Sunteți pe pagina 1din 8

Academia Forețelor Terestre “Nicolae Bălcescu”, Sibiu

Managementul resurselor de apărare

Managementul resurselor umane în domeniul militar

Realizat de: Coordonator:


Sd. sg. DRENTEA Paul Cpt. lect. univ. dr. ing..
Sd.sg. GLAZOV Bogdan BADEA Dorel
Sd. sg. OLTEAN Mihaela

Anul unviersitar 2013-2014


Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu“, Sibiu

Cuprins
1. Introducere
2. Impactul resursei umane asupra securității naționale
3. Riscurile în domeniul resursei umane ce pot apărea la nivelul unui batalion
4. Implicarea resursei umane în obținerea capabilităților 
5. Factorii de risc asociați resurselor umane
6. Studiu de caz
Concluzii
Bibliografie

2
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu“, Sibiu

1. Introducere
Resursele umane sunt valoroase, rare, dificil de imitat şi, relativ, de neînlocuit
fiind singurele resurse capabile să producă şi să reproducă toate celelalte resurse aflate la
dispoziţia unei organizaţii.1
Resursele disponibile pentru gestionarea riscurilor sunt limitate, însă numărul
riscurilor creşte, odată cu complexitatea entităţii publice şi a activităţilor desfăşurate
pentru atingerea obiectivelor. Prin urmare este necesar să se urmărească un răspuns optim
la risc, într-o anumită oridine de priorităţi, care rezultă din evaluarea riscurilor.2
Managementul riscurilor trebuie subordonat obiectivelor entităţii, care formează un
sistem integrat, coerent. Personalul organizaţiei trebuie să conştientizeze importanţa pe
care gestionarea riscurilor o are în atingerea propriilor obiective.
Managerii unei organizații nu trebuie să se limiteze la a trata, de fiecare dată,
consecințele unor evenimente care s-au produs. Tratarea consecințelor nu ameliorează
cauzele și, prin urmare, riscurile materializate deja se vor produce și în viitor, de regulă,
cu o frecvență mai mare și cu un impact crescut asupra obiectivelor. Managerii trebuie să
adopte un stil de management reactiv, ceea ce înseamnă că este necesar să conceapă și să
implementeze măsuri susceptibile de a atenua manifestarea riscurilor. Reacția orientată
spre viitor permite organizatiei sa stapaneasca, in limite acceptabile, riscurile trecute,
ceea ce este acelasi lucru cu cresterea șanselor de a-și atinge obiectivele.3 Sistemul militar
trebuie să fie, în principal, o concentrare de indivizi foarte bine instruiţi, experţi în
desfăşurarea şi conducerea luptei armate şi care pentru atingerea obiectivelor,
întrebuinţează arme şi tehnologii de înaltă performanţă, în condiţiile unor costuri
considerabile, dar a unor pierderi umane cât mai reduse. Resursele umane au căpătat un
rol deosebit în procesul de invoare și creativitate din cadrul organizației militare.
Deoarece evoluţia practicii şi gândirii manageriale trebuie să determine şi în organizaţia
militară, deplasarea atenţiei de la factorul material – care deţinea poziţia centrală la
începuturile managementului ştiinţific, către resursa umană, ajungându-se la concluzia

1
http://conference.dresmara.ro/conferences/2007/17_Paun_Ilie.pdf
2
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/programe/Fisa_standard11.pdf
3
http://www.securitatea-informatiilor.ro/managementul-riscurilor/managementul-riscurilor-in-it/

3
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu“, Sibiu

că militarul este mai mult decât „carne de tun”, gestionarea acestei resurse trebuind să
ţină seama de principiile managementului modern.
2. Armata, ca organizaţie cu atribuţii ample în domeniul apărării şi securităţii
naţionale şi nu numai, primeşte din partea societăţii resurse materiale, umane, financiare,
informaţionale ce se cer a fi utilizate cât mai eficient şi în deplină concordanţă cu
scopurile şi obiectivele stabilite pentru această instituţie a statului. Impactul resursei
umane împreună cu progresul tehnologic şi revoluţia informaţională, cuplat cu cel al
reformei din organismul militar , asupra securității naționale presupune luarea în calcul a
derulării adecvate a programelor de recrutare, selecţie, formare, dezvoltare şi utilizare a
personalului militar. 4
Resursele umane fac parte din categoria resurselor puse la dispoziţia armatei de
către societatea în care organizaţia militară fiinţează pentru ca aceasta din urmă să-şi
poată îndeplini misiunile constituţionale încredinţate legal.
Procesul de selecție, recrutare și pregătire a resursei umane trebuie să fie în
concordanță cu schimbările și progresul ce au loc în organizația militară. Nerealizarea
acestui lucru va duce la imposibilitatea îndeplinirii misiunilor încredințate, fapt ce poate
aduce prejudicii securității naționale.
3. Riscurile în domeniul resursei umane ce pot apărea la un nivel al organizației
militare, și anume un batalion, pot fi :5
- dificultatea îndeplinirii sarcinilor și misiunilor cu un personal care nu este pregătit
corespunzător
- implicarea și centrarea personalului asupra execuției, în detrimentul gândirii, conceperii
și planificării
- deprecierea rolului subofițerilor
- ambiguități în utilizarea gradaților profesioniști
-slăbirea unității de comandă și de acțiune, deteriorarea actului de conducere și scăderea
nivelului ordinii și disciplinei militare
- desconsiderarea valorilor morale tradiționale, a onoarei și demnității militare

4
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/impactul_integrarii_in_alianta%20nord_atlantica.pdf
5
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/impactul_integrarii_in_alianta%20nord_atlantica.pdf

4
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu“, Sibiu

- perpetuarea și dezvoltarea unor dificultăți de natură economică, financiară și socială


care afectează critic funcționarea batalionului.
4. Implicarea resursei umane în obținerea capabilităților :

Resursa umană

Conducere Execuție Educare Instruire

Conducerea presupune: asumarea responsabilităților deciziilor, loialitate față de


subordonați, direcționarea forțelor și resurselor repartizate în scopul atingerii finalului
dorit, stabilirea unui climat de lucru în echipă, care să genereze succesul precum și
curajul fizic și moral în fața adversarilor.6 În același timp educația și instruirea ca parte
integrantă a componentei privitoare la resursa umană, se execută atât prin structurile
specifice de învățământ militar și instrucție, cât și prin unitățile care se pregătesc în baza
programelor de instruire.
5. Factorii de risc asociați resurselor umane din armată, au impact asupra stării de
normalitate și a evoluției favorabile a managementului resurselor umane. Acești factori
pot fi:7
• sociali: diminuarea sporului natural al populației, calitatea redusă a protecției sociale,
asistenței medicale, disfuncționalități ale sistemului educațional.
• economici: erodarea bazei economice a securității naționale prin declinul producției,
accentuarea dezechilibrului balanței comerciale, scăderea bugetului destinat apărării.
• politici: criza de autoritate a insituților puterii, lipsa consensului politic asupra
problemelor majore a statului.
• psihologici: menținerea în stare tensionată a climatului intern
6. NATO are dislocate un număr de 1000 de militari în România ce au ca scop
pregătirea și antrenaream militarilor români. Statul Major General a încredințat o misiune

6
http://www.rft.forter.ro/cd_2009/07-sub7/01.htm
7
Mihai Marcel Neag, Dorel Badea, Horațiu Neagoe, Managementul resurselor umane-concepte
fundamentale, Sibiu, Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, 2010, p. 43

5
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu“, Sibiu

UM 01114 București pe data de 11.04.2014 având alocat un număr de 200 de militari.


Experții au considerat că misiunea va înregistra un eșec deoarece trupele sunt
insuficiente ca număr. Numărul suplimentar de militari a fost evaluat la aproximativ 150
de militari, iar neacordarea acestuia va conduce la imposibilitatea îndeplinirii misiunii,
ceea ceea ce va duce la retragerea trupelor NATO din România, lucru ce presupune o
pierdere majoră pentru statul nostru. Estimările acestuia privind succesul misiunii în urma
alocării de trupe a fost de 80%, iar în cazul în care nu s-ar aloca trupe șansele ar fi de 5%.
În situația de față Statul Major se confruntă cu decizia de a trimite sau nu mai multe
trupe.
Metoda cantitativă:
forțe suplimentare- 150
succes(80%) eșec -0
alocare isucces(20%) forțe suplimentare- 150
eșec- 1.000
SMG
succes (5%) forțe suplimentare- 0
nealocare eșec- 0
insucces (95%) forțe suplimentare- 0
eșec 1.000
I. alocare trupe
0.8 x 150- 0.6 x 0 = 120
0.2 x 150- 0.2 x 1000= -170
- 50

II. nealocare trupe


0.5 x 0-0.5 x 0= 0
0.95 x 0- 0.95 x 1000= -950
-950

Varianta optimă= v. I (alocare).

6
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu“, Sibiu

Metoda calitativă:

Militarii Armament

lipsa
dezinteres motivării necorespunzător cu misiunea
încredințată
Muniție eșec în
insuficientă executarea
Cerințe
misiunii
SMG
timp alocat scurt tacticile trupelor NATO
nu se potrivesc cu
majoritatea
învechită nivelul actual al
nefuncțională
militarilor români

Tehnica Pregătire

Concluzii
Resursele umane constituie un potențial uman valoros al organizației militare.
Acest potențial trebuie înțeles, motivat și implicat cât mai mult în realizarea obiectivelor
organizației militare, și anume apărarea națională. De aceea e important ca deciziile
conducătorilor, decizii de o complexitate și dificultate mare, trebuie adaptate
personalității și trăsăturilor de caracter ale subordonaților.
Pregătirea resurselor umane este făcută pentru lupta armată, deci pentru ducerea
acţiunilor militare, caz în care nivelul de incertitudine este foarte ridicat. Ca urmare a
acestui fapt, comandanţii militari trebuie iniţiaţi şi deprinşi să organizeze, să decidă într-
un timp foarte scurt uneori, să comande, să dirijeze şi să coordoneze în condiţiile luptei
armate.
Adoptarea deciziilor în sistemul militar se realizează prin consultarea eşalonului
superior. Însă, în anumite cazuri, când această consultare nu se poate realiza, liderul,
comandantul adoptă singur decizia optimă, act care presupune o încărcătură morală

7
Academia Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu“, Sibiu

deosebită. Comandantul militar trebuie să ţină cont de pierderi (umane şi materiale) pe


care subunitatea le poate suferi şi să ia decizia care respectă cel mai mult teoria
"pierderilor zero".

Bibliografie
Neag Mihai Marcel, Badea Dorel, Neagoie Horațiu, Managementul resurselor umane-
concepte fundamentale, Sibiu, Editura Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu”,
2010
http://www.rft.forter.ro/cd_2009/07-sub7/01.htm
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/impactul_integrarii_in_alianta%20nord_atlantica.pdf
http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/control_prev/programe/Fisa_standard11.pdf
http://www.securitatea-informatiilor.ro/managementul-riscurilor/managementul-
riscurilor-in-it/

S-ar putea să vă placă și