă doar de bunicul, dar acesta nu ştie să fie consecvent în ceea ce priveşte atitudinea faţă de copil .
Este un copil cu mari carenţe educaţionale şi comportamentale, are un stil dezorganizat, este pasiv atât la reproşurile din partea adulţilor, cât şi la
pedepse.
Toate aceste lucruri conduc la neglijarea sarcinilor de învăţare şi chiar la insuccesul şcolar.

Date culese prin observaţii:

în timpul orelor
Are un comportament pasiv la clasă în timpul activităţilor de predare-învăţare.
Foarte des se întâmplă să întrerupă activitatea prin diverse gesturi necontrolate sau prin ieşiri din clasă neanunţate şi neaprobate.
În momentul în care învăţătoarea se apropie si este solicitat,refuza sa se implice in activitate,neagreand absolut deloc activitatile in perechi si grup.
Foloseste intrumentele de scris sau desenat pe post de arme cu care gesticuleaza anumite scene de lupta,scotand(in pauze)sunete onomatopeice din
cele mai variate.
Copertele caietelor sunt desenate permanent cu linii şi rotocoale fără sens,precum si cu anumite persoane in ipostaze de lupta.
Îi încântă şi îi captează atenţia orice activitate de joc, mişcare, cântec.
în pauze
Stă impreuna doar cu colegii cu care se joaca acasa in timpul liber,pe ceilalti ignorandu-i total.Cu acestia pune la cale jocuri tot cu tenta
violenta,scene de lupta,exprimandu-si deosebita placere a a fi <liderul grupului>.

Date culese prin convorbiri cu copilul:

Copilul isi iubeste fratii,desi el nu stie ca nu sunt frati de sange,insa e foarte agresiv fizic si verbal cu ei atunci cand nu acestia refuza participarea
la actiunile lui cu tenta razboinica.
Il iubește mai mult pe tati(bunicul) decât pe mami(bunica),considerand-o pe mama biologica o surioara(Roxana).
Ii place prezența copiilor care accepta doar jocuri<cu batai>
Nu-i place să învețe.
Vrea să deseneze, dar nu știe ce.

ANALIZA –SINTEZA DATELOR OBTINUTE

*prezintă deficit de atenţie ;
*afecţiuni atât la nivelul concentrării atenţiei, cat si la nivelul distributivitatii atenţiei ; ;
*folosirea unui vocabular bazat mai mult pe cuvinte cu caracter violent;
*comportament agresiv cu copii ce nu-i respecta deciziile si initiativele;
*comportament pasiv in timpul activitatilor de predare invatare;
*tendinta de imitare a personajelor violente vazute la tv,chiar identificarea cu acestea;
FORMULAREA UNUI DIAGNOSTIC

-dificultăţi de învăţare pe fondul unei atentii si motivatii deficitare;

-deficiente limbaj si carenţe sociale şi educaţionale grave;

MASURI DE REZOLVARE A CAZULUI

-fixarea unor reguli stricte,implicarea copilului dupa orele de curs intr-un program foarte bine stabilit SI DIFERENTIAT FATA DE CEILALTI
COLEGII.
-timpul alocat televizorului trebuie diminuat foarte mult;
-implicarea lui în anumite sarcini în care să aibă diferite responsabilităţi ;
-educarea unor deprinderi de autoservire şi relaţionare;
-îndrumat să-şi valorifice energia (gimnastică, activităţi de autoservire);
-trebuie obişnuit să se stăpânească să nu aibă porniri impulsive de moment;
-asezarea elevului in prima banca, astfel incat sa nu-i poata deranja pe ceilalti;
-exemplificarea faptelor pozitive cu exemple din cadrul orelor;
-incurajarea progresului in activitatea personala;
-acordarea recompenselor la orice progres, fie el cat de mic;
-afisarea lucrarilor individuale reusite la panoul clasei;
-participarea la sedinte de consiliere individuala orientate pe ameliorarea deficitului de atenţie;
-înlăturarea dificultatilor de limbaj, creşterea încrederii în sine, a independenţei, perseverenţei şi atitudinii faţă de semeni
-colaborarea cu familia;
-se impun activitati de consiliere a familiei cu privire la timpul liber al copilului si la influentele negative ale televizorului asupra cresterii si
dezvoltarii fizice si psiho-motorii ale copilului;e va începe c-activitati in sprijinul socializarii copilului;u activităţile menite socializării elevului,
dar şi olaborarea CONCLUZII
Discutând cu bunicii, problema acestui copil, pe baza informaţiilor obţinute, este că are nevoie de o atenţie sporită din partea familiei, din partea
şcolii și din partea tuturor persoanelor adulte care pot face asta.
Astfel, s-a tinut legătura cu familia si cu psihologul scolii, luându-se măsurile necesare, ceea ce a dus la schimbări semnificative în
comportamentul elevului.
S-a realizat socializarea în principal, precum și diminuarea tendintelor si vocabularului violente. S-a ajuns ca ,până la sfârșitul anului, elevul să
respecte aceleași reguli ale clasei ca și ceilalți elevi, sa fie supravegheat permanent in timpul liber si,cel mai important,sa i se trieze si controleze
programele tv la care copilul se uita .

6. Elaborați un plan individual de educație. Studiu de caz.

PLAN INDIVIDUAL DE EDUCATIE

NUMELE ELEVULUI : C.A.F

VARSTA : 5 ANI
NATURA DIFICULTATILOR :

- puternic exteriorizat, nestapanit, activ , bataus ;

- participa la activitatea de grup numai uneori, in general numai daca este solicitat ;
- lucreaza incet, nu se incadreaza in timp si renunta foarte usor la sarcinile primite;
- putin sarguincios ;

ASPECTE POZITIVE IN INVATAREA SI COMPORTAMENTUL ELEVULUI :

- memorie foarte buna, vocabular destul de bogat ;

- imaginatie bogata, inventiv cu manifestari creative ;
- vine cu idei si propuneri ;
- uneori este prietenos si atrage copiii;

CERINTE MEDICALE :

- sensibil la boli ;
- greseli de vorbire ;

MODALITATI DE INTERVENTIE :
 - tratare diferentiata ;

OBIECTIVE :

- sa participe la activitatea de grup fara a deranja colegii

- sa se implice activ in activitatea grupului chiar daca nu este solicitat ;
- sa finalizeze sarcinile primite ;
- sa se incadreze in timpul acordat finalizarii unor lucrari practice ;
- sa-si dezvolte aptitudinile ;
- sa indeplineasca cu placere insarcinarile sociale ;
- sa nu mai reactioneze violent ;

RESURSE :

- grupa de copii, in speta copilul observat dirijat ;

- mijloace de invatamant moderne, atractive, competente varstei ;
- colaborarea cu familia in contextul comunicarii cu comunitatea locala ;

ACTIVITATI :

- jocul sub toate dimensiunile sale si activitatile in grup ;

STRATEGII DE INVATARE :

- exemplul educatoarei ;
- observatia asupra comportamentelor si a atitudinilor copilului ;
- teste, probe si scalele de dezvoltare aplicate asupra personalitatii ;

COLABORAREA CU PARINTII :

- cunoasterea parintilor si a activitatilor familiei;

- preluarea sugestiilor date de parinti ;
- transmiterea catre parinti a comportamentelor pozitive
- lectii deschise pentru parinti ;

COLABORAREA CU ALTI SPECIALISTI :

- intalniri cu invitati : psihologi, logopezi, medici ;

MONITORIZAREA EVOLUTIEI :

- completarea zilnica a datelor referitoare la evolutia copilului ;

 - teste verbale si scrise ;

DATA INTOCMIRII :05.03.2020

Termene:
20 aprilie 2020 – temele 1, 2, 3
25 mai 2020 – temele 4, 5, 6.