Sunteți pe pagina 1din 46

CURS I

Tehnologia reproducerii taurinelor

Această tehnologie reprezintă ansamblul măsurilor cu caracter zootehnic şi managerial


menit să ducă la obţinerea unui nr. maxim de produşi de la acelaşi animal.
Importanţa reproducţiei taurinelor
- influenţează ritmul de creştere al efectivului
- nivelul producţiei economice
- eficienţa economică a exploatării taurinelor
Creşterea efectivului
Însuşirile de reproducţie, precum natalitatea (N), fecunditatea (F), intervalul între 2 fătări
(calvin interval CI), intervalul între fătare şi însămânţare (service period SP) influenţează direct
ritmicitatea de creştere a efectivului. În aceste condiţii, o vârstă la prima fătare de 27 luni, cu un CI
= 380 zile şi o N = 90% menţin o sporire a efectivului/fermă de 10-15% şi o vârstă medie a
efectivului de vaci de 2,5 - 3,2 fătări.
Influenţa reproducţiei asupra producţiei taurinelor: Din acest punct de vedere evoluţia
efectivului asigură o ritmicitate în producţia de viţei şi producţia de lapte (creşterea SP cu o lună,
duce la o pierdere de 400-500 kg lapte/vacă). Din această cauză o reproducţie slabă cu un CI > 18
luni face exploatarea pentru lapte a taurinelor total nerentabilă, deoarece cheltuielile pe furaje şi
întreţinere nu sunt acoperite.
Legătura între producţie şi eficienţa economică: Reproducţia e strâns legată de producţia de
lapte astfel încât o reproducţie bună să asigure o cantitate ridicată de lapte/vacă şi pe fermă. Astfel,
toţi specialiştii sunt de părere că pentru eficienţă economică trebuie să avem:
- CI de maxim 380 de zile
- N > 90%
- structura ginecologică optimă (ideal: 80% din vaci în lactaţie, 20% din vaci în repaus
mamar) pe întreaga fermă (60% din vaci trebuie să fie diagnosticate gestante, 20% fătate
recent, 20% însămânţate şi nediagnosticate).
Obiectivele reproducţiei taurinelor
Dacă în trecut baza se punea puternic pe sporirea efectivului de taurine în ţara noastră, odată cu
aderarea la UE şi impunerea cotei de lapte, obiectivele s-au schimbat punându-se accent deosebit pe
producţia de lapte/animal. {UE ne forţează să nu depăşim cotele de lapte}.
Pentru menţinerea competitivităţii exploatării taurinelor în ţara noastră e nevoie de următoarele:
1. vârsta la prima însămânţare să nu depăşească 18 luni
2. vărsta la prima fătare să nu depăşească 27 luni
3. N/fermă > 90%
4. mortalitatea (M) la tineretul taurin până la înţarcare < 2% (calculăm însă 5-7%)

1
CURS I
5. SP < 90 de zile
6. CI < 380 de zile
7. diagnosticul de gestaţie e dorit a se face precoce, sub 60 de zile (prin dozarea progesteronului
din sânge sau din lapte, cu un reactiv pentru culoare – bleu la prezenţa progesteronului)
Factori care determină sporirea efectivului de taurine
Aceştia sunt: fecunditatea, natalitatea, pierderile prin mortalităţi la viţei, reformele şi sacrificările de
necesitate la vaci şi viţele.
F = nr. viţele gestante / nr. viţele însămânţate = 85% ideal
Fecunditatea e influenţată pe de o parte de factori influenţaţi de animal (starea de sănătate,
anomalii), factori de mediu (intensitatea şi durata luminozităţii, alimentaţia, mişcarea) şi factori
antropici (recunoaşterea căldurilor şi a vacilor gestante). Fecunditatea influenţează atât rata de
sporire a efectivului, cât şi nivelul producţiei de lapte/lactaţie şi intensitatea selecţiei şi eficienţa
economică a exploatării.
N – reprezintă nr. de produşi viabili obtinuţi de la 100 de vaci şi viţele
într-un an
Din această cauză: o N > 90% asigură o reproducţie lărgită (mărire a efectivului);
o N < 75% nu poate asigura mărirea efectivului/fermă, cât şi reforma
selectivă la nivel de fermă.
pierderea de viţei
E provocată de mortalităţi şi sacrificări de necesitate. În medie, pierderea de viţei până la vârsta
adultă variază între 3 - 15% (accidente, etc). Există rase care sunt foarte sensibile la factorii de
mediu (r. Roşia Dobrogeană, rasele roşii în general, Jersey, Hampshire) şi rase cu sensibilitate
redusă (Sura de Stepă), rasele englezeşti de carne în sistem extensiv (Longhorn, Highlander). Alte
cauze: alimentaţia, întreţinerea în condiţii neigienice şi chiar sexul (masculii sunt mai sensibili).
pierderile la viţele şi juninci
Dacă F şi N sunt bune, putem realiza o reformă selectivă de până la 15% la viţele şi juninci fără a
scădea sau îmbătrâni efectivul din fermă (stereotipii: ticul de supt, loviri cu coarnele,
pododermatite, infantilism genital - 1-2% freemartinism, nimfomanie).
reforme şi sacrificări de necesitate la vaci
În mod normal, ieşirile se datorează reformelor şi sacrificărilor de necesitate (bătrâneţe – nu mai
prezintă călduri, uger relaşat ce depăşeşte jaretul, se ridică greu şi afecţiuni grave – mamite,
pododermatite).

2
CURS II

Planificarea reproductiei in fermele de taurine

Aceasta planificare presupune:


- asigurarea efectivului
- structura optima de taurine in ferma
- programarea sezonului de insamantari si fatari
- programarea varstei de introducere la reproductie

Asigurarea efectivului de taurine


Acesta poate fi asigurat prin reproductie simpla sau largita.
Fermele pot fi cu circuit inchis sau circuit deschis.
Fermele de vaci cu circuit inchis sunt acelea care-si asigura matca din prasila proprie.
Fermele cu circuit deschis au alta politica: (in Orientul Mijlociu, unde laptele e bine platit) viteii
se intretin pana la 15 zile (femele si masculi) apoi se livreaza in afara fermei la abator si se face
import de femele pentru matca (juninci gestante) din Europa – Olanda.
Fermele cu reproductie simpla isi pastreaza efectivul de vaci constant (circuit inchis sau
deschis).
Fermele cu reproductie largita isi maresc efectivul matca prin inlocuirea matcii din prasila
proprie dar si din importuri in scopul maririi efectivului (pentru marirea productiei).

Proiectarea structurii efectivului


Pentru o reproductie normala in fermele de vaci cu lapte avem nevoie de o structura optima a
efectivului.
In proiectare se tine cont de:
- caracterul de reproductie (simpla sau largita)
- organizarea reproductiei (reproductie in circuit inchis sau deschis)
- directia de ameliorare din ferma (pentru productia de carne – animalele stau afara si iarna,
monta in harem, pentru productia de lapte – exploatare intensiva, cu productia de carne
secundara)
- locul fermei in piramida ameliorarii (atentie la selectie si COP – programe de ameliorare)
alte structuri in functie de tipul de ferma
- nivelul procentului de reforma: 20-25% (pentru o ferma buna – difera in functie de
conditiile de intretinere, in functie de rasa) sau mai mare (+ reforma de necesitate – distocii
la fatare la BR, Bruna are longevitate productiva, spre deosebire de Holstein Friza)
Din punct de vedere fiziologic intr-o ferma normala avem: 80% din efectiv in productie – 60%
fatate si insamantate recent, 20% in gestatie si lactatie, 20% in repaus mamar/gestante in luna 8-9).

Pregatirea sezonului de insamantari si fatari:


- animale poliestrice
- calduri mai accentuate in primavara, mai sterse in perioada de iarna
Astfel se pot realiza fatari grupate, fatari esalonate. In alegerea unuia din aceste sisteme tinem
cont de conditia fermei:
- dinamica bazei furajere (nu fatari esalonate)
- tipul fermei (pentru carne sau lapte) – pentru lapte nu programam fatarile in iarna
- capacitatea de adapostire – spatiu insuficient (nu fatari esalonate)

Realizarea sistemului de fatari grupate:


- se bazeaza pe realizarea I.A. in timp foarte scurt astfel incat fatarile sa apare grupate
primavara
Avantaje:
- permite valorificarea masei verzi – cost mic pe kg de lapte realizat
- necesita investitii foarte mici in ferma (nu necesita maternitati)

1
CURS II
- asigura o crestere rationala a tineretului pana la 8-12 luni pentru vanzarea la 200-250-300
kg in functie de rasa => profit mare/vitel
- evita influenta sezonului la testarea animalelor dupa descendenti (necesita evaluarea SMZ
sau productiei de lapte grupat – neinfluentata de sezon).
Dezavantaje:
- determina diferente foarte mari intre productia de lapte a fermei pe timp de iarna si cea pe
timp de vara
- determina utilizarea nerationala a fortei de munca pe tot parcursul anului
- determina o folosire nerationala a spatiilor de cazare (pentru adaposturile de tineret)
Acest sistem de reproductie se utilizeaza:
1) in ferme mici din zona montana si premontana
2) in ferme in care se utilizeaza ingrasarea pe pasune a tineretului
3) in ferme in care se practica ingrasarea extensiva
4) in fermele care au conditii precare de adapostire si hranire.

Sistemul de fatari esalonate:


- se bazeaza pe realizarea uniforma a fatarilor pe parcursul anului
- realizeaza intre 8-10 fatari lunare din efectivul total
Avantaje:
- folosirea rationala a capacitatii de cazare
- folosirea rationala a fortei de munca
- livrarea ritmica a productiei de lapte
- realizarea veniturilor suplimentare pe perioada de iarna (lapte mai scump)
Dezavantaje:
- necesita un grad mare de dotare tehnica
- nu permite utilizarea eficienta a masei verzi
- induce erori in interpretarea rezultatelor testelor dupa descendenti

Organizarea insamantarii la vaci si vitele


Se iau in considerare:
- stabilirea momentului optim
- depistarea vacilor/vitelelor in calduri
- executarea insamantarii

Planificarea introducerii vitelelor la reproductie:


Se iau in considerare urmatoarele elemente:
- varsta vitelelor (diferita in functie de gradul de ameliorare al rasei)
16-18 luni la rasele ameliorate (H-F) {castig 500-600 euro daca devansez cu 2 luni
introducerea la reproductie} 22-24 luni la rasele primitive
- dezvoltarea corporala – se introduc la reproductie la o greutate de minim 70-75% din
greutatea de adult, inaltime 90-95% din inaltimea adultului, largimea corporala
80-85% din cea a adultului
- proportiile corporale si starea generala: constitutie armonioasa, indice pelvin > 33-35%
(largimea la ischii / largimea la crupa)
Introducerea vitelelor la varste mici are urmatoarele consecinte:
- stagnarea in crestere a junincii
- fatari distocice
- vitei subponderali (nu sunt alimentati cu suficiente s.n.)
- productie de lapte scazuta
Introducerea prea tarziu a vitelelor la reproductie are urmatoarele dezavantaje:
- aparitia fenomenului de degenerescenta grasoasa a ovarelor, depuneri in maniamente =>
intra mai greu la reproductie (datorita caldurilor sterse)
- aparitia chistilor ovarieni => nimfomanie
- marirea perioadei neproductive (+20-25% -> 50% cheltuieli pe perioada neproductiva

2
CURS II
Planificarea termenului optim de insamantare dupa fatare tine cont de urmatoarele
elemente:
- involutia uterului (dezvoltarea mare a ugerului, carunculi uterini ce trebuie sa se resoarba)
- numarul lactatiei (la primipare -> 3-4-lea ciclu de calduri)
- nivelul productiv (la vaci neproductive, daca nu e primipara se insamanteaza in primul
ciclu)
- starea de intretinere: daca e slaba, vacile au nevoie de un repaus de gestatie semnificativ mai
mare (in a 2-a luna? perioada? de gestatie, datorita apetitului capricios, hranirii fatului =>
metabolism negativ/catabolism)

Depistarea vacilor si vitelelor in calduri:


In momentul de fata se utilizeaza mai multe mijloace:
- plan individual de monta si fatari
- calendar de reproductie
- tablita tehnologica

Depistarea prorpiu-zisa a femelelor in calduri se bazeaza pe:


- timpul de depistare: se porneste de la premiza ca durata de calduri e scurta (18 ore estrus)
Totusi, vacile manifesta calduri in prima perioada a zilei (noaptea pana dimineata, si seara
tarziu).
- locul in care se realizeaza depistarea femelelor: in functie de sistemul de intretinere,
depistare in padoc sau la stand.
In stabulatie libera depistarea se realizeaza mai usor (caldurile sunt manifestate prin salturi),
iar depistarea propriu-zisa se realizeaza in sala de muls.

Metode si procedee de depistare:


1) metode clinice - cervix congestionat, edematos – deschis, vulva tumefiata, edematiata,
scurgere lichid filant, clar, sticlos, temperatura usor crescuta, retinerea laptelui la muls.
2) metode etologice – vacile sunt nelinistite, sar pe alte vaci si in momentul optim se lasa sarite
3) metode biologice-chimice – se utilizeaza taurii vasectomizati (deviatie penis)
capsule cu vopsea adeziva montata pe crupa (sacrum)
4) metode de laborator - determinare progesteron in sange si lapte (concentratie mica la gestatie),
examinare frotiu vaginal.
In practica se utilizeaza cu precadere metodele chimice si cele etologice pentru depistarea vacilor in
calduri.

Alegerea momentului optim pentru realizarea insamantarii:


Fecundarea la vaci depinde de momentul realizarii insamantarii.
Alegerea momentului optim de insamantare e influentat de:
- durata caldurilor
- de ovulatie
- de durata supravietuirii celulelor sexuale
- de conditiile insamantarii
 Durata caldurilor: in medie 18 ore (variind de la 6-30 ore)
 Ovulatia: intre 10 si 14 ore dupa incetarea caldurilor
 Durata de supravietuire a celulelor sexuale:
→ spermatozoizii 24 ore in aparatul genital femel, durata deplasarii spermatozoizilor din cornul
uterin pana in oviduct – 12 ore
→ ovulul 8 ore
=> insamantarea trebuie facuta inainte de incheierea caldurilor
 Conditiile insamantarii:
- de obicei se prefera insamantarea la mijlocul estrului, in afara orelor de muls
- nu in perioada programului de furajare

3
CURS II
Alegerea sistemului de reproductie:
In exploatarea taurinelor se utilizeaza atat I.A., cat si monta naturala.

Insamantarea artificiala:
- sistem modern de reproductie: 95% din efectivul de vaci in Danemarca si Israel
- in Romania mai putin de 50%
Avantaje:
- maximizarea progresului genetic ∆G
- previne transmiterea bolilor sexuale
- contribuie la reducerea cheltuielilor de intretinere pentru tauri
Monta:
- se utilizeaza cu precadere in exploatarea extensiva
- fecunditate mare, datorita depistarii in momentul optim al vacilor in calduri

In productie exista 2 sisteme de monta:


→ libera: in cireada, masculii la un loc cu femelele, mai putin in lunile noiembrie si decembrie
→ dirijata: sub supravegherea ingrijitorilor se introduce vaca la taur

4
Curs 3

Urmărirea fecundaţiei şi gestaţiei


Fecundaţia se realizează în treimea superioară a oviductului, rezultând zigotul. După
fecundare zigotul coboară în cornul uterin unde are loc nidaţia, care marchează începutul gestaţiei.

Metode de depistare a gestaţiei:


 Metoda zootehnică: observarea apariţiei/neapariţiei căldurilor după efectuarea
însămânţării (după 30-40 zile) – metoda cu pierderi economice;
 Metode clinice: - examen transrectal – palparea cornului uterin gestant de la 2 luni
- ascultaţia cu stetoscopul a bătăilor inimii fetusului, din a doua
perioadă de gestaţie, din luna 4
 Metode de laborator: sunt foarte laborioase şi mai puţin folosite; se bazează pe:
- metode bio-fizice (fizico-biologice): se măsoară rezistenţa mucusului vaginal (la o
vaca gestantă e foarte mare);
- metode bio-chimice: compoziţia mucusului vaginal;
- metode citologice: frotiuri vaginale
- imunologice
- biologice: testul Galli-Mainini

Durata gestaţiei
Începe în momentul nidaţiei şi se încheie în momentul realizării parturiţiei. Durează aproximativ
283 de zile şi e influenţată de:
- rasă: rasele ameliorate, precoce (H-F, Jersey) au durata mai redusă decât cele primitive
(Sura de Stepă, Mocăniţa), diferenţa fiind de aproximativ o săptămână;
- vârstă: vacile adulte au durata de gestaţie mai mare decât primiparele (diferenţă de 4-5 zile);
- sexul produsului de concepţie: pentru mascul durata e cu 1-3 zile mai mare decât pentru
femelă;
- numărul de produşi: la gestaţia gemelară durata e mai scurtă cu 2-3 zile.

Organizarea şi supravegherea fătării la vaci


Parturiţie = expulzarea produsului de concepţie în mediul extern.
Din punct de vedere tehnologic trebuie să realizăm pregătirea fătării: începe cu 10-15 zile
înainte de data estimată a fătării, odată cu apariţia semnelor clasice prodromale (abdomenul de lasă
mult pe partea dreaptă, se adânceşte scobitura flancului, se relanşează ligamentele sacrum-iliace,
coada îşi pierde rigiditatea, ugerul de tumefiază).
Pregătirea locului pentru fătare: d.p.d.v. tehnologic, fătarea poate avea loc în adăpost, în
maternitate sau pe păşune.
- în adăpost: în fermele de dimensiuni mici; preventiv se instalează un podeţ
antiprolaps la nivelul standului.
- în maternitate: cel mai indicat d.p.d.v. igienic; se practică în ferme mari, se
realizează într-un stand lung (2 m – de la iesle până la rigolă) ce obligă vaca să stea
în decubit lateral, pentru ca produsul să nu cadă în rigola pentru dejecţii.
Maternitatea are boxe individuale. Din punct de vedere al dimensiunii maternităţii
aceasta trebuie să fie apx. 10% din locurile din fermă (1 lună repaus în maternitate).
- pe păşune: în tabere de vară sau în momentul păşunatului (de obicei, noaptea)
Supravegherea parturiţiei:
Cu aproximativ 2-4 ore înainte de fătare apar semnele fătării: devine neliniştită, se uită des spre
abdomen, urinează des, se ridică şi se aşează des.
Se pregătesc:
- materialele
- femela

1
- îngrijitorul
Pregătirea materialelor are în vedere asigurarea toaletării părţii posterioare a vacii, a vaselor pentru
barbotaj (pentru eliminarea placentei şi a stimulării producerii de lapte), frânghii pentru fătări
distocice.
Pregătirea femelei: se dezleagă daca e legată la stand.
Pregătirea îngrijitorului: trebuie să aibe cunoştinţe minime şi pregătire, igienă corporală,
echipament adecvat.
Fătarea poate avea loc la termen sau prematur (probabilitate foarte scăzută de supravieţuire).
Fătările sunt în general eutocice, dar gradul de fătări distocice la taurine e cel mai mare.
Eliminarea placentei se realizează la 1-5 ore de la fătarea propriu-zisă.
Imediat după fătare se buşumează viţelul şi este dat să fie lins de către mamă. Se
administrează un barbotaj de 8-10 litri (compus din lichid amniotic, sare 50 g, tărâţe 250 g şi apă
călduţă) care are rol în eliminarea placentei şi începerea secreţiei lactante.
În momentul în care se întreţine în maternitate se practică o observaţie atentă în primele 2
săptămâni pentru depistarea unor boli.

Intensivizarea reproductiei la taurine


Vizeaza:
- folosirea biotehnologiilor de reproductie
- combaterea tulburarilor de reprodutie

Biotehnologiile de reproductie utilizate la taurine


- se utilizeaza: I.A. si transferul de embrioni
- inca nu s-a extins in marea practica: obtinerea de gemeni homozigoti prin separarea
blastomerelor, producerea de chimere, realizarea clonelor, influentarea sexului
produsului de conceptie, obtinerea de organisme transgenice, etc.

Insamantarile artificiale:
I.A. au cunoscut si cunosc cea mai mare raspandire d.p.d.v. biotehnologic (intensivizarea
reproductiei => 50000-80000 doze/taur/viata productiva, record: 1.000.000 doze – Sunny Boy,
1996). In cadrul insamantarilor artificiale exista o moda a taurilor cei mai tineri (valoarea unui
campion scade cu peste 60% dupa 3 ani).
Transferul de embrioni:
Prin transferul de embrioni se obtin de 2-4 ori mai multi produsi de la o femela valoroasa, astfel
creste aportul femelelor la progresul genetic, in final crescand progresul genetic. Metoda e
laborioasa:
- prin stimularea poliovulatiei la femele valoroase, insa daca aceasta nu e determinata
corect poate distruge tot ciclul sexual al femelei respective, poate aparea
nimfomanie si alte dereglari
- corelarea cu ciclul vacilor primitoare
- implantarea ovulelor la femelele primitoare

Prevenirea tulburarilor de reproductie:


Posibile tulburari de reproductie:
- la vitele: anomalii congenitale (free martinism), chisti ovarieni, infectii ale
tractusului genital;
- la vaci: calduri anovulatorii, anestru prelungit, avorturi (microbiene, hormonale,
mecanice), mamite (frecventa lor creste proportional cu productia de lapte).
Pentru prevenirea acestor afectiuni se actioneaza pe mai multe cai:
La vitele:
- alimentatie rationala/echilibrata (pentru a evita degenerescenta grasa a ovarelor, care
determina caldurile sterse)
- program de miscare (stabulatie libera)
- introducerea vitelelor la reproductie in momentul optim
2
La vaci:
- alimentatie rationala/echilibrata
- regim optim de miscare
- muls rational (de 2-3 ori pe zi)
- examene clinico-ginecologice periodice.

Tehnologia exploatarii vacilor in repaus mamar


Ne intereseaza:
Intretinerea
Acordarea repausului mamar optim
Hranirea rationala
Repausul mamar e obligatoriu deoarece:
- ugerul e foarte solicitat in perioada lactanta
- trebuie asigurata o crestere corespunzatoare a fetusului in ultima perioada a gestatiei
- trebuie create rezerve nutritive in organism pentru prima faza a lactatiei
Durata optima a repausului mamar se stabileste in functie de rasa, nivel productiv, stare de
intretinere, varsta, conditii de furajare. In general, in marea practica se realizeaza urmatoarele
perioade de repaus mamar:
- 40-50 de zile pentru vaci adulte cu productie foarte mica de lapte si stare buna de
intretinere
- 50-60 de zile pentru vaci cu productie mica de lapte (apx 3000 l/lactatie) si stare
buna de intretinere
- 60-65 de zile pentru vaci cu productie buna de lapte (apx 5000 l/lactatie) si stare
buna de intretinere
- 65-75 de zile pentru vaci adulte cu productii mari de lapte (apx 6000 l/lactatie) si
stare buna de intretinere si pentru primipare cu productii mici de lapte si stare
precara de intretinere
- 75-90 zile pentru primipare cu productii mari de lapte (apx 6000 l/lactatie) si vacile
adulte recordiste cu stare slaba de intretinere.
Intarcarea vacilor
Se face diferentiat in functie de nivelul productiv:
- vacile cu productii mici de lapte intarca singure
- vacile cu productii medii de lapte (apx 3000-4000 kg) intarca foarte usor in 3-5 zile
- vacile cu productii foarte mari intarca greu pe o durata de 12-14 zile
Exista vaci care nu intarca deloc pana la urmatoarea fatare (recordistele).

Intarcarea usoara
- se reduce nivelul energetic al ratiei cu 10-15%, se scoate masa verde, leguminoasele
- se reduce frecventa mulsului
- se restrictioneaza adaparea (1-2 ori/zi)

Intarcarea dificila
Pe langa masurile care se folosesc la intarcarea usoara, se mai iau urmatoarele masuri:
- timp de 2-3 zile se hranesc exclusiv cu fan si paie
- se schimba locul in adapost
- se restrictioneaza adaparea

Intarcarea imposibila
Daca pe o perioada de 14 zile nu se reuseste sistarea lactatiei se renunta la provocarea intarcarii. Se
continua cu hranirea animalului la nivelul necesarului de substante nutritive corespunzator
ultimelor zile de gestatie, iar vaca va intarca singura cu 2-3 zile inainte de fatare.

3
Intretinerea vacilor in repaus mamar

Se au in vedere:
Adapostirea
Ingrijirea corporala
Miscarea
Adapostirea: vacile in repaus mamar se intretin in stabulatie libera (presupune costuri mici si o
suprafata de 10-14 mp/cap si in padoc 7-8 mp/cap) si in stabulatie legata (pentru evitarea aparitie
riscului de avort spontan).
Ingrijirea corporala: in stabulatie legata se realizeaza numai un pansaj zilnic, renuntandu-se
la curatarea si ajustarea ongloanelor (apar avorturi).
Regimul de miscare: miscarea e foarte importanta pentru asigurarea tonusului muscular
corespunzator => fatari eutocice. Vara se realizeaza la pasune, iar iarna regimul de miscare se
realizeaza in padoc (trebuie atentie la curatarea padocului de gheata si trebuie evitate aglomerarile
la iesirea din padocuri).

Hranirea rationala a vacilor gestante


- se tine cont de faptul ca apetitul este minim in perioada de repaus mamar
- in perioada repausului mamar viteza de crestere a fetusului e cea mai mare
- daca in perioada repausului mamar hranirea este abundenta se depunde grasime in
maniamente -> are loc o crestere mare a vitelului -> fatari distocice, deci ratia
trebuie sa fie echilibrata proteic si mineral.
- cel mai important in aceasta perioada: asigurarea mineralelor de Ca si P, care au rol in
osificarea produsului de conceptie si depunerea de Ca in organism pentru refacerea
rezervelor. Lipsa Iodului in ratie conduce la o frecventa mare a retentiei placentare si
aparitia de vitei cu viabilitate slaba (astfel, in alcatuirea ratiei se are in vedere
furajarea de buna calitate, cu palataabilitate, cu un volum maxim de 1,5-1,7 kg SU /
100 kg GV). Trebuie evitata administrarea in ratie a nutreturilor alterate, inghetate,
murate (au aciditate ridicata, avand o influenta negativa asupra organismului vacii).
- principalul component al ratiei vacilor in repaus mamar: vara-masa verde, iarna-fan.
- nutreturile concentrate se administreaza in cantitati reduse sau deloc in functie de starea de
intretinere. Totusi, cu 2-3 saptamani inainte de fatare se administreza nutreturi
concentrate deoarece: se reduce capacitatea de ingestie si creste comportamentul
capricios in consumul de hrana al vacii.
Adaparea se va realiza la discretie la vacile in repaus mamar (problema intarcarii fiind deja
rezolvata). Apa trebuie sa aiba 10-12ºC. La temperaturi scazute ale apei se pot produce avorturi, iar
la temperaturi ridicate apa nu este consumata de animal.

4
Bovine II
Curs 4

Tehnologia exploatarii taurilor


- intretinere, hranire, exploatare

Intretinere:

- mentine conditia de reproducator si regumul de miscare


- adaposturile sunt inchise sau semideschise: in boxe individuale(2,10-3,20 m lungime,
in functie de dezvoltarea corporala a taurilor respectivi) in stabulatie legata-asezarea
taurilor cap-cap, in stabulatie libera boxele taurilor au o suprafata de 9-18 mc.

D.p.d.v. al ingrijirii corporale: la taurii in stabulatie legata se face ingrijirea membrelor si


ingrijirea pielii (ajustarea ongloanelor la 2-3 luni- pentru realizaarea saltului).

D.p.d.v. al ingrijirii pielii: se ingrijeste invelisul pilos din zona capului (dimosfism sexual,
fiind paros→depuneri de praf, mizerie→mancarime=se scarpina, invata sa impunga).

Regim de miscare: influenteaza conditia de reproducator. In stabulatie legata se


reecomanda se se realizeze zilnic acest regim de miscare, timp de 2 ori. Regimul este
individual.

Hranirea taurilor de reproductie: are in vedere mentinerea conditiei de reproducator,


fara a se ingrasa taurii→tinem cont de urmatoarele elemente ale ratiei:

- volumul ratiei sa fie mic: 1,5-2,5 kg SU/100 Kg GV


- tip hranire: uscat
- se calculeaza o ratie limitata d.p.d.v. al continutului caloric pentru a se evita
ingrasarea: 90-120 PD/100 kg GV, aport corespunzator de vitamina A si E (stimuleaza
functia de reproducere), aport corespunzator de iod (productie de spermatozoizi), Cu
(apetit sexual), Co (sintetizeaza vitamina B12), Se (apetit sexual).

Ratia taurilor se compune mai ales sin fibroase si concentate astfel incat 70% din valoarea
nutitiva a ratiei-fibroase, 30%-concentrate. In perioada de vara se poate inlocui 50% din
necesarul de fibroase cu masa verde palita.

Suculentele in perioada de iarna se administreaza in cantitati mici reprezentate de morcovi


(aport vitamina A si E).

Amestecul de concentrate: 75% ovaz (stimuleaza spermatogeneza), tarate grau, sroturi de


soia sau floarea-soarelui (asigura nivelul energetic).
Apa se administreaza la discretie.

Exploatarea taurilor de reproductie

Scopul urmarit este obtinerea unei productii mari de material seminal de buna calitate.

O utilizare nerationala a taurilor la reproductie conduce la obtinerea de material seminal


de slaba calitate, concentratie scazuta de spematozoizi si fecunditate scazuta.

- 2 recoltari pe saptamana in Romania


- 4-5 recoltari pe saptamana in alte tari
- utilizarea intensiva: intre 60000 si 100000 doze de material seminal/an (la 5 ani iese
din testare, la 7-8 ani isi incepe viata productiva)

Tehnologia cresterii tineretului taurin


Obiective: asigurarea unui SMZ corespunzator, valorificarea resurselor si a conditiilor de
mediu existente, adoptarea unor solutii tehnologice cu consum redus de materiale, energie si
forta de munca, maximizarea productivitatii muncii si cresterea ratei rentabilitatii.

Masuri preconizate pentru cresterea tineretului:

Masuri cantitative→sporirea numarului de vitei

- utilizarea tuturor vacilor de lapte


- reducerea frecventei sterilitatii si a intervalului intre 2 fatari
- folosirea precoce a viteilor la reproductie
- evitarea avorturilor
- reducerea incidentei mortalitatii la vitei

Masuri calitative→obtinerea unei generetii viitoare mai bune decat cea din prezent

- asigurarea taurilor cu un potential genetic superior

Masuri economice→avem in vedere:

- obtimizarea sporului de crestere la tineret, cat si reducerea cheltuielilor fixe din cadrul
exploatarii, cresterea productivitatii muncii.

Factorii care influenteaza procesul de crestere

→interni
→externi

Factorii interni:

- genotipul: heritabilitate ridicata 0,22-0,25


SMZ cu heritabilitate 0,4-0,7
dimensiuni corporale 0,3-0,6
- rasa: Baltata, Fleckvieh au viteza mai mare de crestere decat rasele primitive (Sura de
Stepa)
- individualitatea: influenta mare asupra parametrilor de crestere
- sistemul endocrin: prin hipofiza SLH stimuleaza crestrea masei musculare, a oaselor,
a cartilajului
prin tiroida (hormoni tiroidieni)- nanism, cresterea insuficienta a
organelor interne.
- glandele sexuale: hormonii sexuali stimuleaza metabolizarea protidelor si mobilizarea
lipidelor de depozit
- varsta: influenteaza fiecare etapa a vietii determinand dezvoltarea unui alt tesut sau
parte corporala
Factorii externi:

- alimentatia
- sistemul de intretinere: se recomanda in stabulatie libera sau la pasune in perioada
verii

Tehnologia de crestere a viteilor pana la intarcare (3 luni)

Are in vedere 2 elemente:

Tehnica hranirii
Tehnica intretinerii

Tehnologia e structurata in 2 perioade pe parcursul a 2-3 luni:

- colostrala: de la fatare pana la 3-6 zile


-alaptare propriu-zisa: da la perioada colostrala pana la intarcare (3 luni)

Perioada colostrala: are in vedere hranirea vitelului exclusiv cu colostru (produs de secretie
a glandei mamare, se modifica semnificativ in primele 2-3 zile de la fatare, pana la ziua 7
dispune de caracterele laptelui normal/integral).

Colostrul trebuie administrat imediat vitelului dupa fatare (de cel putin 6 ori in primele 24 h
dupa fatare).

Primul colostru are densitate foarte mare (1,55) comparativ cu laptele integral (1,26-1,28).

Substanta uscata la primul colostru e de 27,2 % / 12-12,5% SU lapte integral

PB: 19,7colostru / 3,3-3,6 lapte integral

Grasime: 4,6 colostru/ 3,8-4,8 lapte integral

Deosebiri:

- culoare pronuntat galbuie de consistenta vascoasa


- nu coaguleaza spontan prin invechire, insa prin incalzire coaguleaza intens
- densitatea e mai mare decat la laptele integral, insa are un pH redus de 6,3 (5-5,8 la
iaurt) fata de 7,2 la laptele integral
- continut superiior de SU si P
- valoare imunologica foarte mare (continut mare de imunoglobulina)
- valoare laxativa
Reguli de administrare a colostrului:

- prin supt
- congelarea colostrului pentru utilizare ulterioara
- 6 kg/zi/vitel in primele 48 h – administrare la biberon
- temperatura mai mare de 34 °C (altfel provoaca diaree)- administrat la biberon
- colostru artificial / inlocuitor de colostru se prepara: 0,6 kg lapte integral, o lingurita(
12g) ulei de micin, un ou proaspat de gaina, 100 ml tetraciclina

Perioada de alaptare propriu-zisa:

- se caracterizeaza prin sistem traditional de hranire


- exista si sisteme moderne de hranire

Sistemul traditional:

- utilizarea laptelui ca sursa principala de hrana concomitent cu surse minerale si


vegetale
- putem utiliza lapte integral (3,5% grasime) cat si lapte normalizat ( 2% grasime) sau
lapte smantanit (0,2% grasime)
- se administreaza la discretie amestec de nutreturi concentrate: cereale (porumb, ovaz,
orz) si proteice (mazare, tarate de grau, srot soia, srot floarea-soarelui), fibroase
(fanuri, otava), nutreturi minerale (fosfat de calciu)

Hranirea pe baza de lapte integral:

- metoda traditionala costisitoare-350-400 kg lapte/vitel, cu intarcare la 3 luni


- se practica numai in fermele familiale de subzistenta
- se are in vedere administrarea a 3 tainuri/zi in primele 3 saptamani→2 tainuri/zi pana
la 90 zile
- introducerea nutreturilor concentrate si fibroase de la 3 saptamani

Hranirea pe baza de lapte normalizat:

- 2% grasime
- s-a extins in practica in ultimii 40-50 de ani: s-a demonstrat ca viteii nu au nevoie in
perioada de alaptare de intreaga cantitate de grasime
- determina o crestere normala a viteilor, se reduc tulburarile digestive ( diareea), se
economisesc apx 4-8 kg de grasime pura/vitel/perioada alaptarii
- in primele 21 de zile se administreaza lapte integral
- acest lapte normalizat poate fi administrat atat in urma smantanirii cat si in urma
adaugarii de 25% apa calda in laptele integral
In aceasta varianta se ulilizeaza apx 150-170 kg lapte integral si 250 kg lapte smantanit pe
intreaga perioada de 3 luni.

Introducem amestecul de concentratla 3 saptamani.

Hranirea cu lapte smantanit (0,2% grasime):

- raspandure foarte larga in ferme


- 100 kg lapte/vitel/perioada→120-150 ron (economie)
- se utilizeaza in primele 3 saptamani lapte integral, apoi se introduce treptat lapte
smantanit, timp de 2-3 zile 50/50%
- dupa 45 zile se administreaza exclusiv lapte smantanit
- prin scoaterea grasimii din lapte trebuie sa avem in vedere administrarea srotului de
floarea-soarelui si a celui de soia

Sisteme moderne de hranire a viteilor:

- se bazeaza pe substituienti de lapte


- substituientii de lapte se administreaza sub forma lichida de 1:9 lapte/apa calda
- schema de alaptare: ca principiu: 21 zile lapte integral→substituienti de lapte
- 100-150 kg lapte integral/vitel si 30-40 kg substituienti de lapte pe intreaga perioada +
hranire la discretie cu fibroase si concentrate.
-

Adaparea

Indiferent de sistemul de alaptare trebuie sa se asigure o apa de calitate buna

- adapatorile se curata zilnic (altfel ar fermenta) →diaree


- la discretie: 4-8 l/vitel in peioada de alaptare. Modul de administrare a apei la discretie
se realizeaza prin galeti in boxe individuale sau cu adapatori cu nivel constant in boxe
colective.
Curs 5

Tehnica intretinerii viteilor pana la intarcare


Se au in vedere urmatoarele:
Conditiile de adapostire
Ingrijirea corporala
Regimul de miscare
Principii privind intretinerea viteilor:
- este necesar sa se asigure un spatiu de cazare uscat si curat si nu in ultimul rand confortabil
pt animal.
- sa se evite curentii de aer
- sa se asigure o luminozitate buna
- amenajari interioare simple si usor de intretinut
- investitia sa fie putin costisitoare
- sa se asigure o productivitate corespunzatoare a muncii.
Adapostirea viteilor:

- viteii pot fi cazati in aceleasi adaposturi cu vacile (ferme familial/sistem gospodaresc). In


acest caz, se amenajeaza un spatiu la capatul adapostului, lipsit de curenti de aer, cu
asternut din paie, uscat si curat. Spatiul se igienizeaza in vederea evitarii afectiunilor
digestive.

Adapostirea viteilor se practica in :


- maternitate
- profilactoare
- cresa
- in custi individuale sau adaposturi semideschise
In maternitate:
Exista boxe individuale pt vaci si vitei, cu o suprafata minima a boxei de 6 m².
Viteii se tin 7-10 zile impreuna cu mamele lor, dupa care se trec in cresa.

In profilactoriu:
Reprezinta un compartiment separat de maternitate si de cresa .
Viteii se intretin in profilactoriu de la 1la 4 saptamani de viata.
Capacitatea de cazare a maternitatii si profilactoriului trebuie sa reprezinte 10% din efectivul
matca a fermei.
Profilactoriul este conceput in boxe individuale si se respecta principiul: “totul plin , totul gol”.
Avantajul acestuia reprezinta faptul ca se evita suptul nenutritiv si se diminueaza stresul de
separare de mama.

In cresa:
Viteii sunt transferati in primele zile din maternitate in cresa, unde vor fi crescuti pana la intarcare.
Suprafata custii se calculeaza pentru 1,5-2 m²/cap vitel, cu un maxim de 4-6 capete/ boxa.
Trebuie sa avem o separare clara a zonei de odihna (cu 5-10 cm mai inalta, asternut din paie,
rumegus), a zonei de hranire si a zonei de circulatie a animalelor.
In custi individuale in afara adapostului:
Asigura cresterea viteilor intr-un mediu natural, aspru, uscat, curat, care imprima vitelului o
rezistenta mai mare la imbolnaviri.
Stimuleaza cresterea naturala, asigurand SMZ cu 15-20% mai mari decat in cresa.
Costul nutretului in custi este semnificativ mai mic decat la intretinerea in cresa.
Stabilirea necesarului pe custi/ferma: se face in functie de efectivul matca, de rata natalitatii si de
durata adapostirii viteilor in custi (paba la intarcare - 3 luni).
Nr de custi 20-22% din efectivul matca.

In adaposturile semideschise:
Sunt alcatuite din 3 pereti , orientati intotdeauna in directia vantului dominant.
Pardoseala continua cu sau fara asternut permanent.
Padocul este amplasat pe partea deschisa a adapostului unde se face furajarea.

Ingrijirea corporala a viteilor:

Reprezinta complexul de actiuni necesare asigurarii, curatirii si funcionarii normale.


Se are in vedere ajustarea periodica a ongloanelor mai ales cand cresterea viteilor se face pe
asternut permanent.
Pt a usura abordarea viteilor si a obtine animale adulte docile se recomanda ca dupa varsta de 2
luni viteii sa stea legati cateva minute de iesle in momentul efectuarii pansajului.

Regimul de miscare :
Se recomnda un regim de miscare zilnic, deoarece are efecte favorabile:
- intensificarea metabolismului
- stimuleaza procesul de crestere si dezvoltare
- imbunatateste conformatia
- intensifica apetitul
- are efect favorabil asupra starii de sanatate a animalelor.
Daca sunt exploatate in cresa animalele se scot in padoc la varsta de 2 saptamani-vara si 4
saptamani- iarna.
Intarcarea viteilor

Procesul de incetare a alaptarii se numeste intarcare.


Pregatirea intarcarii:

Impune urmatoarele masuri:


- dezvoltarea precoce a reflexului de inchidere a gutierei esofagiene.
- dezvoltarea timpurie a prestomacelor prin reducerea consumului de lapte si cresterea
administrarii celorlalte nutreturi: uruiala, fanuri.
- dezvoltarea timpurie a microflorei ruminale.
La viteii de reproductie intarcarea se face la 3 luni, pentru aceasta realizandu-se urmatoarele
actiuni:
- se diminueaza progresiv cantitatea de lapte sau substituienti de lapte .
- se reduce frecventa de alaptare la un alaptat / zi.
- se utilizeaza inainte de intarcare acelasi nutret care se administreaza si dupa intarcare.
In momentul intarcarii se tine seama de urmatoarele:
- intarcarea se face in grup
- de compartamentul individual al viteilor
- de starea de sanatate a viteilor
- de starea de greutate a animalelor
- la intarcare viteii trebuie sa consume apx. 700-800 g concentrate/zi si 1,5 kg fan/zi.
Tehnologia cresterii tineretului taurin categ. 3-6 luni

Pe parcursul acestei periode de crestere SMZ inregistrat e 750-900g astfel incat la varsta de 6 luni
tineretul taurin ajunge la apx. 150-180 kg.

Tehnologia hranirii tineretului taurin categ . 3-6 luni:

Trebuie avuta in vedere o administrare rationala a nutreturilor de buna calitate astfel incat sa se
asigure un SMZ corespunzator fara a provoca ingrasarea.
Furajarea se face diferentiat , sezonier: vara se administreaza nutret verde 5-15 kg /cap/zi si
amestec de concentrate 1-2 kg/cap/zi; iarna se administreaza fan de buna calitate, amestec de
leguminoase si graminee 1-2 kg /cap/zi; amestec de concentrate 1-2 kg/cap/zi , se recomanda
administrarea suculentelor 3-5 kg/cap/zi sub forma de radacinoase (sfecla furajera, gulie furajera,
semifan, semisiloz).Adaparea se recomanda a se face la discretie: se calculeaza apx. 10 litri
apa/cap/zi.

Tehnologia intretinerii tineretului taurin categ 3-6 luni:

Se practica intretinerea in stabulatie libera, in adaposuri calde sau reci.


Adaposturi calde: sunt adaposturi inchise, animalele fiind intretinute in boxe colective de
5-15 capete. Ca si in cresa, exista zona de odihna (15-20 cm mai inalta), zona de furajare si zona de
miscare.
Adaposturi reci sau semideschise: au un perete lipsa, de regula peretele sudic. Acestea se
realizeaza in zone in care iernile sunt mai blande (in zonele in care lipseste crivatul).

Tehnologia de crestere la tineretul taurin categ . 6-12 luni:

La aceasta categorie trebuie tinut cont ca incepand cu varsta de 6 luni cresterea se face
dierentiat pe sexe (categ. 6-12 luni, categ. 12-18 luni, categ.18-21 luni).
Categoriile amintite mai sus se deosebesc prin morfologie (dezvoltare corporala), fiziologie
(devin rumegatoare complete), dinamica procesului de crestere diferentiata: trecand prin fazele de
pubertate, dupa varsta de 18 luni ajunge la maturitatea completa. Dinamica procesului de crestere
este diferit: viteza de crestere la 6-12 luni (700-750g/zi) si va scadea la varsta de 12-18 luni (400-
450g/zi).
Cerintele nutritionale sunt specifice fiecarei varste, modificandu-se de la o categorie la alta:
6-12 luni - concentratie mare de proteina, 12-18 luni – proteina scade.
Abaterile de la normele de hrana prin subalimentatie conduc la intarzieri in crestere, la
tulburari de dezvoltare si functionare a aparatului de reproductie (hipoplazia uterului si ovarelor).
Supraalimentatia: se inregistreaza depozite semnificative de grasime, apar tulburari de reproductie
(degenerescenta grasoasa a ovarelor).

Tipuri de nutritie:

La tineret se administreaza toate categoriile de nutreturi (fibroase, suculente, concentrate) Dupa un


an la vitele scade semnificativ ponderea nutreturilor concentrate din ratie si creste ponderea
nutreturilor de volum.

D.p.d.v. al cantitatii de nutreturi, acestea se administreaza diferentiat in functie de catagoria de


varsta:

→ la categoria 6-12 luni:

- 2-3 kg fibroase/cap/zi
- 15-25 kg masa verde /cap/zi
- 8-15 kg suculente /cap/zi
- 1-2 kg concentrate/cap/zi

→ la categoria 12-18 luni:

- 4-5 kg fibroase/cap/zi iarna


- 1-2 kg grosiere/cap/zi

- 25-35 kg masa verde / cap/zi


- 15-20 kg suculente/cap/zi vara
- 1-2 kg concentrate/cap/zi

Administrarea de premixuri vitamino-minerale e obligatorie: (iarna, minim de sare si creta


furajera).

Tehnica hranirii se face diferentiat, sezonier si are mai multe caracteristici:


- palatabilitate ridicata
- ratiile sunt ieftine - vara
- influenteaza pozitiv cresterea si dezvoltarea tineretului taurin
- reducerea investitiilor in hranire, mai ales in perioada de vara
- tipul de hranire e preponderent voluminous, deoarece 80% e reprez de aceasta categorie
- ratiile utilizate sunt diferentiate in functie de: varsta, sezon si zona geografica.
Sezonul de pasunat :
- pe parcursul a 2-3 saptamani se face trecerea de la hranirea in stabulatie la hranirea cu
masa verde
- masa verde la pasune se administreaza la discretie
- pe cat posibil utilizarea masei verzi prin pasunat portionat
In stabulatie:
- trebuiesc asigurate cantitati mari de fibroase de buna calitate, cat si suculente.
- intotdeauna trebuie combinate nutreturile din ratii in functie de valoarea lor nutritiva si de
palatabilitate.
- in concentrate se administreaza amestec mineral de 1-2%
- la tineret se realizeaza 2-3 tainuri / zi
- D.p.d.v. al adaparii se calculeaza o cantitate de 30-35 litri de apa/cap/zi la o temperatura de
10-12 grade Celsius.
- adaparea sa fie la discretie, iar adapatorile sa poata fi usor de intretinut.
Curs 6
Tehnologia intretinerii tineretului de reproductie
Exista 2 sisteme de intretinere :
a) Legata: se aplica in ferme traditionale, ineficienta d.p.d.v. economic si o productivitate a muncii
scazuta; Animalele stau in standuri, pe un rand sau doua cu L 120-150 cm.
b) Libera – are numeroase avantaje: investitii mici, productivitate a muncii ridicata, favorizeaza
regimul de miscare. Adapostirea se face in grajduri inchise sau semideschise pe categorii de varsta:
6-12 luni, 12-18 luni, peste 18 luni. De la 12 luni se face intretinerea diferentiat pe sexe;
Boxe colective curpind: zone de odihna, circulatie, fujare, se calculeaza 2-4m²/cap in boxa
si 5-6m²/cap in padoc (afara).
Ingrijirea corporala in stabulatie libera se face mai rar, totusi periodic se verifica ongloanele (mai
ales vara), in perioada rece se vor realiza tratamente impotriva ectoparazitilor (scabia- raia apare la
nivelul sacrumului, tricofitia pe partile laterale ale gatului).
Programul de miscare pentru vacile in stabulatie legata se realizeaza la pasune, iar in
stabulatie libera se realizeaza in boxa colectiva si padoc.

Tehnologia pregatirii tineretului femel


pentru introducerea la reproductie
Termenul se stabileste in functie de :
1) maturitate sexuala
2) greutate
3) varsta
4) dezvoltare corporala

1) maturitatea sexuala la femele -15 luni.


2) greutate corporala – atunci cand realizeaza 70-75% din greutatea de adult.
3) varsta corelata cu precocitatea fiecarei rase (la rasele precoce se introduc la 16-17 luni,
iar la rasele tardive la 20-22 luni)
4) dezvoltarea corporala – 90% din inaltimea unui adult
– 85-90% din lungimea unui adult
– 80-85% din largimea unui adult
MASURI TEHNICE
- se realizeaza lotul in pregatirea pt inseminare
- se introduc vitele de 14-16 luni
- lotul de juninci (diagnosticate gestante)

1
- lotul de vitele insamantate (varsta min este de 15 luni).
In U.E. varsta medie a primei fatari = 24 luni. La noi=26-27-28 luni.
Tehnologia cresterii junincilor
Juninica = tineret taurin femel diagnosticat gestant.
Pentru gestatie si parturitia normala –SMZ=400-600g
Tehnica hranirii: continut maxim de S.U. pe care-l pot ingera 8-10Kg/cap /zi.
Raportul energo –proteic: 1 UN : 80g PBD.
Nutreturi indicate: difera in functie de sezon, zona geografica, stare fiziologica.
- nutreturile verzi au o digestibilitate si valoare nutritiva ridicata: 30-40 Kg/cap/zi
- nutreturile suculente : iarna =15-25 Kg si se compun din 2/3 nutret insilozat si 1/3 radacinoase
- nutreturi fibroase, necesare digestiei: 4-5 kg/cap/zi - iarna; 1-2 kg primavara, pentru pregatirea
trecerii la pasunat si cand productia de m.v. e scazuta (iulie, august)
- nutreturi concentrate: amestec unic 1-1,5kg/cap/zi, in acest A.F. se introduc si sarurile minerale.
Hranirea si adaparea:
- se fac diferentiat, sezonier
- tipul de hranire - predominant voluminous: 85% nutret de volum, 15% nutret concentrate.
In prima faza a gestatiei se pot face ratii fara adaos de nutret concentrat, dar celelalte
nutreturi sa fie de o calitate foarte buna. Ratia se administreaza in 2-3 tainuri.
Trecerea de la un sortiment la altul se face treptat pe parcursul unei saptamani.
Consumul de apa depinde de greutatea vie, cantitatea de SU din ratie, sistem de adapare,
stadiul gestatiei. Se administreaza in general 30-40 l apa/cap/zi cu o frecventa a adaparilor de 2-3
ori/zi- iarna si de 4-6 ori/zi vara.
Intretinerea junincilor
Adapostirea in stabulatie libera sau legata. Stabulatia legata este mai putin indicate la aceasta
categorie → problem la fatare. In stabulatie libera se tin in adaposturi inchise si semideschise. Vara
se intretin la pasune.
Ingrijirea corporala in stabulatie libera se face doar in situatia in care se impune; se acorda atentie
deosebita ingrijirii ongloanelor (nu si celor peste 5 luni de gestatie).
Miscarea se face la pasune sau in boxe colective.
Pregatirea pt fatare
Se realizeaza prin asigurarea conditiei fiziologice a femelelor gestante, o buna pregatire are efecte
favorabile: mareste rezervele pt sustinerea lactatiei, pregatirea d.p.d.v. hormonal parturitia →
usurarea parturitiei.
Tehnica hranirii: in ultima luna a gestatiei se realizeaza o crestere semnificativa in greutate a
produsului de conceptie. Alimentatia tip moderat voluminous: 1,4-1,9 kg SU / 100 kg G.V./zi.

2
Intretinerea in ultimele 2 luni de gestatie se face in adapostul vacilor in repaus mamar, preferandu-
se stabulatia libera pana in momentul fatarii pentru a asigura tonusul muscular.
Pregatirea pt fatarea junincii incepe cu 10 zile inaite de data planificata fatarii.
Data probabila a fatarii se stabileste prin:
-semne prodromale
-examen clinic pe baza datei fatarii
-la primipare durata gestatiei e mai scurta cu 4-6 zile.
Fatarea poate avea loc in maternitate, in adapost sau pe pasune.
Pregatirea junincilor pentru mulsul mecanic se face diferit in functie de tehnologia de muls din
ferma. Instalatia de muls se pune in functiune si merge in gol cu 2-3 zile inainte de aplicarea
paharelor de muls. Obisnuirea cu mulsul mecanic in sali speciale este mai dificila pentru ca
junincile trebuie sa se obisnuiasca cu circulatia in ferma.

Tehnologia exploatarii vacilor de lapte


Are loc dirijarea si optimizarea factorilor de mediu folosind potentialul productiv al
vacilor in scopul obtinerii unor productii maxime de lapte si asigurarii bazei furajere.
Baza furajera reprezinta totalitatea produselor disponibile pt alimentatia animalelor:
pajisti permanente , plante cultivate, produse secundare din agricultura, reziduuri industriale.
Pajisti permanente: pasuni si fanete -4,4 mil ha reprezentand apx 28% din suprafata Romaniei.
Plante cultivate: apx 900.000 ha cu porumb pt siloz, lucerna, iarba de sudan , sfecla furajera.
Culturi cerealiere: concentrate, produsele secundare: paiele si cocenii.
D.p.d.v. tehnologic: Optimizarea marimii si structurii bazei furajere
Pentru a optimiza se ia in calcul tehnica de hranire, structura ratiei , necesarul de
substante nutritive precum si cantitatea de furaje din afara fermei (ce pot fi cumparate: borhoturi,
taitei de sfecla, melasa).
In general la fertilizarea solului se calculeaza 0,5 ha baza furajera/cap vaca furajata.
Imbunatatirea bazei furajere:
Alegerea culturilor furajere de mare randament:
70% din baza furajera: leguminoase si graminee perene
20% : porumb pt siloz
10% : sfecla furajera, gulii, morcov etc.
Aplicarea de tehnologii moderne pt baza furajera:
- pasunile naturale trebuie intretinute si ameliorate in fiecare an
- recoltarea si conservarea corecta a furajelor: graminee in faza de inspicare, leguminoase in faza de
imbobocire si porumbul in faza de lapte-ceara.

3
Conservarea diferita: fanul se usuca pe brazda cu umiditate de 20-25% + ventilare, semifanul la o
umiditate de 50-60%, iar semisilozul la continut de apa intermediar.
Tocarea plantelor (porumb) se face prin fragmentarea de 2-3 cm, iar tasarea sa se faca foarte bine pt
a favoriza fermentatia lactica.
Metodele de preparare a nutreturilor:
Grosiere (palatabilitate redusa): tocarea paielor sau a cocenilor si stropirea cu o solutie de melasa
sau saramura, sau se pot administra cu taitei de sfecla.
Amestec unic: poate sa inglobeze 40-50% uruieli de cereale si sroturi, 20% ciocalai si 20-30% fan
de lucerna tocat.
Tehnica hranirii vacilor lactante:
Obiectiv: exprimarea potentialului productive al vacii si pregatirea ei pt lactatia urmatoare.
Factori: capacitatea digestiva, diferita in functie de individualitate, rasa, tip nutret, este
apx 2,5 kg SU/100 kg G.V.
Apetitul influenteaza tehnica de hranire : in primele 2 luni dupa fatare – apetit capricios:
furaje cu palatabilitate ridicata si valoare nutritive mare (bilant nutritiv negativ)
Schimbarile in masa corporala – pierde din greutate dupa fatare mobilizand rezervele
nutritive din organism. Din luna a 3-a de lactatie pana-n luna a 7-a greutatea se mentine constanta,
apoi creste semnificativ.
Hranirea pe perioada de vara:
Sursa: nutret verde, echilibrat sub forma cantitativa, calitativa sub aspectul raportului de
proteina si energie, de pe pajistile naturale si pasunile cultivate.
Nutretul verde poate fi administrat la iesle sau pasunat. Pasunatul are efecte favorabile
asupra sanatatii vacilor. Daca pasunile sunt la o distanta mai mare de 3 km de ferma, atunci nu se
recomanda deplasarea zilnica – se administreaza masa verde cosita la padoc sau se organizeaza
tabere de vara la pasune. In cazul in care avem tabara de vara: muls la pasune, umbrare, iesle.
Organizarea pasunii:
Tarlale- cresterea eficientei pasunatului, nr de tarlale = nr de grupe de vaci (100 cap)
Suprafata unei tarlale se calculeaza in functie de cantitatea de nutret consumat/zi/vaca, nr de zile in
care se mentin pe acea suprafata si productia de masa verde / ciclu de pasunat.
Inainte de scoaterea la pasune, prin aprilie se face obisnuirea vacilor cu masa verde administrand
rapita furajera. In iulie –august, cand pasunea nu mai realizeaza o productie mare de masa verde
datorita secetei se trece la furajarea suplimentara la iesle in taberele de vara (m.v., fibroase).
Se administreaza saruri minerale in cadrul amestecului unic sau sub forma de brichete: Na Cl,
fosfat dicalcic, Mg.

4
Curs 7

Hranirea vacilor pentru lapte


se face cu masa verde la iesle - in zonele in care nu exista pasune, iar hranirea se realizeaza
cu culturi furajere special destinate acestui scop.

Avantaje :
- reducerea suprafetei necesare pentru masa verde
- reducerea pierderilor (datorate distrugerii covorului vegetal prin calcare, murdarie)
de
masa verde cu 15%
- creste viteza de consum si de masa verde ingerata
- creste cantitatea de lapte produsa in timpul sezonului.
Dezavantaje:
- creste valoarea investitiilor pt padocuri
- creste consumul de carburant pt transport si recoltare
- creste volumul de forta de munca
Sistemul mixt de hranire al vacilor

- reprezinta combinarea sistemului de intretinere a vacilor la pasune cu


administrarea masei verzi la padoc.

- acest sistem se utilizeaza mai ales in zilele caniculare cand pasunatul se face
noapte, ziua lasandu-se administrarea masei verzi la padoc.

- cand suprafata de pasune este insuficienta se aplica in zonele din sudul tarii unde
nu exista pajisti irigate.

Tehnica adaparii vacilor la pasune are urmatoarele particularitati:

- pe langa apa endogena continuta de masa verde sunt necesari 10-15 l/100 kg GV/zi
apa exogena.
- necesarul de apa pe cap de vaca se poate calcula in felul urmator:
1 kg SU/vaca = 4,5 -5 l de apa (pentru apx. 12-15 kg SU/zi/vaca)
- pt producerea 1kg lapte se consuma apx 3-4l apa .
- in perioada de canicula consumul de apa creste cu 80%.
- calitatea apei foarte importanta: trebuie sa fie curata si fara mirosuri straine (benzina,
insecticid).
- temperatura idela a apei 8-12° C.
- frecventa adaparii: 4-5 ori/zi vara si 6-7 in canicula
- pt adapare se construiesc jgheaburi si se calculeaza frontul de adapare .

Tehnica hranirii si adaparii vacilor in perioada de stabulatie


Caracteristica de baza in perioada stabulatiei o reprezinta inlocuirea masei verzi cu
nutreturi insilozate: porumb siloz, fanuri, grosiere, concentrate cu amestec ferma.
Durata stabulatiei difera in functie de zona geografica:
Campie = 20 oct. - 15-20 aprilie.
Deal = 15 oct – 1 mai.
Submontan = 15 sept. -1 mai.
Alpina = 20 august – 20 mai
Avantajele hranirii din stoc:
- asigura o independent a hranirii in functie de starea vremii
- nutreturile care urmeaza a fi consumate pot fi recoltate in perioada optima de
vegetatie
- asigura o consistenta constanta ratiei
- permite o mai bine combinare a nutreturilor pt ratia administrata.

Dezavantaje:
- investitii mari pentru recoltare, depozitarea furajelor
- Consum ridicat de carburant si de forta de munca
- pierderi de substante nutritive 40% prin conservare
- palatabilitate si digestibilitate mai redusa decat la plante verzi

Baza si balanta furajera:


– instrument pt asigurarea necesarului de furaje/an agricol.
Baza furajera – totalitatea resurselor furajere disponibile pt hrana vacilor de lapte:
pasuni si fanete naturale, culturi de plante furajere , culturi agricole: grau, orz, porumb,
reziduuri industriale : tărâte,şroturi si borhoturi.
Pt a realiza o productie de lapte rentabila baza furajera trebuie acoperita din resurse
proprii in proportie de 70- 80%.
Balanta furajera este o lucrare tehnico economica de stabilire a necesarului de furaje
din productie proprie si achizitii. Se calc pe an agricol.

Hranirea vacilor de lapte in perioada de stabulatie


Se realizeaza prin nutreturi specific.
Fanurile au importanţa deosebită deoarece:
- au o structura fizica ideală pt influenţarea motilităţii rumenului si provocarea
rumegarii , asigura o concentratie ideala de energie 0,7-0,9 UNL pe kg SU).
- prin utilizarea fanului fara supliment de concentrate se pot realize usor 15-20 kg
lapte/ zi
- au o influenţă pozitivă asupra compozitiei laptelui: influenţează %G , %PB si acizi
grasi volatili.
Cel mai recomandat fan : fanul de lucerna.
Cantitatea de fan recomandata: 1,5- 2,5 kg fan/100 kg GV
Nutreturi insilozate: porumb insilozat, semisilozul, semifanul.
Porumbul insilozat:
- reprezinta cel mai important furaj pentru vacile de lapte in perioada de stabulatie
- in Romania se realizeaza productii de 50-80 tone la hectar
- pastreaza in mare parte continutul de substante nutritive a porumbului masa verde
- are digestibilitate si palatabilitate foarte buna
- influenteaza favorabil starea de sanatate si productivitatea vacilor
- se administreaza in cantitate de 4-6 kg/100 kg GV/zi si E: 0,2-0,25.

Semisilozul
- este un nutret conservat prin insilozare obtinut din graminee sau amestec de
graminee cu leguminoase. Se obtine in 2 etape: I cosirea, recoltarea
II dupa ofilire/palire, cand umiditatea scade cu
50-60% se realizeaza conservarea

- are valoare nutritiva mai mare decat porumbul insilozat: SU 45%, val. E: 0,33 UNL,
si PD 35 g.
- consumul este de 3-4 kg/100 kg GV.
Semifanul
- reprezinta cea mai eficienta metoda de conservare a plantelor furajere cu un continut
scazut de glucide solubile (leguminoase sau amestec de leguminoase cu graminee)
- se produce in 2 etape: I cosire, recoltare
II cand se ajunge la umiditatea de 40-50% se trece la
conservarea in baloti inveliti in folie de plastic pentru pastrarea si realizarea
fermentatiei lactice
- se poate pastra pana la 3 ani, cantitatea administrata este de 1-3 kg/100 kg GV

Radacinoasele
- nutret excelent pentru productia de lapte
Sfecla furajera
- are multe avantaje in hrana vacilor de lapte, datorita faptului ca este lactogena
- realizeaza productii de peste 100t/ha
- se administreaza iarna in cantitate de apx. 7 kg/100 kg GV
- administrarea sfeclei furajere in hrana vacilor determina scaderea % G din lapte si
aparitia unui gust amarui.
- elibereaza foarte mult calciu din oase (→ se administreaza supliment de Ca)
Morcovul furajer
- se administreaza la vacile recordiste, mame de tauri (datorita faptului ca producerea
morcovului furajer e foarte costisitoare, desi se obtin 40 tone/ha).
- au un continut ridicat de caroten: se recomanda in administrarea ultimei perioade de
gestatie.
- cantitatea administrata e de 0,5 kg/100 kg GV (din motive economice)

Borhoturile industriale
- sunt foarte ieftine
- asigura o stimulare a productiei de lapte

Borhotul de bere
- rezulta in urma procesului de producere a berii
- e constituit din tegumentul boabelor de orzoaica si orz
- se foloseste in forma proaspata in cantitate de apx. 2-4 kg/100 kg GV.
Dezavantajele utilizarii in cantitate mare a borhoturilor in hrana:
- scad procentul de grasime in lapte
- duc la aparitia tulburarilor metabolice (cetoza → acidoza ruminala)

Taiteii de sfecla
- au efect lactogen si se administreaza in cantitate de 2-3 kg/100 kg GV
- se recomanda administrarea pentru o perioada scurta de timp (maxim 1 luna),
deoarece au un continut ridicat de acid oxalic care elimina Ca din oase →
administrare supliment Ca

Concentrate
- se administreaza diferentiat in lapte, in functie de nivelul productiv de lapte:
pentru 10-15 kg lapte/vaca nu se administreaza concentrate
Concentrate:
→ energetice: cereale (orz, ovaz, porumb, grau)
→ proteice: leguminoase (soia, mazarichia) si oleiaginoase (rapita, floarea soarelui)
→ subproduse industriale: sroturi, soia, in, rapita
- pentru utilizarea concentratelor se calculeaza ratia de baza, apoi se calculeaza
amestecul unic de ferma care va fi diferentiat in functie de productia de lapte
- administrarea concentratelor se face gradual in cantitate de 1-2 kg concentrate in
amestec unic / 100 kg GV.
Curs 8

Modul de administrare a ratiilor la vaci pentru lapte

Aceste ratii se administreaza separat pe tipuri de furaje sau in amestec unic.

Administrarea separata pe tipuri de furaje:


- e sistem traditional la noi
Avantaje:
- favorizeaza fibrozitatea ratiei cu efecte favorizante pentru fermentatia ruminala
- reduce costul administrarii ratiei, nu e nevoie de dotare tehnica speciala
- frecventa administrarii tainurilor trebuie corelata cu frecventa mulsului: pentru mai
putin de 30 l/ vaca/ zi: 2 mulsori-2 tainuri, pentru peste 30 l/vaca/zi: 3 tainuri-3
mulsori. Cresterea productiei de lapte/zi se poate face pana la 25%.
Administrarea ratiilor sub forma de amestec unic:
Prezinta unele avantaje:
- asugura echilibrul intre nutreturile de volum si amestecul de concentrate
- evita stresul fiziologic de adaptare la diferente de digestie in functie de cerintele
sezoniere (se administreaza pe tot parcursul anului)
- asigura distributia mecanizata a ratiei unice-productivitate buna a fortei de munca
- asigura obtinerea de productii mari si constante pe tot parcursul anului
Dezavantaje:
- investitii mari pentru dotarea fermelor
- costul ratiei mai ridicat/kg SU sau UN
- determina dificultati in realizarea fibrozitatii ratiei → rumen impastat si pareaza
prestomacelor

Tehnica adaparii vacilor in perioada de stabulatie


- apa se distribuie vacilor de lapte prin intermediul adapatorilor, la discretie: in practica
se folosesc adapatori cu clapeta si adapatori cu nivel constant
- frecventa adaparii: 3-4 ori/zi

Tehnologia intretinerii vacilor de lapte


- ansamblul de masuri de adapostire, miscare si intretinere corporala/igiena
Influenteaza:
1. longevitatea productiva
2. persistenta lactatie
3. indicatorii de reproductie
4. nivelul productiei de lapte
5. rezistenta la imbolnaviri
Clasificarea sistemelor de intretinere:
→ in functie de tipul de contentie a vacilor:
- legata
- libera sau stabulatie libera
- semilibera sau boxe semiblocate/blocante
→ in functie de sezon:
- in perioada de iarna: la grajd-stabulatie legata(5-9 luni)
- in perioada de vara: la pasune
→ in functie de tipul de adapost:
- in adaposturi inchise
- in adaposturi semideschise tip hala (3 pereti)
- in adaposturi deschise (umbrar) -in tarile calde
→ in functie de suprafata de odihna din adapost:
- asternut cu paie
- talas
- rumegus

Confortul tehnologic al intretinerii


- determina confortul biometric si de contact
Confortul biometric: se utilizeaza in proiectarea adaposturilor pentru vaci (lungimea oblica a
trunchiului, vidul substernal determina inaltimea, inaltimea fundului ieslei-posibilitate de
prelevarea a hranei cu 10-15 cm peste nivelul ieslei, latimea corpului-lungimea frontului de
furajare intre 70 cm-1 m)
Confortul de contact al cazarii trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- rezistenta mecanica la uzura
- capacitate buna de izolare termica
- elasticitate
- neagresivitate mecanica asupra ongloanelor
- aderenta contra alunecarii → pardoseala ideal din beton
→ zone de odihna: baie, talas, rumegus sau cauciuc
Confortul atmosferic : temperatura, umiditatea, curentii de aer
Confortul termic : intre 9-16 °C
- organismul se adapteaza la aceste limite de confort fara a scadea productia de lapte (de
obicei se adapteaza mai bine la rece)
- umiditate relativa: 60-75%, actioneaza concomitent cu temperatura (umiditate scazuta
si temperatura mica→pierderi de caldura, umiditate si temperaturi
ridicate→termireglare deficitara
- curentii de aer: intensitate diferita in adapost-vara intre 1-1,2 m/s, iarna intre 0,2-
0,3m/s

Luminozitatea: stimuleaza functiile endocrine de reproductie, metabolice


- durata zi-lumina: stimuleaza productia de lapte

Tehnologia intretinerii legate a vacilor de lapte


- stabulatie obisnuita sau stabulatie permanenta
- vacile sunt legate la stand/ iesle, iar tratarea lor se face individual
- stabulatia legata e extinsa in Roomania in proportie de 90% (se includ si fermele mici)
Avantaje:
- se realizeaza tratarea individuala a vacilor in functie de nivelul de hranire, nivelul
productiv, stadiul lactatiei, sanatate
- confort sporit al vacilor (nu sunt deranjate in timpul hranirii, adaparii sau odihnei)
- suprafata mai mica construita/cap vaca (2,2-2,5 mp/cap, cu 20 de vaci la ingrijitor, pe
cand in stabulatie libera se calculeaza 10 mp/cap vaca, cu 80 de vaci la ingrijitor)
Dezavantaje:
- miscarea limitata, numai in timpul programului de miscare
- productivitatea muncii de 3 ori mai mica decat in stabulatie libera
- e eficienta doar in exploatari mici de pana la 50 de capete
- marimea medie a fermei, in Romania: 1,46 capete (70% din ferme detin 1-2 capete)

Adapostirea vacilor in stabulatie legata:


- amplasarea adapostului trebuie sa fie pe un teren mai ridicat, cu o panta usoara de 0.3-
3%, spre sud (soarele e foarte important)
Bovine II
Curs 9

Particularitatile adapostului in stabulatie legata

Adapostul e construit pe un teren mai ridicat, uscat, cu o panta de 0,5-3 % si expus


razelor solare (spre sud) si trebuie sa aiba acces la curent si apa.

Organizarea interioara a adapostului:

- pe un singur rand, cand sunt maxim 10 vaci


- pe 2 randuri atunci cand avem peste 30-40 de capete (alee pt ambele randuri).

Dispunerea vacilor: cap la cap sau crupa la crupa.

Dezavantajul asezarii cap la cap – interventiile si asezarea animalelor se face foarte greu.

Dezavantajele asezarii crupa la crupa – consum mare de forta de munca, curatirea ieslelor
se face greu (evacuare manuala a dejectiilor).

Standul – locul destinat intretinerii in stabulatie legata delimitat anterior de iesle si


posterior rigola de dejectii.

Standul lung = 2,30 – 2,80 cm (cu 30 – 60 cm mai lung decat animalul culcat)

Stand scurt = 1,80 – 1,90 cm si se foloseste numai cu sistemul de legare vertical a


animalului , inaltimea ieslei catre animal e de maxim 20-30 cm , se coreleaza intotdeauna cu
acoperirea rigolei de dejectii.

Panta la stand = 2-3 % catre rigola de dejectii.

Tipuri de iesle :

- clasice, volum 0,6-0,7 m ³ / cap


- cuneta sau tip masa

Alei de furajare trebuie sa fie cat mai inguste (economice), dar pe fiecare alee sa fie posibil
ca 2 vaci sa treaca una pe langa cealalta.
Dotari: echipament de evacuare a dejectiilor, echipament de muls , instalatie de adapare,
echipament de iluminat.

Ingrijirea corporala

- are drept scop pastrarea animalelor curate, care se realizeaza prin:


busumare, tesalare, periere.
- la muls e necesara igiena ugerului
- ingrijirea ongloanelor sau ajustarea sa se faca la fiecare 2-3 luni.

Miscarea vacilor de lapte

- regimul de miscare are efecte favorabile: imbunatateste


conformatia,constitutia, longevitatea productiva, previne defectele de aplomb ( calcatura
de urs).
- tehnica miscarii: iarna – zilnic, vara – zilnic pe pasune
- se evita scoaterea vacilor la padoc : pe canicula , viscol
- durata de miscare la padoc 2-3 ore pe zi.

Tehnologia intretinerii libere a vacilor de lapte

S-a extins foarte mult din ratiuni biologice si economice.

Avantaje:

- intareste constitutia animalelor prin regimul de miscare neingradit


- laptele obtinut este mai igienic
- ameliorarea functiei de reproductive
- productivitatea muncii e 2-4 ori mai mare fata de intretinerea legata
- cheltuielile pe adapost se reduc cu 20-30%

Dezavantaje:

- supravegherea vacilor se face mai greu


- adaptarea vacilor mai dificila la acest sistem
- ierarhia de grup este pregnanta
- riscul aparitiei de tulburari comportamentale este foarte mare (viciul
suptului)
- creste consumul de asternut cu aproximativ 30 %
- creste frecventa de accidente prin dezmorexii si avorturi accidentale ,
mecanice
Conditii pentru implementarea exploatarii in stabulatie libera:

- animalele trebuie sa fie adaptate pt intretinerea in grup


- individualizarea vacilor cu posibilitatea de recunoastere de la distant
- dimensionarea fermei – recomanda a fi facuta de la minim 50 de
capete si maxim 200 capete pe adapost
- dotarea tehnica: sala de muls, instalatii de muls, depozitarea si racirea
laptelui, asigurarea unei structure optime in functie de starea fiziologica - 80% din vaci sa
fie in lactatie, personal calificat pt exploatarea vacilor de lapte.

Adapostirea

- pot fi inchise: cu amenajari interioare (cusete)


fara amenajari interioare, de tip hala, cu asternut permanent, fara separare a
zonelor de odihna , furajare, circulatie.
- adaposturi semideschise ce dispun de 3 pereti
- suprafata calculata / vaca in adapost pt stabulatie libera = 3-4-5 m ²
- lungime front de furajare = 0,8- 0,9 m liniari.
- Anexe : fanare, silozurile si grupul de muls.
CURS X

Îngrijirea corporală a vacilor de lapte în stabulaţie liberă

Se asigură mai bine decât în stabulaţie legată, pt că animalele se tratează în grup. Vacile stau pe
aştenut în cuştile individuale. Ajustarea ongloanelor se face obligatoriu la interval de 3 – 4 luni,
datorită faptului că gradul de tocire a zonei plantare eset diferit între membrele anterioare şi cele
posterioare, dar şi sistemul de întreţinere are un rol important.
În perioada de iarnă, gradul de uzură a ongloanelor este mai mare, de aceea în raţie trebuie să
mărim concentraţia de minerale (seleniu).
Programul de mişcare
- iarna – ieşire la padoc în zilele însorite
- vara – ieşire la păşune
Mulsul vacilor de lapte
Mulsul reprezintă operaţiunea de extragere manuală sau mecanică a laptelui din glanda mamară.
Mulsul este primul factor care influenţează producţia de lapte având şi semnificaţii primordiale în
eficienţa economică.
Importanţa mulsului se reflectă prin 3 elemente
1. sporeşte cantitatea şi calitatea laptelui prin optimizarea frecvenţei şi intervalului dintre mulsori
2. mulsul ocupă 40 – 50% din timpul de muncă în cadrul fermei de vaci de lapte
3. mulsul influenţează productivitatea muncii pe fermă, deoacere 35-40% din cheltuieli fiind
reprezentate de muls
Obiectivele utilizării unei tehnologii moderne de muls
obţinerea unor vaci cu aptitudini bune pt mulsul mecanic
formarea de personal calificat în activitatea de muls
eliminarea din glanda mamară a întregii cantităţi de lapte
obţinerea unui lapte cu calitaţi igienice superioare
prevenirea rănirii ugerului şi transmiterea prin muls a brucelozei sau a tuberculozei
Tehnologia de muls la vacile de lapte diferă în funcţie de mai mulţi factori
1) dimensiunea fermei
2) dotarea tehnică a fermei
3) calitatea vacilor de lapte
4) calificarea mulgătorului
5) locul de desfăşurare a mulsului
În general, tehnologia de muls se clasifică după
a. în funcţie de dotarea tehnică
- mecanic
- manual
b. în funcţie de locul de desfăşurare
- adăpost
- grup de muls
- păşune
Sistemul de muls manual este cel mai vechi sistem şi cel mai extins în ţările în curs de dezvoltare.
Avantajele sistemului manual
- utilizarea la toate vacile independent de aptitudinile ugerului şi sănătatea acestora
- ţine seama de particularităţile fiecărei vaci la care se aplică
- nu necesită consum de energie electrică

1
Curs 11

Mulsul manual
Dezavantaje:
- efort fizic ridicat
- predispune contractarea de boli transmisibile a mulgatorilor ( TBC)
- productivitate a muncii scazuta de 2-5 ori mai mica decat la cea mecanica.
- polueaza laptele deoarece el vine in contact cu mainile mulgatorului si aerul din adapost
(sporuri, mucegaiuri, praf)
Datorita acestor dezavantaje in tarile dezvoltate se practica in conditii stricte.
In Romania (1,5-1,6 vaci/ ferma) se practica mulsul in fermele de subzistenta.
Recomandari ale mulsului manual :
- la vaci cu productie mica de lapte
- in cazul instalatiilor de muls neperformante care nu reusesc sa extraga in totalitate laptele
(ultimele jeturi se vor mulge manual)
- la vaci cu mamite sau leziuni mamare.
Tehnica se realizeaza in 3 etape:
- pregatirea pt muls
- mulgerea propriu-zisa
- incheierea mulsului.
Pregatirea pt muls :
- a adapostului
- a vaselor
- a mulgatorilor
Pregatirea adapostului: ridicarea vacilor in decubit , indepartarea dejectiilor de pe stand.
Pregatirea vaselor: galeti de muls, bidoane de muls, bazinelor de stocare / depozitare a laptelui.
Pregatirea mulgatorilor: igiena acestuia, echipament de muls.
Mulgerea propriu- zisa , se executa in 2 etape:
- pregatirea ugerului (igienizare, masaj, primele 2-3 jeturi se mulg separate - se arunca)
-mulgerea proriu – zisa
Mulsul propriu – zis: se realizeaza prin anumite procedee si metode: muls bilateral direct,
incrucisat, lateral.
Metode de muls:
=modalitati de prindere a mamelonului:
- cu mana plina, cel mai practicat, se preteaza la uger normal.
- cu nod, la mameloanele groase, trunchi conic – la rasele primitive.
- cu 2 degete – la primipare.
Incheierea mulsului:
E o operatiune care precedeaza mulsul propriu-zis :
- ingrijirea ugerului
-ingrijirea mainilor mulgatorului
-tratarea primara a laptelui
Ingrijirea ugerului: dezinfectarea in scopul prevenirii mastitelor (solutie dezinfectanta , vara -
tratarea cu emoliente a mameloanelor)
Ingrijirea mainilor mulgatorului : se utilizeaza unguente in scopul protejarii si pastrarii sanatatii
mulgatorului.
Tratarea primara a laptelui se face imediat dupa muls , se recolteaza in bidoane dupa care in
ferma se realizeaza cele 3 operatiuni:
Filtrare
Racire (la 4 grade Celsius)
Pastrarea laptelui pana la livrare (in bidoane standard de 25 kg sau in
bazine/ tancuri).
Igiena vaselor de muls :
- are in vedere atat vasele in care se recolteaza cat si cele de depozitare, de transport
- spalarea cu apa calda + detergent pt degresare si periodic dezinfectarea cu o solutie de cloramina.
CURS XII

Sisteme de muls

Sistemele de muls mecanic sunt folosite în ţările cu zootehnie dezvoltată, 90% din efectivele de
vaci se mulg cu acest sistem. Condiţiile ce trebuie îndeplinite pt a utiliza acest sistem sunt:
- existenţa unei surse de energie şi apă
- amenajări construcţii specifice
- instalaţii de muls adecvate
Factorii care contribuie la eficientizarea mulsului mecanic:
- obişnuirea vacilor cu mulsul mecanic
- dotare tehnică optimă
- optimizarea procesului şi fluxului tehnologic în funcţie de tipul instalaţiei de muls
Instalaţiile de muls sunt variate, dar se diferenţiază prin:
locul de amplasare (adăpost, platforma de muls, păşune)
modul de utilizare (staţionar sau mobil, carusel sau stand)
felul în care se colectează laptele (bidon, conductă, cisternă)
Instalaţiile de muls sunt compuse din:
- generator de vacuum
- conducte de colectare
- aparate de transport
- aparat de muls
Sistemele de muls pot fi:
- total automatizate
- parţial automatizate
Tehnologia de muls la păşune se bazează pe instalaţii fixe care se utilizează la păşune, există
grupuri individuale de muls şi platforme fixe de muls cu colectarea laptelui la bidon.
Mulsul la stand în adăpost, se face la bidon, conductă sau cărucior mobil de muls.
Mulsul la bidon se bazează pe acţiunea simultană a aparatului de muls în 2 timpi şi
recoltarea laptelui la bidon.
Avantaje:
- asigurarea tratării individuale a fiecărei vaci
- costuri reduse ale instalaţiei de muls
- întreţinere uşoară a instalaţiei de muls
- traseu scurt al laptelui
Dezavantaje:
- productivitate scăzută 14 – 17 vaci/oră de un îngrijitor
- efort fizic semnificativ datorită deplasării cu bidonul

1
CURS XII

Mulsul la conductă se bazează pe colectarea laptelui pe furtun prin conductă la tancul de


răcire şi păstrare.
Avantaje:
- creşte productivitatea muncii 20 – 25 vaci/oră de un îngrijitor
- scade efortul mulgătorului
- un mulgător realizează mulsul cu 3 – 4 aparate concomitent
Dezavantaje:
- nu se cunoaşte producţia individuală
- favorizează lipsa de interes a mulgătorilor datorită mulsului în echipă
- determină riscul de amestecare al laptelui normal cu cel mastitic
Mulsul la instalaţia mobilă se utilizează grupurile individuale de muls, ce se deplasează în
fermele mici < 10 vaci, muls chiar lângă vacă.
Avantaje:
- cheltuieli foarte mici ale instalaţiei
- utilizarea în adăposturi aprox. 10 capete
Dezavantaje:
- productivitate scăzută 10 – 12 vaci/oră mulse
Acest sistem se recomandă în fermele mici, familiale sau la păşune.
Mulsul mecanic pe platforme de muls se face în săli speciale, amplasate în apropierea
adăposturilor, având o capacitate mare de muls. Sala este formată din culoar de aşteptare de 15 m²,
coridor de igienizare a ugerului, cală de muls, dispozitiv tandem, brăduleţ, side by side, tip
rotolactor sau trigonal.
La alegerea tipului de muls şi a capacităţii sălii de muls se ţine cont de următoarele
capacitatea şi gradul de mecanizare a fermei
numărul şi gradul de calificare a mulgătorilor
performanţele vacilor în direcţia producţiei de lapte
perspectivele de dezvoltare a fermei
Avantaje:
- se folosesc săli speciale ce au capacităţi mari de muls 40 capete/serie
- productivitatea muncii este ridicată 25 – 100 capete/oră
- condiţii ergonomice pt îngrijitori
- calitatea igienică a laptelui este superioară
- automatizarea unor etape din cadrul mulsului absolut necesare (detaşarea automată a paharelor
de muls)

2
CURS XII

Dezavantaje:
- investiţii mari
- lotizarea permanentă a vacilor.
Se folosesc în fermele mari de taurine cu efective mari şi performanţe ridicate.
1) Mulgerea sub formă de BRĂDULEŢ
Se numeşte aşa, deoarece vacile se află la un unghi de 30º faţă de culoarul de muls.
Avantaje:
- poate fi acţionat pe unul sau 2 culoare (nr. de locuri 4 – 20)
- productivitate 35 – 70 vaci/oră mulse de un mulgător
- investiţii reduse
Dezavantaje:
- necesită o lotizare permanentă a vacilor, datorită faptului că lotul ce intră la muls trebuie să aibă
cam aceeaşi producţie de lapte.
Acest sistem este eficient pt fermele cu 100 – 300 capete, producţie de 5.000 l lapte/lactaţie
normală pe vacă. În România se utilizează sistemele cu 2 – 8 locuri şi 8 – 10 locuri.
2) Sistemul TANDEM
Se caracterizează prin poziţia vacilor, una după alta (sau paralel).
Avantaje:
- posibilitatea de tratare individuală a vacilor
- ne permite observarea mai bună a diferitelor îmbolnăviri la vaci
Dezavantaje:
- productivitatea muncii semnificativ mai mică 25 – 30 capete/oră
- investiţie mai mare pe locul de muls
- efortul fizic al mulgătorului este mai mare decât la brăduleţ
În România se utilizează sistemul în ferme cu până la 150 capete.
3) Mulgerea pe platforme paralele (SIDE BY SIDE)
Se caracterizează prin poziţia vacilor, crupă la crupă.
Avantaje:
- posibilitatea de a avea într-o platformă 40 vaci, care se mulg concomitent în acelaşi timp
- productivitatea muncii este de până la 80 capete/oră/ mulgător
- efort fizic redus
- o capacitate mare de muls

3
CURS XII

Dezavantaje:
- pt a folosi acest sistem efectivele de vaci trebuie să aibă aplomburi f. largi
- necesită o lotizare permanentă a vacilor, ce au o producţie uniformă
- mulgătorii sunt expuşi la murdărie
- necesită mulgători f. bine calificaţi şi cu experienţă
Se utilizează sistemul în fermele foarte mari de vaci, cu o productivitate f. ridicată.
4) Mulgerea pe platforme trigonale sau poligonale
În cadrul acestui sistem există posibilitatea de a aşeza vacile în formă de Δ (triunghi), câte 3 vaci.
Avantaje:
- se evită deplasarea mulgătorilor
- posibilitatea de tratare individuală a vacilor
Dezavantaje:
- productivitatea muncii este scăzută
5) Mulgerea pe platforme mobile de muls
a. Tip rotolactor
Avantaje:
- mulsul la rotolactor, se realizează se realizează diferenţiat în funţie de poziţia vacilor
în timpul mulsului: rotoradiale, rototandem, rotobrăduleţ
Dezavantaje:
- investiţii foarte mari
- nr. de locuri pe carusel nu poate fi mărit ulterior
- mulgători cu pregătire f. bună
- costuri cu întreţinerea f. mari
- dificultăţi mari la defectarea sistemului
Se pretează la fermele cu peste 1.000 de capete.
b. Tip unilactor
Avantaje:
- are o capacitate de 14 – 24 locuri
- are formă dreptunghiulară, prevăzut cu cărucioare mobile
- mulgătorul stă fix, se deplasează vaca pe un cărucior
Dezavantaje:
- productivitatea muncii este scăzută 60 – 70 vaci/oră mulse
- cheltuieli mari de achiziţie, cu întreţinerea.

4
CURS XII

Mulsul automatizat
Se aplică la întreţinerea legată şi întreţinerea liberă. Există 2 sisteme:
I. Sistemul de muls incomplet automatizat
echipamentul realizează spălarea, uscarea, mulsul propriu-zis şi detaşarea paharelor
mulgătorul mulge primul jet şi apoi ataşează paharele
II. Sistemul de muls complet automatizat
se foloseşte numai în stabulaţie liberă
roboţii de muls realizează următoarele etape
- corelează operaţiunea de muls cu cea de hrănire cu nutreţuri concentrate
- măsoară şi înregistrează cantitatea de lapte pe fiecare vacă, calculându-se astfelpe
parcursul a 3 zile, adaosul de concentrate în 3 – 4 tainuri.

5
CURS XII

Tehnologia exploatării pentru carne a taurinelor

Reprezintă una din principalele direcţii de exploatare, alături de cea pt lapte. În funcţie de
vârsta şi greutatea de afluire a taurinelor, se poate folosi sistemul intensiv, semi-intensiv şi extensiv.
Sistemele de îngrăşare se aleg în funcţie de:
vârsta şi greutatea la afluire
vârsta de valorificare a materialului biologic
sporul mediu zilnic
tipul de hrănire
randamentul la sacrificare
Elementele ce condiţionează alegerea sistemului de îngrăşare
- vârsta animalului, SMZ mare până la 14-15 luni, apoi scade SMZ-ul şi consumul specific este
ridicat
- îngrăşarea peste 18 luni nu rentează
- sexul animalului, SMZ-ul este mai mare cu 15-20% la masculi faţă de femele, însă consumul
specific este mai mare la masculii normali cu 10-15% decât la masculii castraţi
- materialul biologic: rase de carne, rase mixte, metişi
- condiţiile de adăpostire şi dotare tehnică sunt foarte importante
Tehnologia îngrăşării taurinelor pt carne (SISTEM INTENSIV)
Această tehnologie este rar răspândită în ţările cu zootehnie dezvoltată. Este întâlnită în 3 variante:
1) Varianta ULTRA BABY-BEEF
se bazează pe afluirea viţeilor la 15 zile şi sacrificarea acestora la 90 zile (3 luni)
greutatea la sacrificare este de 150 kg
SMZ-ul pe întreaga perioadă este cuprins între 1.100 – 1.300g
se recomandă să se folosească viţei cu o viteză mare de creştere (r. Flecvi, r. Bălţată)
întreţinerea în boxe individuale din lemn sau material plastic
hrănirea exclusiv cu lapte + înlocuitori de lapte 130-150l / perioadă
se realizează 3,5 – 4 serii animale/an
se valorifică în magazine specializate pe delicatese – carne albă
2) Varianta BABY-BEEF PRECOCE
afluirea viţeilor la 15 zile şi sacrificarea acestora la 10 luni
greutatea la sacrificare este de 300 - 350 kg, cu un randament la sacrificare de 60 – 65%
SMZ-ul pe întreaga perioadă este cuprins între 900 – 1.100g
se recomandă folosirea viţeilor din rasele mixte sau metişi cu r. Holstein – Friză
până la 90 zile hrănirea cu lapte şi înlocuitori de lapte + supliment de lapte + fibroase

6
CURS XII

între 90-210 zile, se întreţin viţeii în boxe colective, cu hrană formată din porumb, siloz şi
amestec de concentrate
în faza de finisare, hrănirea se face cu nutreţuri concentrate, mărind ponderea
concentratelor din raţie
această metodă este folosită pt obţinerea cărnii roşii cu o frăgezime deosebită
3) Varianta BABY-BEEF CLASIC
s-au obţinut performanţe în SUA, şi în majoritatea ţărilor cu zootehnie dezvoltată
afluirea viţeilor la 15 zile şi se valorifică la 12 - 13 luni
greutatea la sacrificare este de 400 - 450 kg, cu un randament la sacrificare de 60%
SMZ-ul pe întreaga perioadă este cuprins între 1.000 – 1.100g
în momentul de faţă este cel mai eficient sistem de îngrăşare a taurinelor pt carne.
hrănirea exclusiv cu substituienţi de lapte + supliment de concentrate
creştere până la 7 luni cu formată din porumb, siloz, concentrate şi fibroase
între 7 – 10 luni siloz 90% din raţie
în faza de finisare, o cantitate mai mare de concentrate pt perselarea carcasei
Tehnologia îngrăşării taurinelor pt carne (SISTEM SEMI-INTENSIV)
Această tehnologie are la bază folosirea nutreţurilor de volum şi a unor subproduse din ind.
alimentară, cantităţi moderate de concentrate. Această metodă determină un ritm de acumulare
redus a masei corporale, o prelungire a perioadei de îngrăşare.
afluirea viţeilor la 15 zile, la o greutate medie de 45 kg şi se valorifică la 15 - 18 luni
SMZ-ul pe întreaga perioadă este cuprins între 700 – 800g
greutatea la sacrificare este de 400 - 500 kg GV, cu un randament la sacrificare de 52-55%
Cuprinde 3 faze de îngrăşare:
1. faza de adaptare (alăptare) de 15 – 90 zile, se administrează substituienţi de lapte +
supliment de concentrate + fibroase
2. faza de creştere şi îngrăşare (15 - 18 luni), hrănire cu nutreţuri de volum – 60% din raţie
3. faza de finisare (2 – 3 luni), ponderea concentratelor creşte semnificativ pt a favoriza
depunerea de grăsime între fibrele musculare

Se utilizează următoarele metode de îngrăşare


îngrăşare pe bază de tăiţei de sfeclă. Se practică pe lângă fabricile de sfeclă, se face cu tăiţei
proaspeţi (octombrie – februarie) şi tăiţei uscaţi (martie – septembrie), este nevoie de un
minim de nutreţuri fibroase şi grosiere în raţie, se suplimentează raţia cu premix-uri
vitaminice cu adaos de calciu.

7
CURS XII

îngrăşare pe bază de borhoturi. Se practică pe lângă fabricile de spirt şi amidon, se


administrează ca atare cu grosiere tocate, se administrează 10 – 20% din necesarul de
substanţe nutritive sub formă de concentrate.
îngrăşare pe bază de melasă. Se realizează pe lângă fabricile de zahăr, melasa fiind suport
energetic şi reprezentând şi un adaos în îmbunătăţirea palatabilităţii. Există 2 tehnici de
administrare: se diluează melasă în raport de 1:9 şi se stropeşte peste amestecul de fibroaseşi
grosiere, sau sub formă de brichete de melasă. Trebuie adăugate premix-uri vitamino-
minerale (Ca, Zn, Cu, Mg, S, Iod). Se vor asigura 0,5 kg fân de lucernă zilnic, pt asigurarea
aminoacizilor esenţiali.
îngrăşare pe bază de uree. Acest sistem este f. economic (N neproteic din uree se transformă
în carne), dar este şi f. periculos, de aceea nu este extins în lume. Dacă se greşeşte doza de
uree, are loc intoxicarea efectivului, se calculează 2 g/100 kg GV/zi până la maxim 30 g
uree/100 kg GV/zi. În acest sistem se administrează 1 kg concentrate/cap animal/perioadă.
Sulful are rol de a sistetiza în rumen metionina şi cistina.
Tehnologia îngrăşării taurinelor pt carne (SISTEM EXTENSIV)
Această tehnologie bazează pe îngrăşarea în exclusivitate cu masă verde la păşune, cu un SMZ de
400 – 500 g/zi. Se cunosc
îngrăşarea mânzatului şi a tineretului taurin femel la păşune
- se îngraşă tăuraşii castraţi
- în funcţie de calitatea păşunii, SMZ-ul poate să ajungă la 700 g/zi
- îngrăşarea durează 5 – 6 luni
- ideal ar fi să se valorifice la 20 – 22 luni, toamna prin sacrificare
- când stadiul de vegetaţie al păşunii este prost se adaugă şi un spor de concentrate la grajd
îngrăşarea primiparelor fătate timpuriu
- se îngraşă tineretul fătat de meleatcă, din greşeală (prea timpuriu), juninca fiind
compromisă
îngrăşarea viţeilor la vaci doici
- în România este mai puţin utilizată, fiind dezvoltată în vest (Austria, Elveţia, Germania)
- se utilizează vaci doici, cu producţii mici de lapte, cu ugere compromise
- se repartizează 2-4 viţei/vacă doică
- 20 – 30 vaci cu viţeii aferenţi realizează sporuri de 700 – 800 g vara şi cu valorificare
toamna la 250 – 350 kg.
Avantaje:
- se valorifică masa verde, se valorifică lapte prin supt, adaos f. mic de concentrate

8
CURS XII

recondiţionarea bovinelor adulte


- prin această recondiţionare se asigură 20 – 40% din producţia de carne la nivel mondial
- carnea obţinută este inferioară dpdv al calităţii
- se urmăreşte îmbunătăţirea condiţiei animalului pe seama dezvoltării ţesutului muscular şi
uşoare rezerve de grăsime
- hrănire abundentă 45 – 90 zile
- se realizează în stabulaţie legată, pe bază de furaje de volum + concentrate
- SMZ de 500 – 1.200 g/zi

S-ar putea să vă placă și