Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
CURS I
5. SP < 90 de zile
6. CI < 380 de zile
7. diagnosticul de gestaţie e dorit a se face precoce, sub 60 de zile (prin dozarea progesteronului
din sânge sau din lapte, cu un reactiv pentru culoare – bleu la prezenţa progesteronului)
Factori care determină sporirea efectivului de taurine
Aceştia sunt: fecunditatea, natalitatea, pierderile prin mortalităţi la viţei, reformele şi sacrificările de
necesitate la vaci şi viţele.
F = nr. viţele gestante / nr. viţele însămânţate = 85% ideal
Fecunditatea e influenţată pe de o parte de factori influenţaţi de animal (starea de sănătate,
anomalii), factori de mediu (intensitatea şi durata luminozităţii, alimentaţia, mişcarea) şi factori
antropici (recunoaşterea căldurilor şi a vacilor gestante). Fecunditatea influenţează atât rata de
sporire a efectivului, cât şi nivelul producţiei de lapte/lactaţie şi intensitatea selecţiei şi eficienţa
economică a exploatării.
N – reprezintă nr. de produşi viabili obtinuţi de la 100 de vaci şi viţele
într-un an
Din această cauză: o N > 90% asigură o reproducţie lărgită (mărire a efectivului);
o N < 75% nu poate asigura mărirea efectivului/fermă, cât şi reforma
selectivă la nivel de fermă.
pierderea de viţei
E provocată de mortalităţi şi sacrificări de necesitate. În medie, pierderea de viţei până la vârsta
adultă variază între 3 - 15% (accidente, etc). Există rase care sunt foarte sensibile la factorii de
mediu (r. Roşia Dobrogeană, rasele roşii în general, Jersey, Hampshire) şi rase cu sensibilitate
redusă (Sura de Stepă), rasele englezeşti de carne în sistem extensiv (Longhorn, Highlander). Alte
cauze: alimentaţia, întreţinerea în condiţii neigienice şi chiar sexul (masculii sunt mai sensibili).
pierderile la viţele şi juninci
Dacă F şi N sunt bune, putem realiza o reformă selectivă de până la 15% la viţele şi juninci fără a
scădea sau îmbătrâni efectivul din fermă (stereotipii: ticul de supt, loviri cu coarnele,
pododermatite, infantilism genital - 1-2% freemartinism, nimfomanie).
reforme şi sacrificări de necesitate la vaci
În mod normal, ieşirile se datorează reformelor şi sacrificărilor de necesitate (bătrâneţe – nu mai
prezintă călduri, uger relaşat ce depăşeşte jaretul, se ridică greu şi afecţiuni grave – mamite,
pododermatite).
2
CURS II
1
CURS II
- asigura o crestere rationala a tineretului pana la 8-12 luni pentru vanzarea la 200-250-300
kg in functie de rasa => profit mare/vitel
- evita influenta sezonului la testarea animalelor dupa descendenti (necesita evaluarea SMZ
sau productiei de lapte grupat – neinfluentata de sezon).
Dezavantaje:
- determina diferente foarte mari intre productia de lapte a fermei pe timp de iarna si cea pe
timp de vara
- determina utilizarea nerationala a fortei de munca pe tot parcursul anului
- determina o folosire nerationala a spatiilor de cazare (pentru adaposturile de tineret)
Acest sistem de reproductie se utilizeaza:
1) in ferme mici din zona montana si premontana
2) in ferme in care se utilizeaza ingrasarea pe pasune a tineretului
3) in ferme in care se practica ingrasarea extensiva
4) in fermele care au conditii precare de adapostire si hranire.
2
CURS II
Planificarea termenului optim de insamantare dupa fatare tine cont de urmatoarele
elemente:
- involutia uterului (dezvoltarea mare a ugerului, carunculi uterini ce trebuie sa se resoarba)
- numarul lactatiei (la primipare -> 3-4-lea ciclu de calduri)
- nivelul productiv (la vaci neproductive, daca nu e primipara se insamanteaza in primul
ciclu)
- starea de intretinere: daca e slaba, vacile au nevoie de un repaus de gestatie semnificativ mai
mare (in a 2-a luna? perioada? de gestatie, datorita apetitului capricios, hranirii fatului =>
metabolism negativ/catabolism)
3
CURS II
Alegerea sistemului de reproductie:
In exploatarea taurinelor se utilizeaza atat I.A., cat si monta naturala.
Insamantarea artificiala:
- sistem modern de reproductie: 95% din efectivul de vaci in Danemarca si Israel
- in Romania mai putin de 50%
Avantaje:
- maximizarea progresului genetic ∆G
- previne transmiterea bolilor sexuale
- contribuie la reducerea cheltuielilor de intretinere pentru tauri
Monta:
- se utilizeaza cu precadere in exploatarea extensiva
- fecunditate mare, datorita depistarii in momentul optim al vacilor in calduri
4
Curs 3
Durata gestaţiei
Începe în momentul nidaţiei şi se încheie în momentul realizării parturiţiei. Durează aproximativ
283 de zile şi e influenţată de:
- rasă: rasele ameliorate, precoce (H-F, Jersey) au durata mai redusă decât cele primitive
(Sura de Stepă, Mocăniţa), diferenţa fiind de aproximativ o săptămână;
- vârstă: vacile adulte au durata de gestaţie mai mare decât primiparele (diferenţă de 4-5 zile);
- sexul produsului de concepţie: pentru mascul durata e cu 1-3 zile mai mare decât pentru
femelă;
- numărul de produşi: la gestaţia gemelară durata e mai scurtă cu 2-3 zile.
1
- îngrijitorul
Pregătirea materialelor are în vedere asigurarea toaletării părţii posterioare a vacii, a vaselor pentru
barbotaj (pentru eliminarea placentei şi a stimulării producerii de lapte), frânghii pentru fătări
distocice.
Pregătirea femelei: se dezleagă daca e legată la stand.
Pregătirea îngrijitorului: trebuie să aibe cunoştinţe minime şi pregătire, igienă corporală,
echipament adecvat.
Fătarea poate avea loc la termen sau prematur (probabilitate foarte scăzută de supravieţuire).
Fătările sunt în general eutocice, dar gradul de fătări distocice la taurine e cel mai mare.
Eliminarea placentei se realizează la 1-5 ore de la fătarea propriu-zisă.
Imediat după fătare se buşumează viţelul şi este dat să fie lins de către mamă. Se
administrează un barbotaj de 8-10 litri (compus din lichid amniotic, sare 50 g, tărâţe 250 g şi apă
călduţă) care are rol în eliminarea placentei şi începerea secreţiei lactante.
În momentul în care se întreţine în maternitate se practică o observaţie atentă în primele 2
săptămâni pentru depistarea unor boli.
Insamantarile artificiale:
I.A. au cunoscut si cunosc cea mai mare raspandire d.p.d.v. biotehnologic (intensivizarea
reproductiei => 50000-80000 doze/taur/viata productiva, record: 1.000.000 doze – Sunny Boy,
1996). In cadrul insamantarilor artificiale exista o moda a taurilor cei mai tineri (valoarea unui
campion scade cu peste 60% dupa 3 ani).
Transferul de embrioni:
Prin transferul de embrioni se obtin de 2-4 ori mai multi produsi de la o femela valoroasa, astfel
creste aportul femelelor la progresul genetic, in final crescand progresul genetic. Metoda e
laborioasa:
- prin stimularea poliovulatiei la femele valoroase, insa daca aceasta nu e determinata
corect poate distruge tot ciclul sexual al femelei respective, poate aparea
nimfomanie si alte dereglari
- corelarea cu ciclul vacilor primitoare
- implantarea ovulelor la femelele primitoare
Intarcarea usoara
- se reduce nivelul energetic al ratiei cu 10-15%, se scoate masa verde, leguminoasele
- se reduce frecventa mulsului
- se restrictioneaza adaparea (1-2 ori/zi)
Intarcarea dificila
Pe langa masurile care se folosesc la intarcarea usoara, se mai iau urmatoarele masuri:
- timp de 2-3 zile se hranesc exclusiv cu fan si paie
- se schimba locul in adapost
- se restrictioneaza adaparea
Intarcarea imposibila
Daca pe o perioada de 14 zile nu se reuseste sistarea lactatiei se renunta la provocarea intarcarii. Se
continua cu hranirea animalului la nivelul necesarului de substante nutritive corespunzator
ultimelor zile de gestatie, iar vaca va intarca singura cu 2-3 zile inainte de fatare.
3
Intretinerea vacilor in repaus mamar
Se au in vedere:
Adapostirea
Ingrijirea corporala
Miscarea
Adapostirea: vacile in repaus mamar se intretin in stabulatie libera (presupune costuri mici si o
suprafata de 10-14 mp/cap si in padoc 7-8 mp/cap) si in stabulatie legata (pentru evitarea aparitie
riscului de avort spontan).
Ingrijirea corporala: in stabulatie legata se realizeaza numai un pansaj zilnic, renuntandu-se
la curatarea si ajustarea ongloanelor (apar avorturi).
Regimul de miscare: miscarea e foarte importanta pentru asigurarea tonusului muscular
corespunzator => fatari eutocice. Vara se realizeaza la pasune, iar iarna regimul de miscare se
realizeaza in padoc (trebuie atentie la curatarea padocului de gheata si trebuie evitate aglomerarile
la iesirea din padocuri).
4
Bovine II
Curs 4
Intretinere:
D.p.d.v. al ingrijirii pielii: se ingrijeste invelisul pilos din zona capului (dimosfism sexual,
fiind paros→depuneri de praf, mizerie→mancarime=se scarpina, invata sa impunga).
Ratia taurilor se compune mai ales sin fibroase si concentate astfel incat 70% din valoarea
nutitiva a ratiei-fibroase, 30%-concentrate. In perioada de vara se poate inlocui 50% din
necesarul de fibroase cu masa verde palita.
Scopul urmarit este obtinerea unei productii mari de material seminal de buna calitate.
Masuri calitative→obtinerea unei generetii viitoare mai bune decat cea din prezent
- obtimizarea sporului de crestere la tineret, cat si reducerea cheltuielilor fixe din cadrul
exploatarii, cresterea productivitatii muncii.
→interni
→externi
Factorii interni:
- alimentatia
- sistemul de intretinere: se recomanda in stabulatie libera sau la pasune in perioada
verii
Tehnica hranirii
Tehnica intretinerii
Perioada colostrala: are in vedere hranirea vitelului exclusiv cu colostru (produs de secretie
a glandei mamare, se modifica semnificativ in primele 2-3 zile de la fatare, pana la ziua 7
dispune de caracterele laptelui normal/integral).
Colostrul trebuie administrat imediat vitelului dupa fatare (de cel putin 6 ori in primele 24 h
dupa fatare).
Primul colostru are densitate foarte mare (1,55) comparativ cu laptele integral (1,26-1,28).
Deosebiri:
- prin supt
- congelarea colostrului pentru utilizare ulterioara
- 6 kg/zi/vitel in primele 48 h – administrare la biberon
- temperatura mai mare de 34 °C (altfel provoaca diaree)- administrat la biberon
- colostru artificial / inlocuitor de colostru se prepara: 0,6 kg lapte integral, o lingurita(
12g) ulei de micin, un ou proaspat de gaina, 100 ml tetraciclina
Sistemul traditional:
- 2% grasime
- s-a extins in practica in ultimii 40-50 de ani: s-a demonstrat ca viteii nu au nevoie in
perioada de alaptare de intreaga cantitate de grasime
- determina o crestere normala a viteilor, se reduc tulburarile digestive ( diareea), se
economisesc apx 4-8 kg de grasime pura/vitel/perioada alaptarii
- in primele 21 de zile se administreaza lapte integral
- acest lapte normalizat poate fi administrat atat in urma smantanirii cat si in urma
adaugarii de 25% apa calda in laptele integral
In aceasta varianta se ulilizeaza apx 150-170 kg lapte integral si 250 kg lapte smantanit pe
intreaga perioada de 3 luni.
Adaparea
In profilactoriu:
Reprezinta un compartiment separat de maternitate si de cresa .
Viteii se intretin in profilactoriu de la 1la 4 saptamani de viata.
Capacitatea de cazare a maternitatii si profilactoriului trebuie sa reprezinte 10% din efectivul
matca a fermei.
Profilactoriul este conceput in boxe individuale si se respecta principiul: “totul plin , totul gol”.
Avantajul acestuia reprezinta faptul ca se evita suptul nenutritiv si se diminueaza stresul de
separare de mama.
In cresa:
Viteii sunt transferati in primele zile din maternitate in cresa, unde vor fi crescuti pana la intarcare.
Suprafata custii se calculeaza pentru 1,5-2 m²/cap vitel, cu un maxim de 4-6 capete/ boxa.
Trebuie sa avem o separare clara a zonei de odihna (cu 5-10 cm mai inalta, asternut din paie,
rumegus), a zonei de hranire si a zonei de circulatie a animalelor.
In custi individuale in afara adapostului:
Asigura cresterea viteilor intr-un mediu natural, aspru, uscat, curat, care imprima vitelului o
rezistenta mai mare la imbolnaviri.
Stimuleaza cresterea naturala, asigurand SMZ cu 15-20% mai mari decat in cresa.
Costul nutretului in custi este semnificativ mai mic decat la intretinerea in cresa.
Stabilirea necesarului pe custi/ferma: se face in functie de efectivul matca, de rata natalitatii si de
durata adapostirii viteilor in custi (paba la intarcare - 3 luni).
Nr de custi 20-22% din efectivul matca.
In adaposturile semideschise:
Sunt alcatuite din 3 pereti , orientati intotdeauna in directia vantului dominant.
Pardoseala continua cu sau fara asternut permanent.
Padocul este amplasat pe partea deschisa a adapostului unde se face furajarea.
Regimul de miscare :
Se recomnda un regim de miscare zilnic, deoarece are efecte favorabile:
- intensificarea metabolismului
- stimuleaza procesul de crestere si dezvoltare
- imbunatateste conformatia
- intensifica apetitul
- are efect favorabil asupra starii de sanatate a animalelor.
Daca sunt exploatate in cresa animalele se scot in padoc la varsta de 2 saptamani-vara si 4
saptamani- iarna.
Intarcarea viteilor
Pe parcursul acestei periode de crestere SMZ inregistrat e 750-900g astfel incat la varsta de 6 luni
tineretul taurin ajunge la apx. 150-180 kg.
Trebuie avuta in vedere o administrare rationala a nutreturilor de buna calitate astfel incat sa se
asigure un SMZ corespunzator fara a provoca ingrasarea.
Furajarea se face diferentiat , sezonier: vara se administreaza nutret verde 5-15 kg /cap/zi si
amestec de concentrate 1-2 kg/cap/zi; iarna se administreaza fan de buna calitate, amestec de
leguminoase si graminee 1-2 kg /cap/zi; amestec de concentrate 1-2 kg/cap/zi , se recomanda
administrarea suculentelor 3-5 kg/cap/zi sub forma de radacinoase (sfecla furajera, gulie furajera,
semifan, semisiloz).Adaparea se recomanda a se face la discretie: se calculeaza apx. 10 litri
apa/cap/zi.
La aceasta categorie trebuie tinut cont ca incepand cu varsta de 6 luni cresterea se face
dierentiat pe sexe (categ. 6-12 luni, categ. 12-18 luni, categ.18-21 luni).
Categoriile amintite mai sus se deosebesc prin morfologie (dezvoltare corporala), fiziologie
(devin rumegatoare complete), dinamica procesului de crestere diferentiata: trecand prin fazele de
pubertate, dupa varsta de 18 luni ajunge la maturitatea completa. Dinamica procesului de crestere
este diferit: viteza de crestere la 6-12 luni (700-750g/zi) si va scadea la varsta de 12-18 luni (400-
450g/zi).
Cerintele nutritionale sunt specifice fiecarei varste, modificandu-se de la o categorie la alta:
6-12 luni - concentratie mare de proteina, 12-18 luni – proteina scade.
Abaterile de la normele de hrana prin subalimentatie conduc la intarzieri in crestere, la
tulburari de dezvoltare si functionare a aparatului de reproductie (hipoplazia uterului si ovarelor).
Supraalimentatia: se inregistreaza depozite semnificative de grasime, apar tulburari de reproductie
(degenerescenta grasoasa a ovarelor).
Tipuri de nutritie:
- 2-3 kg fibroase/cap/zi
- 15-25 kg masa verde /cap/zi
- 8-15 kg suculente /cap/zi
- 1-2 kg concentrate/cap/zi
1
- lotul de vitele insamantate (varsta min este de 15 luni).
In U.E. varsta medie a primei fatari = 24 luni. La noi=26-27-28 luni.
Tehnologia cresterii junincilor
Juninica = tineret taurin femel diagnosticat gestant.
Pentru gestatie si parturitia normala –SMZ=400-600g
Tehnica hranirii: continut maxim de S.U. pe care-l pot ingera 8-10Kg/cap /zi.
Raportul energo –proteic: 1 UN : 80g PBD.
Nutreturi indicate: difera in functie de sezon, zona geografica, stare fiziologica.
- nutreturile verzi au o digestibilitate si valoare nutritiva ridicata: 30-40 Kg/cap/zi
- nutreturile suculente : iarna =15-25 Kg si se compun din 2/3 nutret insilozat si 1/3 radacinoase
- nutreturi fibroase, necesare digestiei: 4-5 kg/cap/zi - iarna; 1-2 kg primavara, pentru pregatirea
trecerii la pasunat si cand productia de m.v. e scazuta (iulie, august)
- nutreturi concentrate: amestec unic 1-1,5kg/cap/zi, in acest A.F. se introduc si sarurile minerale.
Hranirea si adaparea:
- se fac diferentiat, sezonier
- tipul de hranire - predominant voluminous: 85% nutret de volum, 15% nutret concentrate.
In prima faza a gestatiei se pot face ratii fara adaos de nutret concentrat, dar celelalte
nutreturi sa fie de o calitate foarte buna. Ratia se administreaza in 2-3 tainuri.
Trecerea de la un sortiment la altul se face treptat pe parcursul unei saptamani.
Consumul de apa depinde de greutatea vie, cantitatea de SU din ratie, sistem de adapare,
stadiul gestatiei. Se administreaza in general 30-40 l apa/cap/zi cu o frecventa a adaparilor de 2-3
ori/zi- iarna si de 4-6 ori/zi vara.
Intretinerea junincilor
Adapostirea in stabulatie libera sau legata. Stabulatia legata este mai putin indicate la aceasta
categorie → problem la fatare. In stabulatie libera se tin in adaposturi inchise si semideschise. Vara
se intretin la pasune.
Ingrijirea corporala in stabulatie libera se face doar in situatia in care se impune; se acorda atentie
deosebita ingrijirii ongloanelor (nu si celor peste 5 luni de gestatie).
Miscarea se face la pasune sau in boxe colective.
Pregatirea pt fatare
Se realizeaza prin asigurarea conditiei fiziologice a femelelor gestante, o buna pregatire are efecte
favorabile: mareste rezervele pt sustinerea lactatiei, pregatirea d.p.d.v. hormonal parturitia →
usurarea parturitiei.
Tehnica hranirii: in ultima luna a gestatiei se realizeaza o crestere semnificativa in greutate a
produsului de conceptie. Alimentatia tip moderat voluminous: 1,4-1,9 kg SU / 100 kg G.V./zi.
2
Intretinerea in ultimele 2 luni de gestatie se face in adapostul vacilor in repaus mamar, preferandu-
se stabulatia libera pana in momentul fatarii pentru a asigura tonusul muscular.
Pregatirea pt fatarea junincii incepe cu 10 zile inaite de data planificata fatarii.
Data probabila a fatarii se stabileste prin:
-semne prodromale
-examen clinic pe baza datei fatarii
-la primipare durata gestatiei e mai scurta cu 4-6 zile.
Fatarea poate avea loc in maternitate, in adapost sau pe pasune.
Pregatirea junincilor pentru mulsul mecanic se face diferit in functie de tehnologia de muls din
ferma. Instalatia de muls se pune in functiune si merge in gol cu 2-3 zile inainte de aplicarea
paharelor de muls. Obisnuirea cu mulsul mecanic in sali speciale este mai dificila pentru ca
junincile trebuie sa se obisnuiasca cu circulatia in ferma.
3
Conservarea diferita: fanul se usuca pe brazda cu umiditate de 20-25% + ventilare, semifanul la o
umiditate de 50-60%, iar semisilozul la continut de apa intermediar.
Tocarea plantelor (porumb) se face prin fragmentarea de 2-3 cm, iar tasarea sa se faca foarte bine pt
a favoriza fermentatia lactica.
Metodele de preparare a nutreturilor:
Grosiere (palatabilitate redusa): tocarea paielor sau a cocenilor si stropirea cu o solutie de melasa
sau saramura, sau se pot administra cu taitei de sfecla.
Amestec unic: poate sa inglobeze 40-50% uruieli de cereale si sroturi, 20% ciocalai si 20-30% fan
de lucerna tocat.
Tehnica hranirii vacilor lactante:
Obiectiv: exprimarea potentialului productive al vacii si pregatirea ei pt lactatia urmatoare.
Factori: capacitatea digestiva, diferita in functie de individualitate, rasa, tip nutret, este
apx 2,5 kg SU/100 kg G.V.
Apetitul influenteaza tehnica de hranire : in primele 2 luni dupa fatare – apetit capricios:
furaje cu palatabilitate ridicata si valoare nutritive mare (bilant nutritiv negativ)
Schimbarile in masa corporala – pierde din greutate dupa fatare mobilizand rezervele
nutritive din organism. Din luna a 3-a de lactatie pana-n luna a 7-a greutatea se mentine constanta,
apoi creste semnificativ.
Hranirea pe perioada de vara:
Sursa: nutret verde, echilibrat sub forma cantitativa, calitativa sub aspectul raportului de
proteina si energie, de pe pajistile naturale si pasunile cultivate.
Nutretul verde poate fi administrat la iesle sau pasunat. Pasunatul are efecte favorabile
asupra sanatatii vacilor. Daca pasunile sunt la o distanta mai mare de 3 km de ferma, atunci nu se
recomanda deplasarea zilnica – se administreaza masa verde cosita la padoc sau se organizeaza
tabere de vara la pasune. In cazul in care avem tabara de vara: muls la pasune, umbrare, iesle.
Organizarea pasunii:
Tarlale- cresterea eficientei pasunatului, nr de tarlale = nr de grupe de vaci (100 cap)
Suprafata unei tarlale se calculeaza in functie de cantitatea de nutret consumat/zi/vaca, nr de zile in
care se mentin pe acea suprafata si productia de masa verde / ciclu de pasunat.
Inainte de scoaterea la pasune, prin aprilie se face obisnuirea vacilor cu masa verde administrand
rapita furajera. In iulie –august, cand pasunea nu mai realizeaza o productie mare de masa verde
datorita secetei se trece la furajarea suplimentara la iesle in taberele de vara (m.v., fibroase).
Se administreaza saruri minerale in cadrul amestecului unic sau sub forma de brichete: Na Cl,
fosfat dicalcic, Mg.
4
Curs 7
Avantaje :
- reducerea suprafetei necesare pentru masa verde
- reducerea pierderilor (datorate distrugerii covorului vegetal prin calcare, murdarie)
de
masa verde cu 15%
- creste viteza de consum si de masa verde ingerata
- creste cantitatea de lapte produsa in timpul sezonului.
Dezavantaje:
- creste valoarea investitiilor pt padocuri
- creste consumul de carburant pt transport si recoltare
- creste volumul de forta de munca
Sistemul mixt de hranire al vacilor
- acest sistem se utilizeaza mai ales in zilele caniculare cand pasunatul se face
noapte, ziua lasandu-se administrarea masei verzi la padoc.
- cand suprafata de pasune este insuficienta se aplica in zonele din sudul tarii unde
nu exista pajisti irigate.
- pe langa apa endogena continuta de masa verde sunt necesari 10-15 l/100 kg GV/zi
apa exogena.
- necesarul de apa pe cap de vaca se poate calcula in felul urmator:
1 kg SU/vaca = 4,5 -5 l de apa (pentru apx. 12-15 kg SU/zi/vaca)
- pt producerea 1kg lapte se consuma apx 3-4l apa .
- in perioada de canicula consumul de apa creste cu 80%.
- calitatea apei foarte importanta: trebuie sa fie curata si fara mirosuri straine (benzina,
insecticid).
- temperatura idela a apei 8-12° C.
- frecventa adaparii: 4-5 ori/zi vara si 6-7 in canicula
- pt adapare se construiesc jgheaburi si se calculeaza frontul de adapare .
Dezavantaje:
- investitii mari pentru recoltare, depozitarea furajelor
- Consum ridicat de carburant si de forta de munca
- pierderi de substante nutritive 40% prin conservare
- palatabilitate si digestibilitate mai redusa decat la plante verzi
Semisilozul
- este un nutret conservat prin insilozare obtinut din graminee sau amestec de
graminee cu leguminoase. Se obtine in 2 etape: I cosirea, recoltarea
II dupa ofilire/palire, cand umiditatea scade cu
50-60% se realizeaza conservarea
- are valoare nutritiva mai mare decat porumbul insilozat: SU 45%, val. E: 0,33 UNL,
si PD 35 g.
- consumul este de 3-4 kg/100 kg GV.
Semifanul
- reprezinta cea mai eficienta metoda de conservare a plantelor furajere cu un continut
scazut de glucide solubile (leguminoase sau amestec de leguminoase cu graminee)
- se produce in 2 etape: I cosire, recoltare
II cand se ajunge la umiditatea de 40-50% se trece la
conservarea in baloti inveliti in folie de plastic pentru pastrarea si realizarea
fermentatiei lactice
- se poate pastra pana la 3 ani, cantitatea administrata este de 1-3 kg/100 kg GV
Radacinoasele
- nutret excelent pentru productia de lapte
Sfecla furajera
- are multe avantaje in hrana vacilor de lapte, datorita faptului ca este lactogena
- realizeaza productii de peste 100t/ha
- se administreaza iarna in cantitate de apx. 7 kg/100 kg GV
- administrarea sfeclei furajere in hrana vacilor determina scaderea % G din lapte si
aparitia unui gust amarui.
- elibereaza foarte mult calciu din oase (→ se administreaza supliment de Ca)
Morcovul furajer
- se administreaza la vacile recordiste, mame de tauri (datorita faptului ca producerea
morcovului furajer e foarte costisitoare, desi se obtin 40 tone/ha).
- au un continut ridicat de caroten: se recomanda in administrarea ultimei perioade de
gestatie.
- cantitatea administrata e de 0,5 kg/100 kg GV (din motive economice)
Borhoturile industriale
- sunt foarte ieftine
- asigura o stimulare a productiei de lapte
Borhotul de bere
- rezulta in urma procesului de producere a berii
- e constituit din tegumentul boabelor de orzoaica si orz
- se foloseste in forma proaspata in cantitate de apx. 2-4 kg/100 kg GV.
Dezavantajele utilizarii in cantitate mare a borhoturilor in hrana:
- scad procentul de grasime in lapte
- duc la aparitia tulburarilor metabolice (cetoza → acidoza ruminala)
Taiteii de sfecla
- au efect lactogen si se administreaza in cantitate de 2-3 kg/100 kg GV
- se recomanda administrarea pentru o perioada scurta de timp (maxim 1 luna),
deoarece au un continut ridicat de acid oxalic care elimina Ca din oase →
administrare supliment Ca
Concentrate
- se administreaza diferentiat in lapte, in functie de nivelul productiv de lapte:
pentru 10-15 kg lapte/vaca nu se administreaza concentrate
Concentrate:
→ energetice: cereale (orz, ovaz, porumb, grau)
→ proteice: leguminoase (soia, mazarichia) si oleiaginoase (rapita, floarea soarelui)
→ subproduse industriale: sroturi, soia, in, rapita
- pentru utilizarea concentratelor se calculeaza ratia de baza, apoi se calculeaza
amestecul unic de ferma care va fi diferentiat in functie de productia de lapte
- administrarea concentratelor se face gradual in cantitate de 1-2 kg concentrate in
amestec unic / 100 kg GV.
Curs 8
Dezavantajul asezarii cap la cap – interventiile si asezarea animalelor se face foarte greu.
Dezavantajele asezarii crupa la crupa – consum mare de forta de munca, curatirea ieslelor
se face greu (evacuare manuala a dejectiilor).
Standul lung = 2,30 – 2,80 cm (cu 30 – 60 cm mai lung decat animalul culcat)
Tipuri de iesle :
Alei de furajare trebuie sa fie cat mai inguste (economice), dar pe fiecare alee sa fie posibil
ca 2 vaci sa treaca una pe langa cealalta.
Dotari: echipament de evacuare a dejectiilor, echipament de muls , instalatie de adapare,
echipament de iluminat.
Ingrijirea corporala
Avantaje:
Dezavantaje:
Adapostirea
Se asigură mai bine decât în stabulaţie legată, pt că animalele se tratează în grup. Vacile stau pe
aştenut în cuştile individuale. Ajustarea ongloanelor se face obligatoriu la interval de 3 – 4 luni,
datorită faptului că gradul de tocire a zonei plantare eset diferit între membrele anterioare şi cele
posterioare, dar şi sistemul de întreţinere are un rol important.
În perioada de iarnă, gradul de uzură a ongloanelor este mai mare, de aceea în raţie trebuie să
mărim concentraţia de minerale (seleniu).
Programul de mişcare
- iarna – ieşire la padoc în zilele însorite
- vara – ieşire la păşune
Mulsul vacilor de lapte
Mulsul reprezintă operaţiunea de extragere manuală sau mecanică a laptelui din glanda mamară.
Mulsul este primul factor care influenţează producţia de lapte având şi semnificaţii primordiale în
eficienţa economică.
Importanţa mulsului se reflectă prin 3 elemente
1. sporeşte cantitatea şi calitatea laptelui prin optimizarea frecvenţei şi intervalului dintre mulsori
2. mulsul ocupă 40 – 50% din timpul de muncă în cadrul fermei de vaci de lapte
3. mulsul influenţează productivitatea muncii pe fermă, deoacere 35-40% din cheltuieli fiind
reprezentate de muls
Obiectivele utilizării unei tehnologii moderne de muls
obţinerea unor vaci cu aptitudini bune pt mulsul mecanic
formarea de personal calificat în activitatea de muls
eliminarea din glanda mamară a întregii cantităţi de lapte
obţinerea unui lapte cu calitaţi igienice superioare
prevenirea rănirii ugerului şi transmiterea prin muls a brucelozei sau a tuberculozei
Tehnologia de muls la vacile de lapte diferă în funcţie de mai mulţi factori
1) dimensiunea fermei
2) dotarea tehnică a fermei
3) calitatea vacilor de lapte
4) calificarea mulgătorului
5) locul de desfăşurare a mulsului
În general, tehnologia de muls se clasifică după
a. în funcţie de dotarea tehnică
- mecanic
- manual
b. în funcţie de locul de desfăşurare
- adăpost
- grup de muls
- păşune
Sistemul de muls manual este cel mai vechi sistem şi cel mai extins în ţările în curs de dezvoltare.
Avantajele sistemului manual
- utilizarea la toate vacile independent de aptitudinile ugerului şi sănătatea acestora
- ţine seama de particularităţile fiecărei vaci la care se aplică
- nu necesită consum de energie electrică
1
Curs 11
Mulsul manual
Dezavantaje:
- efort fizic ridicat
- predispune contractarea de boli transmisibile a mulgatorilor ( TBC)
- productivitate a muncii scazuta de 2-5 ori mai mica decat la cea mecanica.
- polueaza laptele deoarece el vine in contact cu mainile mulgatorului si aerul din adapost
(sporuri, mucegaiuri, praf)
Datorita acestor dezavantaje in tarile dezvoltate se practica in conditii stricte.
In Romania (1,5-1,6 vaci/ ferma) se practica mulsul in fermele de subzistenta.
Recomandari ale mulsului manual :
- la vaci cu productie mica de lapte
- in cazul instalatiilor de muls neperformante care nu reusesc sa extraga in totalitate laptele
(ultimele jeturi se vor mulge manual)
- la vaci cu mamite sau leziuni mamare.
Tehnica se realizeaza in 3 etape:
- pregatirea pt muls
- mulgerea propriu-zisa
- incheierea mulsului.
Pregatirea pt muls :
- a adapostului
- a vaselor
- a mulgatorilor
Pregatirea adapostului: ridicarea vacilor in decubit , indepartarea dejectiilor de pe stand.
Pregatirea vaselor: galeti de muls, bidoane de muls, bazinelor de stocare / depozitare a laptelui.
Pregatirea mulgatorilor: igiena acestuia, echipament de muls.
Mulgerea propriu- zisa , se executa in 2 etape:
- pregatirea ugerului (igienizare, masaj, primele 2-3 jeturi se mulg separate - se arunca)
-mulgerea proriu – zisa
Mulsul propriu – zis: se realizeaza prin anumite procedee si metode: muls bilateral direct,
incrucisat, lateral.
Metode de muls:
=modalitati de prindere a mamelonului:
- cu mana plina, cel mai practicat, se preteaza la uger normal.
- cu nod, la mameloanele groase, trunchi conic – la rasele primitive.
- cu 2 degete – la primipare.
Incheierea mulsului:
E o operatiune care precedeaza mulsul propriu-zis :
- ingrijirea ugerului
-ingrijirea mainilor mulgatorului
-tratarea primara a laptelui
Ingrijirea ugerului: dezinfectarea in scopul prevenirii mastitelor (solutie dezinfectanta , vara -
tratarea cu emoliente a mameloanelor)
Ingrijirea mainilor mulgatorului : se utilizeaza unguente in scopul protejarii si pastrarii sanatatii
mulgatorului.
Tratarea primara a laptelui se face imediat dupa muls , se recolteaza in bidoane dupa care in
ferma se realizeaza cele 3 operatiuni:
Filtrare
Racire (la 4 grade Celsius)
Pastrarea laptelui pana la livrare (in bidoane standard de 25 kg sau in
bazine/ tancuri).
Igiena vaselor de muls :
- are in vedere atat vasele in care se recolteaza cat si cele de depozitare, de transport
- spalarea cu apa calda + detergent pt degresare si periodic dezinfectarea cu o solutie de cloramina.
CURS XII
Sisteme de muls
Sistemele de muls mecanic sunt folosite în ţările cu zootehnie dezvoltată, 90% din efectivele de
vaci se mulg cu acest sistem. Condiţiile ce trebuie îndeplinite pt a utiliza acest sistem sunt:
- existenţa unei surse de energie şi apă
- amenajări construcţii specifice
- instalaţii de muls adecvate
Factorii care contribuie la eficientizarea mulsului mecanic:
- obişnuirea vacilor cu mulsul mecanic
- dotare tehnică optimă
- optimizarea procesului şi fluxului tehnologic în funcţie de tipul instalaţiei de muls
Instalaţiile de muls sunt variate, dar se diferenţiază prin:
locul de amplasare (adăpost, platforma de muls, păşune)
modul de utilizare (staţionar sau mobil, carusel sau stand)
felul în care se colectează laptele (bidon, conductă, cisternă)
Instalaţiile de muls sunt compuse din:
- generator de vacuum
- conducte de colectare
- aparate de transport
- aparat de muls
Sistemele de muls pot fi:
- total automatizate
- parţial automatizate
Tehnologia de muls la păşune se bazează pe instalaţii fixe care se utilizează la păşune, există
grupuri individuale de muls şi platforme fixe de muls cu colectarea laptelui la bidon.
Mulsul la stand în adăpost, se face la bidon, conductă sau cărucior mobil de muls.
Mulsul la bidon se bazează pe acţiunea simultană a aparatului de muls în 2 timpi şi
recoltarea laptelui la bidon.
Avantaje:
- asigurarea tratării individuale a fiecărei vaci
- costuri reduse ale instalaţiei de muls
- întreţinere uşoară a instalaţiei de muls
- traseu scurt al laptelui
Dezavantaje:
- productivitate scăzută 14 – 17 vaci/oră de un îngrijitor
- efort fizic semnificativ datorită deplasării cu bidonul
1
CURS XII
2
CURS XII
Dezavantaje:
- investiţii mari
- lotizarea permanentă a vacilor.
Se folosesc în fermele mari de taurine cu efective mari şi performanţe ridicate.
1) Mulgerea sub formă de BRĂDULEŢ
Se numeşte aşa, deoarece vacile se află la un unghi de 30º faţă de culoarul de muls.
Avantaje:
- poate fi acţionat pe unul sau 2 culoare (nr. de locuri 4 – 20)
- productivitate 35 – 70 vaci/oră mulse de un mulgător
- investiţii reduse
Dezavantaje:
- necesită o lotizare permanentă a vacilor, datorită faptului că lotul ce intră la muls trebuie să aibă
cam aceeaşi producţie de lapte.
Acest sistem este eficient pt fermele cu 100 – 300 capete, producţie de 5.000 l lapte/lactaţie
normală pe vacă. În România se utilizează sistemele cu 2 – 8 locuri şi 8 – 10 locuri.
2) Sistemul TANDEM
Se caracterizează prin poziţia vacilor, una după alta (sau paralel).
Avantaje:
- posibilitatea de tratare individuală a vacilor
- ne permite observarea mai bună a diferitelor îmbolnăviri la vaci
Dezavantaje:
- productivitatea muncii semnificativ mai mică 25 – 30 capete/oră
- investiţie mai mare pe locul de muls
- efortul fizic al mulgătorului este mai mare decât la brăduleţ
În România se utilizează sistemul în ferme cu până la 150 capete.
3) Mulgerea pe platforme paralele (SIDE BY SIDE)
Se caracterizează prin poziţia vacilor, crupă la crupă.
Avantaje:
- posibilitatea de a avea într-o platformă 40 vaci, care se mulg concomitent în acelaşi timp
- productivitatea muncii este de până la 80 capete/oră/ mulgător
- efort fizic redus
- o capacitate mare de muls
3
CURS XII
Dezavantaje:
- pt a folosi acest sistem efectivele de vaci trebuie să aibă aplomburi f. largi
- necesită o lotizare permanentă a vacilor, ce au o producţie uniformă
- mulgătorii sunt expuşi la murdărie
- necesită mulgători f. bine calificaţi şi cu experienţă
Se utilizează sistemul în fermele foarte mari de vaci, cu o productivitate f. ridicată.
4) Mulgerea pe platforme trigonale sau poligonale
În cadrul acestui sistem există posibilitatea de a aşeza vacile în formă de Δ (triunghi), câte 3 vaci.
Avantaje:
- se evită deplasarea mulgătorilor
- posibilitatea de tratare individuală a vacilor
Dezavantaje:
- productivitatea muncii este scăzută
5) Mulgerea pe platforme mobile de muls
a. Tip rotolactor
Avantaje:
- mulsul la rotolactor, se realizează se realizează diferenţiat în funţie de poziţia vacilor
în timpul mulsului: rotoradiale, rototandem, rotobrăduleţ
Dezavantaje:
- investiţii foarte mari
- nr. de locuri pe carusel nu poate fi mărit ulterior
- mulgători cu pregătire f. bună
- costuri cu întreţinerea f. mari
- dificultăţi mari la defectarea sistemului
Se pretează la fermele cu peste 1.000 de capete.
b. Tip unilactor
Avantaje:
- are o capacitate de 14 – 24 locuri
- are formă dreptunghiulară, prevăzut cu cărucioare mobile
- mulgătorul stă fix, se deplasează vaca pe un cărucior
Dezavantaje:
- productivitatea muncii este scăzută 60 – 70 vaci/oră mulse
- cheltuieli mari de achiziţie, cu întreţinerea.
4
CURS XII
Mulsul automatizat
Se aplică la întreţinerea legată şi întreţinerea liberă. Există 2 sisteme:
I. Sistemul de muls incomplet automatizat
echipamentul realizează spălarea, uscarea, mulsul propriu-zis şi detaşarea paharelor
mulgătorul mulge primul jet şi apoi ataşează paharele
II. Sistemul de muls complet automatizat
se foloseşte numai în stabulaţie liberă
roboţii de muls realizează următoarele etape
- corelează operaţiunea de muls cu cea de hrănire cu nutreţuri concentrate
- măsoară şi înregistrează cantitatea de lapte pe fiecare vacă, calculându-se astfelpe
parcursul a 3 zile, adaosul de concentrate în 3 – 4 tainuri.
5
CURS XII
Reprezintă una din principalele direcţii de exploatare, alături de cea pt lapte. În funcţie de
vârsta şi greutatea de afluire a taurinelor, se poate folosi sistemul intensiv, semi-intensiv şi extensiv.
Sistemele de îngrăşare se aleg în funcţie de:
vârsta şi greutatea la afluire
vârsta de valorificare a materialului biologic
sporul mediu zilnic
tipul de hrănire
randamentul la sacrificare
Elementele ce condiţionează alegerea sistemului de îngrăşare
- vârsta animalului, SMZ mare până la 14-15 luni, apoi scade SMZ-ul şi consumul specific este
ridicat
- îngrăşarea peste 18 luni nu rentează
- sexul animalului, SMZ-ul este mai mare cu 15-20% la masculi faţă de femele, însă consumul
specific este mai mare la masculii normali cu 10-15% decât la masculii castraţi
- materialul biologic: rase de carne, rase mixte, metişi
- condiţiile de adăpostire şi dotare tehnică sunt foarte importante
Tehnologia îngrăşării taurinelor pt carne (SISTEM INTENSIV)
Această tehnologie este rar răspândită în ţările cu zootehnie dezvoltată. Este întâlnită în 3 variante:
1) Varianta ULTRA BABY-BEEF
se bazează pe afluirea viţeilor la 15 zile şi sacrificarea acestora la 90 zile (3 luni)
greutatea la sacrificare este de 150 kg
SMZ-ul pe întreaga perioadă este cuprins între 1.100 – 1.300g
se recomandă să se folosească viţei cu o viteză mare de creştere (r. Flecvi, r. Bălţată)
întreţinerea în boxe individuale din lemn sau material plastic
hrănirea exclusiv cu lapte + înlocuitori de lapte 130-150l / perioadă
se realizează 3,5 – 4 serii animale/an
se valorifică în magazine specializate pe delicatese – carne albă
2) Varianta BABY-BEEF PRECOCE
afluirea viţeilor la 15 zile şi sacrificarea acestora la 10 luni
greutatea la sacrificare este de 300 - 350 kg, cu un randament la sacrificare de 60 – 65%
SMZ-ul pe întreaga perioadă este cuprins între 900 – 1.100g
se recomandă folosirea viţeilor din rasele mixte sau metişi cu r. Holstein – Friză
până la 90 zile hrănirea cu lapte şi înlocuitori de lapte + supliment de lapte + fibroase
6
CURS XII
între 90-210 zile, se întreţin viţeii în boxe colective, cu hrană formată din porumb, siloz şi
amestec de concentrate
în faza de finisare, hrănirea se face cu nutreţuri concentrate, mărind ponderea
concentratelor din raţie
această metodă este folosită pt obţinerea cărnii roşii cu o frăgezime deosebită
3) Varianta BABY-BEEF CLASIC
s-au obţinut performanţe în SUA, şi în majoritatea ţărilor cu zootehnie dezvoltată
afluirea viţeilor la 15 zile şi se valorifică la 12 - 13 luni
greutatea la sacrificare este de 400 - 450 kg, cu un randament la sacrificare de 60%
SMZ-ul pe întreaga perioadă este cuprins între 1.000 – 1.100g
în momentul de faţă este cel mai eficient sistem de îngrăşare a taurinelor pt carne.
hrănirea exclusiv cu substituienţi de lapte + supliment de concentrate
creştere până la 7 luni cu formată din porumb, siloz, concentrate şi fibroase
între 7 – 10 luni siloz 90% din raţie
în faza de finisare, o cantitate mai mare de concentrate pt perselarea carcasei
Tehnologia îngrăşării taurinelor pt carne (SISTEM SEMI-INTENSIV)
Această tehnologie are la bază folosirea nutreţurilor de volum şi a unor subproduse din ind.
alimentară, cantităţi moderate de concentrate. Această metodă determină un ritm de acumulare
redus a masei corporale, o prelungire a perioadei de îngrăşare.
afluirea viţeilor la 15 zile, la o greutate medie de 45 kg şi se valorifică la 15 - 18 luni
SMZ-ul pe întreaga perioadă este cuprins între 700 – 800g
greutatea la sacrificare este de 400 - 500 kg GV, cu un randament la sacrificare de 52-55%
Cuprinde 3 faze de îngrăşare:
1. faza de adaptare (alăptare) de 15 – 90 zile, se administrează substituienţi de lapte +
supliment de concentrate + fibroase
2. faza de creştere şi îngrăşare (15 - 18 luni), hrănire cu nutreţuri de volum – 60% din raţie
3. faza de finisare (2 – 3 luni), ponderea concentratelor creşte semnificativ pt a favoriza
depunerea de grăsime între fibrele musculare
7
CURS XII
8
CURS XII