PACTUL MONDIAL PENTRU MEDIU –necesitate și unul din

răspunsurile la criza ecologică mondială- încotro?

Conf.Univ.Dr.
Pîrvu Elena Loredana

Abstract:
Președintele Franței, la data de 19 septembrie 2017,la Summitul ONU de la New York, a
anunțat pe toți reprezentanții statelor lumii că dorește să pună bazele, sub egida ONU, la ceea ce
va fi nu un anteproiect, ci un pact global pentru mediu, așadar, un nou instrument de drept
internațional al mediului, având drept obiectiv completarea dreptului internațional al mediului,
sporirea coerenței sale și facilitarea punerii în aplicare a obligațiilor prevăzute de acesta, care, în
viitor, s-ar dori să ia forma unui tratat internațional adoptat de Adunarea Generală.
Inițiativa aparține Clubului Juriștilor și este aceea de a reuni într-un singur text marile
principii internaționale ale dreptului mediului înconjurător și a le da un caracter obligatoriu,
grație posibilității de le invoca în fața justiției, Clubul Juriștilor 1 ajungând la această concluzie în
luna iunie 2017.
Acest text ar putea deveni coloana vertebrală a dreptului internațional al mediului
Keywords: drepturi; pact mondial; mediu; tratat internațional

1. Introducere

Președintele Franței, la data de 19 septembrie 2017,la Summitul ONU de la New York, a

anunțat pe toți reprezentanții statelor lumii că dorește să pună bazele, sub egida ONU, la ceea ce
va fi nu un anteproiect, ci un pact global pentru mediu, așadar, unnou instrument de drept
internațional al mediului, având drept obiectiv completarea dreptului internațional al mediului,
sporirea coerenței sale și facilitarea punerii în aplicare a obligațiilor prevăzute de acesta, care, în
viitor, s-ar dori să ia forma unui tratat internațional adoptat de Adunarea Generală.
Inițiativa aparține Clubului Juriștilor și este aceea de a reuni într-un singur text marile
principii internaționale ale dreptului mediului înconjurător și a le da un caracter obligatoriu,
grație posibilității de le invoca în fața justiției, Clubul Juriștilor 2 ajungând la această concluzie în
luna iunie 2017.
Ideea unui Pact Global pentru Mediu nu este însă nouă. Timp de mai bine de treizeci de
ani, comunitatea internațională de avocați a cerut statelor să adopte un text care să codifice
principiile generale ale mediului.
Încă din 1987, Raportul Brundtland menționa o listă a "Principiilor juridice pentru
protecția mediului și dezvoltarea durabilă". La rândul său, Uniunea Internațională pentru
Conservarea Naturii (IUCN) a propus în 1995 un proiect de Pact Internațional pentru Mediu și
Dezvoltare. În 2015, adoptarea unui astfel de tratat internațional a fost, de asemenea, printre
propunerile Comitetului pentru Mediu al Clubului Juriștilor, în raportul său "Consolidarea
1
Creat în 2007, este un forum independent pentru dezbateri și propuneri legale. Reunește jurisprudenții din diverse
medii. Magistrații, avocații și notarii, profesorii și reprezentanții companiilor, împreună fac o reflecție prospectivă în
jurul celor mai importante probleme juridice.
2
Creat în 2007, este un forum independent pentru dezbateri și propuneri legale. Reunește jurisprudenții din diverse
medii. Magistrații, avocații și notarii, profesorii și reprezentanții companiilor, împreună fac o reflecție prospectivă în
jurul celor mai importante probleme juridice.

1
eficacității dreptului internațional în materie de mediu - Dreptul persoanelor, obligațiile
statelor" . Alte inițiative ale societății civile merg în aceeași direcție (a se vedea, de exemplu,
proiectul Pactului CIDCE).
Proiectul 2017 al rețelei internaționale de experți este, prin urmare, o continuare a
lucrărilor anterioare.
Pactul global privind mediul se bazează pe Declarația de la Rio, Rio + 20, Agenda 2030
adoptată în 2015 și Acordul de la Paris, care a intrat în vigoare în 20163.
Ca parte a dinamicii create de Acordul de la Paris din 2015, acest Pact ar merge mai
departe, spre deosebire de acordurile sectoriale care vizează doar un sector (climă, biodiversitate,
poluare etc.) și ar putea fi aplicat în mod transversal tuturor politicilor de mediu.
Agenda 2030 permite, prin intermediul celor 17 Obiective4 de dezvoltare durabilă (SDG),
să asigure legătura între lupta împotriva sărăciei extreme și conservarea planetei. Armonizarea
legislației internaționale în domeniul mediului, susținută de Pact, va facilita astfel punerea în
aplicare a Acordului din 2030.
Acordul de la Paris se concentrează în mod specific asupra schimbărilor climatice.
Adoptarea unui Pact global de mediu ar fi complementară în furnizarea unui răspuns cuprinzător
pentru definirea principiilor de bază ale dreptului internațional în materie de mediu.
Yann Aguila, președintele Comisiei pentru Mediu al Clubului Juriștilor, autor al Pactului
afirma că este, în esență, o lucrare de codificare pentru a reuni într-un singur text" umbrelă
"principiile generale ale dreptului mediului, după cum se menționează în special în Declarația de
la Stockholm din 1972 sau în Declarația de la Rio din 1992 5, considerând că aceste texte au o
mare valoare simbolică și politică, dar nu pot fi invocate în fața unui judecător.
Proiectul de text, elaborat de Comitetul pentru Mediu al Clubului Juriștilor, care a fost
înmânat președintelui Franței la data de 24 iunie 2017 la Sorbona, conține 26 de articole care
enumeră drepturi și obligații pentru state și cetățeni, dintre care enumerăm:
1) Principiul echității între generații
Nici o decizie nu poate fi luată fără a se gândi la generațiile viitoare (articolul 4). Generațiile
actuale trebuie astfel "să se asigure că deciziile și acțiunile lor nu compromit capacitatea
generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi".
2) Principiul cooperării.
Părțile care au aderat la Pact, vor notifica imediat alte state cu privire la orice dezastre
naturale sau alte situații de urgență care pot avea efecte dăunătoare asupra mediului (articolul 7)
și vor coopera "fără întârziere, cu bună-credință și într-un spirit de solidaritate " pentru a asista
statele interesate (articolul 18). În cazul unui conflict armat, statele vor trebui să ia toate măsurile
posibile pentru protejarea mediului (articolul 19).
3) Principiul "poluatorul plătește"
Este de datoria poluatorului să plătească.Costurile de prevenire, atenuare și remediere a
poluării și a altor dereglări și degradări de mediu vor fi suportate "pe cât posibil " de persoana

3
În perioada 30 noiembrie-11 decembrie, Parisul a găzduit cea de-a 21-a sesiune a Conferinței părților (COP 21) la
Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și cea de-a 12-a sesiune a Reuniunii
părților la Protocolul de la Kyoto (CMP11).
4
Ambițioasa Agendă 2030, propusă de Națiunile Unite la finele lui 2015, reprezintă un program universal de acțiune
globală în domeniul dezvoltării durabile.Cele 17 ODD-uri se adresează în egală măsură atât statelor și regiunilor
subdezvoltate, cât și celor dezvoltate.  Astfel, până în 2030, statele lumii s-au angajat să elimine sărăcia și foametea,
să combată inegalitățile și injustiția și să adopte măsuri active privind protecția mediului înconjurător. 
5
https://www.novethic.fr/actualite/environnement/climat/isr-rse/pacte-mondial-pour-l-environnement-une-
premiere-etape-decisive-se-joue-en-ce-moment-145652.htmlaccesat la data de 20.02.2019

2
care le-a creat (articolul 8). Mai mult, " părțile trebuie să asigure accesul la o justiție ecologică
eficientă și accesibilă, inclusiv pentru căile de atac, căile de atac sau pentru a contesta
acțiunile (sau inacțiunile) ale autorităților publice sau ale persoanelor private care contravine
legislației de mediu " (articolul 11).
4) Principiul non-regresiei
Nu este posibilă întoarcerea. Părțile nu pot permite activități sau să adopte standarde care
ar avea drept efect reducerea „ nivelul general de protecție a mediului garantat de legislația
în vigoare“ (articolul 17).
5) Mecanism de monitorizare și control
Pactul este însoțit de un mecanism de monitorizare și control. Fiecare stat va prezenta
periodic un raport privind aplicarea Pactului unui comitet de experți independenți (articolul
21). " Funcționează într-o manieră transparentă, non-contradictorie și non-punitivă" . Fiecare
revizuire va oferi țării în cauză posibilitatea de a revizui starea mediului pe teritoriul său și
progresele realizate în punerea în aplicare a prevederilor Pactului.
În plus, Comitetul va ține seama de principiul diferențierii dintre țările dezvoltate și țările
în curs de dezvoltare (articolul 20). Modalitățile și procedurile de control vor fi stabilite la un an
după intrarea în vigoare a Pactului.Primul examen va avea loc la doi ani după începerea
mandatului și apoi la o frecvență care nu poate depăși patru ani.

2. Autorizarea deschiderii negocierilor privind un Pact mondial pentru mediu

Principalele obiective ale pactului, astfel cum au fost stabilite de inițiatorii acestuia, sunt6:
 includerea într-un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic a principiilor
fundamentale ale dreptului mediului, care figurează deja într-o serie de declarații politice
universale, astfel încât aceste principii să poată fi invocate în fața instanțelor interne;
 transformarea în dispoziții cu caracter universal a principalelor prevederi ale convențiilor
cu caracter juridic obligatoriu care nu sunt universale;
 adăugarea unor principii noi, care să ia în considerare noile provocări: de exemplu,
proiectul de text pregătit de juriști include principiile de menținere a nivelului de
protecție și de reziliență, precum și o obligație de diligență în domeniul mediului.
 Au fost încorporate și alte principii mai inovatoare, cum ar fi non-regresia standardelor
legislative și de reglementare
Obiectul pactului se încadrează în politicile și competențele UE, în special în domeniul
protecției mediului [articolul 192 alineatul (1)] și, pentru că acesta poate avea consecințe asupra
dreptului Uniunii, negocierile nu se vor putea desfășura fără participarea UE 7 ( în acest sens UE
asigurându-se că acest instrument internațional va fi cât mai coerent posibil cu legislația UE
relevantă și cu alte instrumente de drept internațional din domeniu). Este necesar așadar să se
acționeze în sensul articolului 216 alineatul (1) din TFUE, în scopul protejării integrității
dreptului UE, întrucât trebuie să se păstreze consecvența dintre dispozițiile dreptului
internațional și cele ale dreptului UE privind protecția mediului.
La 20 septembrie 2017, Universitatea Columbia din New York, alături de Centrul
Columbia privind investițiile durabile, Clubul juriștilor francezi, Rețeaua de soluții pentru
6
Recomandare de DECIZIE A CONSILIULUI de autorizare a deschiderii negocierilor privind un Pact mondial
pentru mediu, COM/2018/0138 final, Bruxelles, 19.03.2018.
7
Obiectivul participării UE la negocieri este de a se asigura că acest instrument internațional va fi cât mai armonizat
posibil cu legislația UE relevantă și cu alte instrumente de drept internațional din domeniu .

3
dezvoltare durabilă, ș.a., a organizat o conferință consacrată Pactului Mondial pentru Mediu,
subliniindu-se faptul că este vorba de a reuni într-un singur text marile principii ale dreptului
mediului înconjurător, ceva care „nu exista” considerându-se că la prima vedere pare foarte
complicat ca proiectul să devină un tratat internațional.
În urma reuniunii de la New York, un grup ad-hoc de state, condus de Franța, a redactat o
rezoluție procedurală care a fost prezentată Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite
spre adoptare, fiind la dispoziție în format electronic, prezentată, în mod oficial, la o dată
ulterioară, inițiatorii vizând ca rezoluția să fie adoptată în luna martie 2018 pentru a se putea
începe negocierile în mod oficial.
Prin această rezoluție, Adunarea Generală ar urma printre altele:
 să decidă elaborarea unui instrument internațional, denumit „Pactul mondial pentru
mediu”, care ar avea drept obiectiv completarea dreptului internațional al mediului,
sporirea coerenței sale și facilitarea punerii în aplicare a obligațiilor prevăzute de acesta;
 să decidă instituirea, înainte de organizarea unei conferințe interguvernamentale, a unui
grup de lucru interguvernamental deschis care să fie însărcinat cu negocierea unui Pact
mondial pentru mediu, care să se reunească la New York în perioada 2018-2020;
 să solicite Președintelui Adunării Generale numirea a doi co-facilitatori care să conducă
negocierile și consultările grupului de lucru, în coordonare și în consultare periodică cu
toate statele membre, grupurile regionale și cu toate părțile interesate relevante.
În data de 15 februarie 2018 proiectul de rezoluție avea deja 48 de co-sponsori dintre care
14 state membre ale UE. De asemenea, au avut loc trei reuniunii informale la New York (în 22
ianuarie, 6 februarie și 14 februarie 2018) de pre-negociere a proiectului de rezoluție cu privire la
care s-au adoptat pozițiile statelor europene.
La data de 03 martie 2018, Consiliul a adoptat o Recomandare de decizie a Consiliului
de autorizare a deschiderii negocierilor privind un Pact mondial pentru mediu.
Obiectivul prezentei recomandări este de a obține din partea Consiliului autorizarea
necesară privind negocierea viitorului pact mondial de către Comisie, în numele UE 8. Temeiul
juridic pe baza căruia Consiliul autorizează deschiderea negocierilor este articolul 218, alineatele
(3) și (4) din TFUE ( pactul conține dispoziții adecvate care să îi permită Uniunii să devină parte
la acesta și să participe pe deplin la orice mecanism care ar urma să fie creat pentru punerea în
aplicare a pactului, permițându-i-se Uniunii să participe la dezbaterile acestui grup deoarece
dispozițiile pactului sunt coerente cu legislația relevantă a Uniunii și cu acordurile multilaterale
relevante la care Uniunea este parte)
În acest context, în cadrul Consiliului de mediu din data de 5 martie 2018 s-a reiterat
nevoia susținerii de către UE și statele membre a inițiativei, atât pe parcursul consultărilor cât și
în cadrul negocierilor. În continuarea lucrărilor, delegația franceză a prezentat miniștrilor
europeni, prin intermediul unei anexe, principalele obiective ale Pactului mondial pe mediu
precum și o planificare a negocierilor ulterioare astfel încât acesta să fie adoptat până în 2020.
Uniunea Europeană a trecut în revistă câteva dintre cele mai avansate și cuprinzătoare
politicile de mediu din lume, și este angajat la promovarea dezvoltării durabile la nivel
mondial. În calitate de actor puternic la nivel mondial, a fost lider într-o serie de procese și

8
Uniunea poate încheia acorduri cu una sau mai multe ţări terţe sau organizaţii internaţionale, în cazul în care se
prevede astfel în tratate sau în cazul în care încheierea unui acord fie este necesară pentru realizarea, în cadrul
politicilor Uniunii, a unuia dintre obiectivele stabilite prin tratate, fie este prevăzută printr-un act juridic obligatoriu
al Uniunii, fie poate influenţa normele comune ori poate modifica domeniul de aplicare a acestora.

4
negocieri, cum ar fi Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și Acordul de la Paris privind
acțiunile în domeniul schimbărilor climatice9.
La 10 mai 2018, Adunarea Generală a ONU a adoptat cu o majoritate foarte mare 10.
(dintre cele 193 de state membre ale ONU numai 143, inclusiv China, au susținut rezoluția, 5 s-
au opus - SUA, Rusia, Siria, Turcia și Filipine - șapte s-au abținut, inclusiv Iran și 38 nu au
votat 11) rezoluția care deschide calea pentru negocierea unui Pact global de mediu 12. Franța a
salutat adoptarea acestei rezoluții13, care marchează un pas decisiv în mobilizarea comunității
internaționale pentru protecția mediului. Rezoluția a adunat o sută de sponsorizări de țări, ceea ce
atestă o puternică aderare.
Potrivit textului rezoluției, Adunarea a hotărât să înființeze un grup special de lucru
deschis, care să ia în considerare un raport tehnic și factual care să identifice și să evalueze
eventualele lacune în legislația internațională de mediu și în instrumentele de mediu, în vederea
consolidării punerii lor în aplicare, raport care a fost prezentat în cadrul celei de-a șaptesprezecea
sesiuni a Adunării la sediul Organizației Națiunilor Unite la New York, în 3 decembrie 2018,
acesta putând oferi o platformă pentru a discuta despre opțiunile de remediere a acestor lacune. 
Raportul examinează modul în care țările ar putea reuni principiile generale ale dreptului
a mediului într-un instrument internațional și a fost intitulat "Lacune în legislația și
instrumentele internaționale privind mediul înconjurător legate de Mediu: către un Pact global
pentru mediu "(document A / 73/419)14. El observă că astăzi mai mult de 500 de acorduri cu
privire la protejarea mediului , dar care sunt incomplete și nu sunt pe deplin aplicate. Un acord
privind un set comun de principii directoare ar putea clarifica, să armonizeze și să consolideze
aceste principii la nivel internațional. De asemenea, raportul subliniază deficiențe legale, în
special pentru a preveni poluarea atmosferică transfrontalieră sau protejarea solurilor și a
terenurilor împotriva eroziunii.
Unele dintre concluziile raportului15sunt următoarele:
- Revizuirea și analiza stării dreptului internațional mediul și instrumentele de mediu
dezvăluie deficiențe pe mai multe niveluri. Există lacune importante și deficiențe ale
principiilor aplicabile ale dreptului de mediu, în special în ceea ce privește conținutul și
statutul lor juridic.

- Principiile de mediu afectează posibila interpretare a tratatelor referitoare la mediu și pot

fi utilizate, dacă este cazul, pentru a completa golurile în normele stabilite în instrumente.
Aceste principii includ obligațiile statelor de a preveni orice daune semnificative pentru
mediul înconjurător, să fie atenți în luarea deciziilor care ar putea deteriora mediul,
pentru a asigura accesul publicului la informație și participarea acestuia la luarea

9
Le Club des jurists, “L’UE s’empare du Pacte Mondial pour l’Environnement du Club des jurists”, 20 martie
2018,http://www.leclubdesjuristes.com/pacte-mondial-lenvironnement-devant-lunion-europeenne, accesat la data 16
noiembrie 2018
10
Permanent Mission of France to the United Nations, “The Global Pact for the Environnement”, 17 iulie 2018,
https://onu.delegfrance.org/The-Global-Pact-for-the-Environnement
11
http://www.rinnovabili.it/ambiente/patto-ambientale-mondiale-onu/
12
Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat rezoluția "Către un Pact global pentrumediu ”
13
Rezoluția 72/77 intitulată "Către un Pact global pentru mediu".
14
https://globalpactenvironment.org/uploads/IGEP-Communiqu%C3%A9-4-Dec-2018.pdf accesat la data de
20.02.2019, ora 15.00
15
https://undocs.org/fr/A/73/419accesat la data de 20.02.2018, ora 14,22

5
 deciziilor cu privire la eventualele daune aduse semnificative mediului și să coopereze în
domeniul protecției mediului

- Grupul de tratate privind biodiversitatea este, de asemenea, caracterizat prin probleme

legate de implementarea ineficientă; ineficiența procedurilor monitorizare, raportare,
examinare și verificare; și absența sau proceduri și mecanisme inadecvate pentru
promovarea și asigurarea conformității.

- Resursele de apă dulce sunt guvernate de un mozaic de acorduri globale sau alte
instrumente referitoare la regiuni și bazine; aceste acorduri utilizează deseori
terminologia ambiguă, care antrenează incertitudine și inconsecvență în aplicarea lor.
- În ceea ce privește mediul marin, în cazul în care Convenția Națiunilor Unite privind
legislația mării oferă un set cuprinzător de norme pentru protecția și conservarea sa,
diverse instrumente complementare acoperă diverse activități în funcție de temă și de
poziția geografică. Această viziune sectorială complică punerea în aplicare a abordărilor
integrate. Mecanisme de control pentru respectarea dispozițiilor nu sunt răspândite și
există încă disproporții în evaluarea implementării. Niciun instrument particular nu arată
în detaliu provocări moderne de deșeuri, materiale plastice și microplastice în mediul
marin. Dacă Convenția oferă un cadru legal unificare care poate remedia fragmentarea,
rolul pe care îl poate juca în materie nu a fost încă pe deplin realizat.
- Legătura dintre acordurile și instrumentele multilaterale de mediureferitoare la mediu
rămâne problematică din cauza lipsei clarității a mai multor principii de mediu, atât din
punct de vedere al conținutului, cât și alstatutului lor. Trebuie consolidată
complementaritatea normelor referitoare la comerț și mediul înconjurător.
- Preocupările de mediu abordate în tratate nu au evoluat în general și nu includ încă
probleme cum ar fi schimbările climatice și biodiversitatea de asemeneaexistă lacune
semnificative în sistemele de reglementare a substanțelor, activităților și deșeurilor
periculoase
- Implementarea la nivel național a legislației internaționale în materie de mediu este
limitată în multe țări de lipsa de dispoziții legislative, de resurse financiare adecvate, de
tehnologii referitoare la mediu și de capacități instituționale.
- La nivel internațional, punerea în aplicare este împiedicată și de lipsa clarități
numeroaselor principii de mediu. Modurile de control privind respectarea dispozițiilor
sunt extrem de inadaptate și trebuie să fie consolidate pentru a promova punerea în
aplicare efectivă a acordurilor multilaterale privind mediul.
Raportul subliniază că dreptul internațional în materie de mediu și aplicarea eficientă a
acestuia ar putea fi consolidate printr-un instrument internațional global și unificator care să
reunească toate principiile dreptului mediului. Un astfel de instrument "ar putea îmbunătăți
armonizarea, predictibilitatea și certitudinea juridică".
Raportul concluzionează că statele trebuie să profite de ocazia de a folosi dreptul
internațional al mediului înconjurător într-un mod inovator și dinamic, de a crea o guvernare
puternică și eficientă și, astfel, să păstreze mai bine mediul înconjurător în favoarea generațiilor
viitoare, fiind esențial ca statele și Organizația Națiunilor Unite, să lucreze împreună pentru a
completa lacunele din legislația internațională privind mediul.
Cu ocazia "Zilei drepturilor omului" din 10 decembrie 2018, Franța,Senegal, Uniunea
Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) și Consiliul Internațional al Dreptului

6
Mediului (ICEL) au reunit un grup de experți internaționali la sediul Organizației Națiunilor
Unite pentru a comenta recomandările din raport. Acesta din urmă a pledat pentru recunoașterea
internațională a dreptului la un mediu sănătos. Dezbaterile au avut loc la șaptezeci de ani de la
adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului.Mesajul a fost acela că a venit timpul să
recunoaștem o nouă generație de drepturi și, în special, dreptul tuturor de a trăi într-un mediu
sănătos.
Participarea la ședințele grupului de lucru speciale, încheiat în calitate de observatori a
fost deschisă organizațiilor neguvernamentale cu statut consultativ al Consiliului Economic și
Social, precum și cele care au fost acreditate la conferințe și reuniuni la nivel înalt relevante
Adunarea16 a hotărât că grupul de lucru ad-hoc deschis va organiza următoarele sesiuni,
în conformitate cu practica stabilită:
a) o sesiune de organizare va avea loc timp de trei zile, la sfârșitul șaizeci și doua sesiune a
Adunării Generale, în New York, pentru a discuta aspecte legate de organizarea procedurilor
comisiei. grupul de lucru deschis, inclusiv durata și numărul sesiunilor de fond; și
b) Reuniuni de fond care vor avea loc la Nairobi (ianuarie,martie și mai), prima dintre ele
urmând să se desfășoare la cel puțin o lună după prezentarea raportului secretarului general.
Așadar, prima sesiune de fond a Grupului de lucru ad-hoc deschis pentru un Acord
Global a avut loc la 14 ianuarie 2019, la Biroul Națiunilor Unite din Nairobi, Kenya. În cursul
acestei sesiuni de o săptămână, delegații (aproximativ 288 de participanți inclusiv delegații
guvernamentali, reprezentanți ai organizațiilor internaționale și ai societății civile) au examinat
raportul Secretarului General al ONU.
Prima sesiune de fond a fost descrisă de către unii delegațica și posibilitatea de a „face un
bilanț al situației“, iar alții au subliniat necesitatea de a respecta politicile înființate ale sistemului
multilateral al legislației de mediu și de a distinge între lacune normative, lacune instituționale și
lacune de implementare.
Unii au început să ia în considerare ideea unui "rezultat demn" pentru inițiativa pactului,
sub forma, de exemplu, a unei declarații politice sau a unui pachet similar. Alții au considerat
termenul "pact" drept o cale mai credincioasă și mai puțin amenințătoare pentru propunere,
notând exemplul potențial oferit de Pactul Global pentru Migrație17.
S-a sugerat ca Pactul să respecte suveranitatea națională și acordurile multilaterale de
mediu existente și să ajute avocații naționali să gestioneze principiile dreptului mediului
(consacrate în peste 300 de acorduri multilaterale de mediu) cu o mai mare consistență,
uniformitate și eficiență.
Mulți au solicitat și mai mult timp să se pregătească pentru acest lucru. Dar, unii au
avertizat că, într-un context de mediu global din ce în ce mai degradat, comunitatea
internațională trebuie să găsească un echilibru între acționarea rapidă și a acționa bine.
Alții au fost optimiști că procesul va conduce în cele din urmă la o serie de recomandări
utile și că unele dintre intențiile inițiale ale Pactului vor fi resuscitate, așa cum a subliniat un
delegat la sfârșitul conferinței: "La sfârșitul tunelului există lumină, dar suntem încă în tunel".
În ceea ce privește mecanismele de soluționare a litigiilor, s-a subliniat absența unui
tribunal internațional pentru mediu, în timp ce alții au favorizat utilizarea instituțiilor existente.
Cu puțin timp disponibil pentru a pregăti recomandări Adunării Generale a ONU până la
sfârșitul primei jumătăți a anului 2019, chiar și cele mai ambițioase delegații au subliniat că ar

16
https://www.unenvironment.org/fr
17
http://enb.iisd.org/vol35/enb3501f.html

7
putea exista numeroase riscuri care ar însoți orice încercare de a impune un nou consens
normativ.
La întâlnirea de la Nairobi delegații au aprobat ordinea de zi pentru a doua sesiune de
fond, inclusiv un articol privind explorarea opțiunilor de depășire a eventualelor lacune în
legislația internațională în materie de mediu și în instrumentele conexe.18
Cea de-a 2-a întâlnire, 18-20 martie 2019, s-a axat mai mult pe concluziile
RaportuluiSecretarului General al Națiunilor Unite și au fost discuții pe posibilitatea de
îmbunătățirea eficacității dreptului internațional în materie de mediu deoarece s-a observat
existența multor lacune în dreptul internațional al mediului. Chiar dacă din ce în ce mai multe
țări afirmă că doresc să susțină inițiativa, din nou Rusia și SUA sunt încă ostile acestui proiect,
iar în final discuțiile au început să se concentreze pe aspecte mai specifice, cum ar fi forma
juridică a unui astfel de instrument sau mijloacele pentru a asigura o bună legătură între acest
instrument și acordurile sectoriale existente.
La cea de-a 3-a întâlnire și ultima a grupului de lucru de la sediul Organizației Națiunilor
Unite pentru Mediu, în Nairobi, din 20 până pe 22 mai 2019, Pactul Global de Mediu a suferit un
regres serios, deoarece deși trebuia să se decidă asupra oportunității adoptării unui Pact pentru
perioada 2020-2021 în final, statele au adoptat niște recomandări dezamăgitoare, acestea au optat
să aleagă o declarație politică simplă în 2022, cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a Conferinței
de la Stockholm. Așadar declinul este dublu în sensul că s-a propus anul 2022 și nu 2020-2021
cum se stabilise inițial iar în ceea ce privește ambiția statelor, acestea s-au rezumat la o simpla
Declarație, cu un conținut vag, așadar, nu un tratat internațional, obligatoriu din punct de vedere
juridic, care consacră principiile generale ale dreptului de mediu.
Printre recomandările adoptate la Nairobi , a fost recunoașterea faptului că o economie
globală mai circulară, în care mărfurile pot fi reutilizate și păstrate în circulație cât mai mult
timp, pot contribui semnificativ la consumul și producția durabilă. Alții au stabilit necesitatea ca
statele membre să-și transforme economiile prin achiziții publice durabile și au cerut țărilor să
sprijine măsuri pentru a aborda risipa de alimente și să dezvolte și să împărtășească cele mai
bune practici în ceea ce privește soluțiile în lanțuri reci și eficiente în materie de energie. sigure. 
Miniștrii au adoptat, de asemenea, o serie de rezoluții privind deșeurile de plastic marin
și microplastice, inclusiv angajamentul de a crea o platformă cu mai multe părți interesate în
cadrul Națiunilor Unite pentru a lua măsuri imediate pentru eliminarea pe termen lung a
deșeurilor și a microplasticelor; în același cadru, de asemenea, rezoluțiile de abordare a
problemei gunoiului marin, examinând întregul ciclu de viață al produselor și sporind eficiența
resurselor19. 
Dacă unii sunt optimiști, considerând că „ Dacă țările păstrează tot ce s-a convenit aici și
pun în aplicare rezoluțiile ”  am putea face un pas mare spre o nouă ordine mondială în care nu
mai creștem în detrimentul naturii, ci vedem oamenii și planeta prosperând împreună "20, alții
consideră că ultima întâlnire nu este altceva decât ,,falimentul procesului deciziei ONU sub
efectul incapacității de a depăși egoismul național pentru binele umanității”21.
La trei luni de la rezultatul negocierilor de la Nairobi, la 30 august 2019, Adunarea
Generală a ONU a adoptat rezoluția 73/333 care salută activitatea grupului de lucru ad hoc
deschis, instituit conform rezoluției 72/277 a Adunării Generale, precum și raportul acesteia și

18
http://enb.iisd.org/vol35/enb3501f.htmlaccesat în data de 20.02.2019
19
http://www.rinnovabili.it/ambiente/assemblea-ambientale-onu-patto-ambiente-non-vincolante/
20
Joyce Msuya, director executiv interimar al Organizației Națiunilor Unite .
21
Ian Aquilla, unul dintre principalii artizani ai textului pactului

8
susține toate recomandările sale. Avizul UNGA este un pas pozitiv înainte spre consolidarea
dreptului internațional de mediu și oferirea de pași instituționali și politici esențiali pentru
realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD).22
Rezoluția UNGA 73/333 autorizează secretarul general să utilizeze în continuare fondul
fiduciar special voluntar în sprijinul procesului de punere în aplicare a recomandărilor. În plus,
fondul special de încredere voluntar poate fi utilizat pentru a facilita participarea reprezentanților
din țările în curs de dezvoltare, în special țările cele mai puțin dezvoltate, țările în curs de
dezvoltare fără lac și statul mic în insulă în curs de dezvoltare pentru viitoarele întâlniri legate de
luarea în considerare a lucrărilor ulterioare.
Rezoluția, care a fost anunțată de Uniunea Europeană în cadrul unui briefing al Adunării
Generale a ONU din 9 iulie 2019, a fost adoptată fără vot înregistrat.
Se consideră că rezoluția Adunării Generale a ONU începe o nouă etapă, transmițând
aceste recomandări UNEA pentru examinarea acesteia și pregătind, în cea de-a cincea sesiune,
din februarie 2021, o declarație politică pentru o reuniune la nivel înalt a Națiunilor Unite, în
contextul comemorării creării Programului Națiunilor Unite pentru Mediu de către Conferința
Națiunilor Unite privind Mediul Uman, desfășurată la Stockholm între 5 și 16 iunie 1972.
Chiar dacă la sfârșitul lucrărilor grupului de lucru, necesitatea unui Pact global de mediu
este confirmată și totuși amânată, Adunarea Generală a ONU așteaptă și alte întâlniri pentru a
putea adopta o a doua rezoluție, în vederea deschiderii negocierilor privind conținutul
Pactului. Dacă aceste negocieri vor reuși, Pactul Global de Mediu ar putea fi adoptat în următorii
ani într-o conferință internațională ad-hoc și apoi deschisă spre ratificare de către state.
Deși nu a fost un succes, la data de 25 septembrie 2019, Centrul Columbia pentru
Investiții Durabile (CCSI), Rețeaua Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (SDSN) și
Clubul des Juristes organizează, cu sprijinul lui Iberdrola, a organizat o conferință privind
Pactul Global pentru Mediu. Universitatea Columbia 23, care se va baza pe ultimii doi ani de
eforturi diplomatice de promovare a Pactului Global și de discutare a oportunităților de
consolidare a guvernanței internaționale în materie de mediu. Această conferință se concentrează
asupra capacității unui Pact global pentru mediu, care are drept scop unificarea guvernanței
internaționale în materie de mediu și codificarea dreptului uman la mediul înconjurător în dreptul
internațional, pentru a sprijini Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, inclusiv prin conectarea
Agendei 2030 la sistemul juridic internațional de mediu24
Concret, conferința a analizat conexiunile potențiale dintre Agenda 2030 pentru
Dezvoltare Durabilă și Pactul Global pentru Mediu, abordând oportunitățile de consolidare
reciprocă și luând în considerare prevederile prioritare pentru negociatorii Pactului Global pentru
a include impactul maxim. Specialiștii au discutat despre modul în care un pact global ar putea
servi cei trei piloni generali ai Agendei de Dezvoltare Durabilă, inclusiv pentru a promova
incluziunea socială și dezvoltarea economică, pe lângă protecția mediului25.
22
https://www.iucn.org/news/world-commission-environmental-law/201909/un-general-assembly-takes-
significant-steps-towards-a-global-pact-environment

23
https://globalpactenvironment.org/event/conference-a-luniversite-de-columbia-the-global-pact-for-the-
environment-and-the-sustainable-development-agenda/
24
http://ccsi.columbia.edu/2019/09/25/the-global-pact-for-the-environment-and-the-sustainable-development-
agenda/
25
http://ccsi.columbia.edu/2019/09/25/the-global-pact-for-the-environment-and-the-sustainable-development-
agenda/

9
 3. Concluzii
Bazat atât pe dreptul de a trăi într-un mediu sănătos și pe datoria de a avea grijă de
mediu, Pactul Global va oferi cetățenilor mijloacele legale de a proteja planeta. Acesta va
recunoaște principiile fundamentale de prevenire și reparare a daunelor aduse mediului și va
stabili instrumentele pentru punerea în aplicare a acestora (drepturile la informare și participarea
publicului, dreptul de acces la justiția ecologică).
Pactul internațional de mediu ar putea deveni primul acord internațional obligatoriu din
punct de vedere juridic, reunind și armonizând toate drepturile de mediu într-un singur
document. Scopul este de a pune la dispoziția guvernelor un instrument esențial care să le ajute
să pună în aplicare diferitele principii și reguli de mediu din jurisdicția lor.
În fața deteriorării fără precedent a mediului nostru, Pactul Global de Mediu va fi un
instrument esențial, deoarece va crea un spațiu în care aceleași standarde de mediu se vor aplica
tuturor, indiferent de țară, care vor facilita procesele internaționale de afaceri și respectarea
responsabilităților lor sociale și de mediu.
În plus, prin natura sa universală, acesta va deschide calea pentru recunoașterea
drepturilor de mediu drept "drepturi fundamentale" pentru toți.
Pactul va promova armonizarea și clarificarea standardelor pentru companii, pentru a
evita dumpingul ecologic ca fiind periculos pentru locuri de muncă ca și pentru planetă. În
fiecare stat, va conduce legislatorii să adopte noi legi care să protejeze mai mult mediul. Acesta
va inspira judecătorii să adopte soluții juridice mai ambițioase.
Pactul Global de Mediu este o necesitate care a durat mult timp și deși a fost un regres
ultima întâlnire eu consider că statele vor depune în continuare eforturi pentru că trebuie să
acționăm astăzi pentru un viitor mai bun și mai sănătos undetoată populația planetei are un rol de
jucat.
Deși acest Pact global pentru mediu, la stadiul la care se găsește, adică o simplă
declarație politică care are doar valoare simbolică și nu una legală, ea neavând forță coercitivă,
cu norme imperative, așa cum este un tratat, a fost un eșec total, eu sunt de părere că este totuși
unul din răspunsurile la criza ecologică ce se resimte tot mai acut.
Un Pact Global pentru Mediu va extinde foarte mult drepturile celor care suferă de
vătămări ale mediului, va permite și va încuraja statele și societatea civilă să tragă mai bine la
răspundere poluatorii și să pună bazele încorporării preocupărilor de mediu în toată guvernanța
internațională, așa cum se face pentru alte drepturi ale omului.
Așadar, acest text ar putea deveni coloana vertebrală a dreptului internațional al mediului și poate
constitui o oportunitate de reînnoire și modernizare a dreptului internațional de mediu oferind în același
timp rol de motor pentru o mai bună eficiență a instrumentelor existente.
Una dintre întrebările esențiale formulate de proiectul Pactului global pentru mediu, în prezent
discutat în cadrul Organizației Națiunilor Unite, este cea a utilității sale operaționale, dincolo de valoarea
sa simbolică. Aduce ceva nou la întrebarea de mediu? Este legat în mod adecvat de știrile actualei crize
ecologice planetare? Introduce noi caracteristici în gama de texte de mediu care există deja în dreptul
internațional? Rămâne de văzut.

Bibliography

10
1. Luke Lavrysen, Towards a Global Compact for the Environment? , March 22-23, 2018,
COLLOQUE « À quoi sert le droit de l’environnement ? » , CEDRE, U Saint-Louis, 22 –
23 mars 2018 Vers un PacteMondial pour l’Environnement ?
2. https://globalpactenvironment.org/le-pacte/pourquoi-un-pacte/
3. https://www.novethic.fr/actualite/environnement/climat/isr-rse/pacte-mondial-pour-l-
environnement-une-premiere-etape-decisive-se-joue-en-ce-moment-145652.html
4. https://globalpactenvironment.org/le-pacte/objectifs-du-pacte/
5. Recommendation for a COUNCIL DECISION authorising the opening of negotiations on
a Global Pact for the Environment, COM/2018/0138 final, Brussels, 19.03.2018
6. http://www.leclubdesjuristes.com/pacte-mondial-lenvironnement-devant-lunion-
europeenne,
7. https://www.unenvironment.org/events/civil-society-events/towards-global-pact-
environment
8. https://onu.delegfrance.org/The-Global-Pact-for-the-Environnement
9. http://www.rinnovabili.it/ambiente/patto-ambientale-mondiale-onu/
10. Resolution 72/277 entitled “Towards a Global Pact for the Environment”.
11. http://www2.ecolex.org/server2neu.php/libcat/docs/LI/MON-094092.pdf
12. https://globalpactenvironment.org/uploads/IGEP-Communiqu%C3%A9-4-Dec-2018.pdf
13. https://undocs.org/fr/A/73/419https://www.unenvironment.org/fr
14. http://enb.iisd.org/vol35/enb3501f.html retrieved 20.02.2019
15. https://globalpactenvironment.org/deuxieme-session-du-groupe-de-travail-a-nairobi/
16. http://www.rinnovabili.it/ambiente/assemblea-ambientale-onu-patto-ambiente-non-
vincolante/
17. https://fr.wikipedia.org/wiki/Pacte_mondial_pour_l%27environnement
18. https://globalpactenvironment.org/event/conference-a-luniversite-de-columbia-the-
global-pact-for-the-environment-and-the-sustainable-development-agenda/
19. https://www.iucn.org/news/world-commission-environmental-law/201909/un-general-
assembly-takes-significant-steps-towards-a-global-pact-environment
20. http://ccsi.columbia.edu/2019/09/25/the-global-pact-for-the-environment-and-the-
sustainable-development-agenda/

11
12