Morfologie

Pronumele și adjectivul pronominal negativ

Def. Înlocuieşte numele obiectelor prezentate ca inexistente.

Pronumele nimeni, nimenea, nimic, nimica, niciunul, niciuna au înțeles negativ și se folosesc
numai în propoziții negative:
- Au fost anunțați toți (oamenii) – Nu a fost anunțat nimeni (niciunul).
- A venit cineva (vreunul)? – Nu a venit nimeni (niciunul).
- A adus tot (materialul)? Sau: A adus ceva? – Nu a adus nimic (a).

Obs. Pronumele negativ nimeni (nimenea) se referă numai la persoane, iar nimic(a) numai la
lucruri.
Pronumele niciunul (niciun) se poate referi atât la persoane, cât și la lucruri. Ca și pronumele nehotărâte
cărora li se opun prin sensul lor negativ, pronumele negative nu aduc nici o precizare cu privire la
persoana sau lucrul la care se referă.

Obs. Pronumele nimic (a) este invariabil după gen și număr, și nu are decât cazurile N. și Ac.
Pronumele nimeni (nimenea) nu are forme pentru genuri și număr. La dativ-genitiv are forma nimănui
(a). Pronumele nici unul (niciuna) se declină ca pronumele nehotărât unul (una), de la care este format
(nici este invariabil). Formele niciun, nicio (D.G. niciunui, niciunei) au valoare de adjectiv pronominal
negativ, stau înaintea unui substantiv nearticulat și au funcția sintactică de atribut adjectival:

N. Niciun pom nu era uscat.

Ac. Pe niciun pom nu erau omizi.
D. Niciunui pom nu i s-au tăiat crengile.
G. Crengile niciunui pom nu erau tăiate.

N. Nicio casă nu se vedea în zare.

Ac. Pe nicio casă nu erau porumbei.
D. Niciunei case nu-i lipsea nimic.
G. Țiglele niciunei case nu erau noi.

Obs. Niciunul, niciuna se scriu legat. Scrierea lor cu trebuie confundată cu cu situaţia când nici este
conjuncţie. Ex. Nu a venit nici unul nici celălalt.

Obs. În propoziții negative poate apărea precedat de ”nici” și pronumele nehotărât ”unul”:

În astfel de situații pronumele (celălalt), precedat și el de nici, arată că unul este pronume nehotărât,
iar nici conjuncție.

Obs. Nici, luat independent, poate fi și conjuncție coordonatoare (copulativă) în cadrul unei
propoziții sau fraze:
 - Nici Ion, nici Costel nu și-au făcut tema. (leagă termenii unui subiect multiplu)
- Nici nu a câștigat, nici nu a pierdut. (leagă două propoziții principale, independente).
De asemenea poate fi adverb în următoarele situații:
- Nici tare fumos nu sunt!
- Nici din cale-afară de deștept nu sunt!...
- Dar în situația: Nici tare frumos nu sunt, nici din cale-afară de deștept!, nici este conjuncție
coordonatoare copulativă.

Obs. Pronumele cu forme cazuale – nimeni, nici unul (nici una) îndeplinesc, de obicei, următoarele
funcții sintactice: subiect, complement direct sau complement indirect, atribut pronominal genitival și
nume predicativ exprimat prin pronume la genitiv. Pronumele nimic(a), cu formă numai pentru
nominativ-acuzativ, este folosit mai ales cu funcția de subiect, de complement direct și de complement
indirect, construit cu diferite prepoziții:

N. Nimeni nu a venit la cină. – subiect

Ac. Nu ai văzut pe nimeni? – complement direct
D. N-am cerut nimănui nimic. – complement indirect
G. Cărțile nimănui nu sunt mai bine îngrijite. – atribut pronominal genitival
G. Locurile acestea sunt ale nimănui. – nume predicativ

N. Nimic nu m-a impresionat mai mult. – subiect

Ac. N-a întrebat nimic. – complement direct
Ac. A dat un lucru bun pe nimic. – complement direct
Ac. A făcut un lucru bun din nimic. – complement indirect.

Alte valori ale cuvântului nimic:

De la pronumele negativ nimic s-a creat substantivul (un) nimic, cu pluralul nimicuri, având
sensul de ”lucru fără valoare, fără importanță, fleac” : Acesta e un nimic; Acestea sunt nimicuri.
Cuvântul nimic, precedat de prepoziția ”de”, dacă determină un substantiv, are valoare de
locuțiune adjectivală: ”un lucru de nimic” (neînsemnat); ”un om de nimic” (josnic, netrebnic).

Obs. Când pronumele negativ determină un substantiv şi se acordă în gen , nr. Şi caz cu un substantiv,
devine adjectiv pronominal negativ şi are funcţia de atribut adjectival.