Rata migrației internaționale la nivelul județelor României în 2016

Mișcarea migratorie a populației (Vert, 1995, p. 33) are un rol important în evoluția
numărului de locuitori ai unei comunități umane. Migrația, deși poate afecta mase mari de
oameni, este totuși selectivă în privința sexului, vârstei, gradului de instruire, al profesiei, având
implicații dintre cele mai diverse atât pentru comunitatea de sosire cât și pentru cea de plecare.
Fenomenul migrator este generat de o serie de factori, cum ar fi: demografici (suprapopularea),
economici (dezvoltarea, subdezvoltarea), sociali (epidemii, foamete), istorici (războaie),
geografici (atracția exercitată de anumite zone sau peisaje geografice prin pitorescul lor) etc.

În cadrul analizei noastre privind rata migrației internaționalela nivelul județelor României
în 2016 (fig. 1.), rata migrației nete definitive reprezintă diferența dintre numărul imigranților
definitivi și numărul emigranților definitivi raportată la populația rezindentă exprimată în
promile.

Fig. 1. Rata migrației internaționalela nivelul județelor României în 2016 (Sursa: Prelucrare date
INSSE în Arcgis)

Valori maxime ale ratei migrației nete definitive se înregistrează în județul Vaslui
+13,96‰, urmat de Iași +5,29‰, Botoșani +2,79‰, Suceava +1,85‰, Galați +1,17‰, Ilfov
+0,54‰, București +0,81‰. În aceste județe numărul imigranților definitivi este mai mare decât
1
cel al emigranților definitivi, acest fapt datorându-se în mare parte tinerilor din Republica
Moldova (și nu numai) care, prin facilitățile puse la dispoziție de statul român, pot studia la
marile universități din țara noastră, după care se pot stabili definitiv în Romănia.

Valori minime ale ratei migrației nete definitive se înregistrează în județul Caraș-Severin
-1,43‰, urmat de Brașov -1,02‰, Sibiu -1,23‰, Timiș -1,18‰, Tulcea -1,12‰, Hunedoara
-1,09‰, Teleorman -0,92‰, Constanța -0,91‰ etc. În acest caz, numărul emigranților definitivi
este net superior imigranților definitivi, influiențând în mod negativ ceilalți factori demografici.

Bibliografie

1.Constantin Vert, Analiză Geodemografică-Manual practic, Timișoara, 1995.

2.www.insse.ro