Sunteți pe pagina 1din 13

ANALIZA ACTIVITĂȚII DE MARKETING

A FIRMEI MILKA

TĂNASE CRISTINA-VERONICA
Specializarea: MARKETING
ANUL :2 I.D.
GRUPA:13LD182

2020
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

Contents
1.DESCRIEREA FIRMEI............................................................................................................................................3
A.Scurt istoric....................................................................................................................................................3
B.Analiza SWOT.................................................................................................................................................3
a.Puncte Tari :................................................................................................................................................4
b.Puncte Slabe:..............................................................................................................................................4
c.Amenințări:.................................................................................................................................................4
d.Oportunități :..............................................................................................................................................4
2.MEDIUL DE MARKETING AL FIRMEI....................................................................................................................5
A. Macromediul.................................................................................................................................................5
A.Micromediul:..................................................................................................................................................5
3 MIXUL DE MARKETING.......................................................................................................................................7
A.Politica de produs...........................................................................................................................................7
a.Matricea BGG.................................................................................................................................................8
B.Politica de preț...............................................................................................................................................9
C.Politica de promovare..................................................................................................................................11
D.Politica de distribuție...................................................................................................................................12
4.CONCLUZII........................................................................................................................................................13
5.BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................14

2
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

1.DESCRIEREA FIRMEI
A.Scurt istoric

Milka este un brand internațional de ciocolată, care își are originea în Elveția din 1825 și care este
produs la nivel internațional de compania Mondelēz International din 1990. Pentru mai mult de 100 de ani
Milka este produsă în Lörrach, Germania, cu 140.000 de tone de ciocolată vândute în 2012.

Încă de la apariție, ambalajul tabletei Milka este mov, pe acesta fiind imprimată o văcuță și o
vedere panoramică a Alpilor. Numele „Milka” reprezintă, de fapt alăturarea primelor silabe ale cuvintelor
lapte (Milch) și cacao (Kakao) în limba germana.

În anul 1994, Kraft Foods International și-a deschis o filialș și în România prin cumpărarea a 82% din
acțiunile SC Poiana Produse Zaharoase SA Brașov, pentru suma de 4,4 milioane USD. Astfel, reteța celebră,
îmbunatatita de-a lungul unui secol si jumatate a ajuns și în România, fiind folosită pentru prepararea mai
multor produse, un loc de frunte avându-l ciocolata Milka creată special pentru consumatorul autohton.

Dispunând de o mare o putere financiară și de o foarte bună notorietate de marcă, firmei


transnaționale Kraft Foods (această denumire a fost adoptata în anul 2000 pentru toate filialele și regiunile
Kraft Foods International pentru a stabili o viziune și o identitate comunâ) i-a fost ușor să se implanteze în
România .

B.Analiza SWOT
S W
-experiența în domeniu - numarul de calorii mare, ii determină pe cumpărători
să consume mai puțin
-progres puternic de promovare
- nu are un preț accesibil tuturor consumatorilor de
-rețete originale, proprii ciocolată

-firma deține poziția de leader -grad de penetrare pe piață de numai 76%

-buna distribuție a produselor -doar 25% dintre români consumă Milka

O T
- pachetul special pe care Milka l-a creat (Milka Diet) - intrarea pe piață a unor noi firme producătoare de
este o oportunitate spre acapararea unui nou ciocolată
segment de piață (cei care preferă o alimentație de
-concurența (Kandia, Heidi, Poiana)
tip light)
- riscul scăderii cifrei de afaceri din cauza prețului ridicat
-lansarea unor noi produse în scopul pătrunderii pe
piață

-Dragobete, 8 Martie

3
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

a.Puncte Tari :
Punctele tari ale unei organizații pot fi definite ca acele elemente pe care organizația le realizează la un
nivel superior în comparație cu competitorii săi. Un astfel de punct forte îl poate reprezenta faptul că firma
deține pozitia de leader, adică 35% din piață, față de concurenții săi :Kandia 30%, Heidi chocolate Suisse 6%.

Firma deține retețe proprii de ciocolată, ceea ce conferă produselor un gust aparte și o calitate
superioară.

Deține o retea proprie de disrtribuție.

b.Puncte Slabe:
Punctele slabe ale unei organizații pot fi definite ca acele elemente pe care organizaţia le realizează
sub nivelul competitorilor săi.

Un punct slab poate fi considerat ca fiind consumul scăzut de ciocolată al romanilor, doar 1.5kg pe cap
de locuitor, de aproape 3 ori mai puțin decât consumul înregistrat în Polonia sau Grecia ( 4-5 kg pe cap de
locuitor) și de aproape 8 ori mai puțin decât în “țara ciocolatei”, Elveția (12 kg pe cap de locuitor).

c.Amenințări:
În cazul amenințărilor, o importanță deosebită se acordă concurenței ridicate din partea mărcilor
Poiana și Heidi (în cazul tabletelor cu lapte). Evoluția nevoilor, cerințelor, reglementărilor, precum și a
strategiilor concurenților impune reconsiderarea periodică a strategiei și mixului de marketing.

O altă amenintate este reprezentată de faptul că doar 25% dentre români consumă Milka , 78% cunosc
marca, iar 60 % (din cei 25%) din cei care au consumat consideră că Milka este de cea mai bună calitate.

d.Oportunități :
Oportuntățile sunt segmente de pe urma cărora organizația poate desfășura o activitate profitabilă,
fiind o ocazie favorabilă oferită de mediu precum Dragobete, 8 Martie.

Reținem faptul că 84.4% dintre romani preferă ciocolata cu lapte, rezultă de aici o bună oportunitate
de lansare a unor noi produse, ceea ce poate determina creșterea cifrei de afaceri ca urmare a creșterii cererii
de ciocolată.

4
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

2.MEDIUL DE MARKETING AL FIRMEI


A. Macromediul

Macromediul brandului Milka este influențat de următorii factori:

Factorii socio-culturali: Ciocolata Milka se adresează tuturor persoanelor, mai putin celor care au
probleme de sănatate (diabet zaharat), bebelușilor și copiilor foarte mici, indiferent de sex, ocupație, venituri,
religie. În ceea e privește religia există anumite restricții în perioada postului la ortodocși nu poate fi
consumată ciocolata cu lapte.

Factori economici: Deoarece prețul ciocolății Milka variază între 3 lei si 20 lei aceasta poate fi cumparată
de persoane cu venituri medii și mari.

Factori tehnologici: Odată cu dezvoltarea tehnologiei s-au creat noi moduri de a satisface nevoile clienților
noștri, cel mai bun exemplu este îmbunătățirea ofertei de produs și inovarea portofoliului. Rebranding-ul a
vizat și portofoliul de praline Milka (I love Milka), care a suferit o transformare la nivel de design de ambalaj, în
linie cu noua imagine a brand-ului.

Factorii legislativi :

Mediul legislativ în domeniul ciocolatei este reglementat de Ordinul 335/714/318 din 14 mai 2003 pentru
aprobarea Normelor cu privire la natura, conținutul, originea, fabricarea, etichetarea și marcarea unor produse
din cacao și ciocolată destinate consumului uman, care a intrat în vigoare la 18 septembrie 2004.

Ciocolata Milka corespunde acestei norme legislative.

A.Micromediul:

Componentele principale care fac parte din micromediu sunt : consumatorii, nonconsumatorii,
concurenții direcți, concurenții indirecți, furnizorii și intermediarii.

Din întreaga populație a României se detașează o anumită fracțiune care formează consumatorii
produselor vizate și anume tabletele de ciocolată Milka, cealaltă formând nonconsumatorii acestora.

Consumatorii tabletelor de ciocolata Milka sunt reprezentați de persoanele de sex feminin cât și de
sex masculin care preferă ciocolata simplă ( Milka Lapte din Alpi, Milka Ciocolata Alba, Milka Happy Cows) sau
ciocolata cu diferite arome și umpluturi( Milka Alune de pădure, Milka Alune și Stafide, Milka Iaurt și Căpșuni,
Milka Frișcă ); precum și altele, persoanele diabetice ( Milka Diet cu Lapte din Alpi – ciocolata ce înlocuiește
zahărul cu fructoză și are un conținut de insulină de 14%); copii; adolescenți,tineri, adulții, vârstnicii.

Ciocoata Milka se adresează unei piețe țintă reprezentată de consumatorii de toate categoriile din
mediul urban cu venituri peste medie.

În cazul tabletelor de ciocolată Milka, nonconsumatorii absolți sunt persoanele care nu consumă și nici
nu vor consuma vreodată acest produs.

Nonconsumatorii relativi sunt cei care nu consuma încă tablete de ciocolata Milka, dar care vor putea
deveni în timp consumatori. De exemplu, persoanele care țin cură de slabire nu consumă foarte des produsul.
Acest produs nu intră în aria lor de interes, însa cu timpul vor consuma în momentul în care vor fi incluse în
gama produse cu un continut caloric scăzut.
5
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

Concurenții direcți: Milka concurează direct cu Poiana Senzații (Kraft), Heidi sau Anidor (Supreme
Chocolat), pe un segment tot mai competitiv datorită importurilor din Uniunea Europeana.

Concurenții indirecți sunt reprezentați de firmele care produc praline de ciocolată, batoane de ciocolată,
napolitane cu ciocolată :Kandia , Nestle.

Furnizori: Cel mai important furnizor de ciocolată Milka pe piața din România este reprezentat de fabrica
Poiana Produse Zaharoase de la Brașov, achiziționată de Kraft Foods International la începutul anului 1994.
Sortimentele care nu sunt fabricate la Brașov sunt importate din fabrica Kraft Foods International din Austria.

Intermediarii: Pe piața ciocolatei Milka rolul cel mai important îl au comercianții cu amănuntul. Astlel
Milka este comercializată în hipermarketuri precum Metro Cash&Carry, Selgros Cash&Carry, supermarketuri ca
Billa, Fidelio, Kaufland, Penny, Mega Image în magazine alimentare, benzinării dar și pe site-uri de cumpărături
online : www.carrefour.ro, www.mega-image.ro.

6
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

3 MIXUL DE MARKETING

A.Politica de produs
Într-o primă definiție, prețul exprimă valoarea de schimb a lucrurilor utile dată de cantitatea de muncă
necesară pentru obținerea lor, pe de o parte, și de performanțele tehnice și calitative, de importanța și
raritatea lor, pe de alta parte.

Într-o a doua formulare, prețul este expresia valorii de schimb a mărfurilor obținute prin
transformarea valorii estimative medii pe care cumparatorii o atribuie bunurilor dorite în funcție de
capacitațile lor de a satisface nevoile de consum.

În organizarea intreprinderii MILKA, flexibilitatea prețului este un mecanism esențial care stimulează
crearea bunurilor cerute și îndeărtează blocajele cauzate de supraproducție.

Prețul produsului MILKA este influențat și influențează la rândul său numeroase variabile de marketing
pe parcursul planificării de marketing. Factorii ce afectează deciziile de preț au fost grupați de Kotler în factori
interni și externi întreprinderii :

Toți acești factori sunt luați în considerare la stabilirea prețului unui bun sau serviciu, având un rol
determinant în desfasurarea etapelor planificării strategiei de preț. Este necesar însa discutarea anumitor
influențe ce nu pot fi localizate precis într-o etapa sau alta a acestui proces de elaborare a strategiei.

7
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

a.Matricea BGG
Analiza portofoliului de produse al firmei MILKA DISTRIBUTION. Modelul BCG Boston Consulting Group

CA CEL MAI RATA DE


COTA RELATIVA DE
PRODUSUL CA FIRMA PUTERNIC CRESTERE A
PIATA
CONCURENT PIETEI

I Love Milka 50 40 1.25 4


Milka Bomboane efervescente de
85 470 0.18 10.3
Craciun

Milka Lila Collection 130 98 1.32 1.5


I Love Milka cu cremă de capșuni 315 210 1.57 15

Milka Diet cu Lapte Alpi 180 260 0.69 11.2


Milka Lapte din Alpi 160 95 1.68 7

Milka Alune Întregi 170 120 1.41 5


Milka Milkinis 110 90 1.22 11

Milka M-joy Migdale 20 60 0.33 2


Milka pachet cadou Crăciun cu cană 220 485 0.45 12

20

I Love Milka cu cremă


de capsuni

Milka pachet cadou Crăciun cu cană


Milka
Rata de creştere a 10 Milkinis
Milka Diet cu Lapte Alpi
Milka Bomboane efervescente
pieţei de Craciun
Milka Lapte din Alpi

Milka Alune Intregi


I love Milka

Milka Lila Collection Milka M-joy Migdale


0
2
1 0
Cota relativã de piaţã

Din analiza reprezentării concluzionăm:

8
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

 în categoria vacilor de muls regãsim patru produse și anume Milka Lila Collection, I Love Milka, Milka
Alune Întregi si Milka Lapte din Alpi. Vânzarea acestor patru produse este reprezentatã de valori sigure
care aduc profit considerabil firmei.

 existã douã produse vedetã în gama firmei MILKA şi anume Milka Milkinis și I Love Milka cu cremă de
căpșuni. Acestea contribuie semnificativ la crearea imaginii favorabile de care dispune firma şi de
asemenea la cifra de afaceri a acesteia. Profitul înregistrat de pe urma vânzãrii produselor este destul de
mare pentru autofinanţare.

 Milka pachet cadou Craciun cu cana, Milka Diet cu Lapte Alpi si Milka bomboane efervescente de
Craciun reprezintã categoria dileme, firma nereuşind încã sã câştige supremaţia pe piaţã. Două dintre
aceste produse sunt sezoniere, ele pe parcursul anului fiind in categoria dileme, iar in perioada
Craciunului acestea devin vedete. Totuşi aceste trei produse menţin echilibrul în cadrul firmei pe
parcursul anului.

 produsele din categoria pietre de moarã – Milka M-joy Migdale – nu contribuie la obţinerea unui profit
substanţial. În ultimii ani veniturile din vânzarea produselor cu migdale sunt foarte mici. Se recomandã
eliminarea din gama de produse sau îmbunãtãţirea lor.

B.Politica de preț
Înainte de a determina prețul potrivit pentru un produs firma MILKA trebuie să determine rolul pe care
prețul îl joacă în strategia sa de marketing.

Obiectivul de preț este scopul pe care întreprinderea urmărește să îl atingă prin strategia sa de preț,
obiectiv care trebuie să armonizeze cu obiectivele globale ale întreprinderii. De exemplu, dacă obiectivul
principal al întreprinderii este sa devină lider pe o anumită piață, strategia de preț își va desemna acele
obiective necesare pentru realizarea obiectivului global.

Obiectivele vizate de strategia de preț pot fi numeroase, cele mai importante fiind prezentate schematic astfel:

9
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

Alternative strategice de preț

După ce a fost stabilit locul prețului în mixul de marketing, marketerul poate dezvolta o strategie de
preț în funcție de obiectivele urmarite. Sunt numeroase variantele strategice de preț pe care o întreprindere le
poate utiliza, cele mai cunoscute fiind:

1.Strategia "prețului lider" (price-leader) - este în mod obișnuit adoptată doar de marile întreprinderi
din industrie care au suficientă putere pe piață pentru a putea stabili un preț ce va fi urmat de celelalte
întreprinderi din domeniu;

2.Strategia "prețului urmăritor" (price follower) - adoptată în special de micile întreprinderi dar și de
întreprinderile mai mari, dar care nu au suficientă putere pe piață. Rațiunea utilizării unei asemenea strategii
este aceea că, urmarind prețul liderului, întreprinderea care adoptă un preț de urmărire obține profituri bune
dacă vinde suficiente produse;

3.Strategi ”prețurilor reduse” (predatory pricing) presupune reducerea prețurilor suficient de mult
pentru a atrage clienții de la concurență;

4.Strategia de "luare a caimacului" (skimming price) constă în fixarea unui pret cât se poate de ridicat
la lansarea unui produs. Este o strategie foarte utilizată pentru bunurile industriale și întreprinderile ce
utilizează tehnologie de vârf (computere, autoturisme, televizoare, telefoane);

5.Strategia ”prețului de penetrare” (penetration pricing) - în opozitie cu strategia anterioară constă în


cucerirea rapidă a unei parți de piață prin practicarea unui preț scăzut.

Alegerea unei strategii de preț se face și în funcție de etapa din ciclul de viață în care se găsește
produsul, de gradul de noutate al produsului etc. Astfel, pentru un produs nou se utilizează, de obicei, strategia
de luare a caimacului sau strategia de penetrare. Strategia prețului de penetrare este utilizată și pentru
produsele de imitare, alături de strategia prețului de piață care presupune stabilirea unui pret inferior prețului
lider, un preț ce urmarește tendința generală a pieței și nu se diferențiază de prețurile produselor concurente.

Prețul unei linii de produse presupune stabilirea mai multor niveluri de preț pentru produsele
respective, fiecare reprezentând un nivel de calitate distinct. Strategia prețului liniei de produse presupune
stabilirea nivelelor limită (minim si maxim) de preț și a nivelurilor intermediare ale prețurilor practicate în
cadrul liniei respective. Prețurile nu reflectă în mod fidel costurile produselor, fiind în concordanță și cu
imaginea destinată lor.

În afara acestor strategii enunțate, marketerul va decide care va fi politica de preț pentru fiecare
produs sau linie de produs, întocmind o asa numită listă de prețuri. Lista de prețuri cuprinde atât prețurile de
bază pentru produsele propuse, cât și reduceri de preț, întelegeri speciale, împrumuturi și vânzari în rate,
diverse metode utilizate pentru a atrage cât mai mulți cumpărători.

Fiecare din aceste opțiuni legate de preț pot fi practicate în mai multe variante. De exemplu, reducerile
de preț se pot manifesta astfel:

 vânzarea unor cantiăți mai mari la un preț mai mic;


 reduceri pentru anumite perioade de timp;
 reduceri pentru anumite zone;
 reduceri pentru plată imediată.

Bonificațiile reprezintă o alta categorie de reduceri ce cuprind bonificațiile funcționale (acordate


intermediarilor pentru efectuarea unor servicii suplimentare de natura depozitării, transportului etc.) și
bonificațiile trade-in (reducerea prețului produsului nou dacă la cumparare este predat produsul vechi).

10
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

Pretul final al unui produs poate conține și elemente suplimentare, de creștere a prețului de bază,
generate de oferirea unor garanții suplimentare sau a unor opțiuni și servicii preferentiale.

C.Politica de promovare
Compania KRAFT FOODS ROMANIA urmareste prin campania initiață pentru perioada ianuarie-
decembrie 2019 creșterea cotei de piață pentru marca MILKA.

În primul rand, se doreste creșterea volumului vânzarilor la acest sortiment Milka. În acest sens se
poate interveni prin mai multe căi : reduceri, promoții, campanii publicitare, atenția asupra nevoilor clienților
și potențialilor clienți.

Considerăm a fi necesar lansarea unui puternic program de promovare a vânzărilor pentru a atrage
atenția utilizatorilor și a intermediarilor asupra gamelor de produse. Produsul va fi disponibil nu numai
persoanelor cu venituri medii, ci și celor cu venituri sub medie.

Pentru promovarea acestui sortiment se organizează o amplă campanie de publicitate desfășurată pe


mai multe nivele. MILKA apeleaza la urmatoarele medii de publicitate: televiziune, radio, presă , internet.

Pentru televiziune se va creea un clip de 30s, care va fi difuzat pe Pro TV, Antena 1 şi Prima TV în orele
de maxima audiență. Aceste posturi au fost alese datorită audienței și a publicului căruia i se adresează.

Promovarea prin intermediul radioului se va face printr-un clip radio de 10s « Milka te indulceste
mereu » prin difuzarea pe Europa FM şi Pro FM.

În ceea ce privește presa scrisă, publicitatea se va realiza printr-o imagine reprezentativă a produsului
Milka tablete și a noii oferte (9/13 cm). Publicațiile vizate sunt Evenimentul Zilei , Jurnalul National și
Cosmopolitan.

Pe langa celelalte medii de publicitate MILKA recurge si la varianta outdoor prin:

 pliante distribuițe în zonele cu activitate pietonala ridicată


 promoții in supermarketurile Carrefour prin degustare

O altă metodă pentru realizarea scopului o constituie diversificarea ofertei.

Românii au început să cumpere din ce in ce mai mult sortimentele de ciocolată tablete din segmentul
premium. Milka conduce topul atat din punctul de vedere al valorilor comercializate pe piata de retail, cat si
din perspectiva volumelor.

Portofoliul Milka cuprinde produse în toate segmentele principale ale pietei :tablete,praline și batoane
în vederea satisfacerii nevoilor clienților într-o maniera cât mai avansată, atât în ceea ce privește calitatea
ciocolății,clientul are posibilitatea să aleagă ceea ce se pliază mai bine personaliății și necesităților sale. În
ultimul an, Milka a adus pe piața românească o serie de noi produse: specialități de Crăciun și Paști, tabletele
de diferite sortimente: ciocolată albă,cu arahide, frișcă, iaurt și capșuni, alune și stafide, pralinele « I love
Milka » relansate în noi formate pentru cei îndrăgostiți,batoanele Milka M-joy,tableta de ciocolată Milka Diet
pentru cei diabetici,dar și produsele speciale pentru copii.

O caracteristica a pieței ciocolatei, așa cum reiese din cercetarea facută pe lanțul de retail modern, ne
arată că românii rămân conservatori și preferă ciocolata cu lapte în proporție de 84,8% din cazuri. La mare
distanță în preferintele consumatorului român se află segmentul tabletelor de ciocolată albă, cu 7,4% din
totalul vânzărilor. Ciocolata neagră are la cumparare o cotă de 5,7%, în timp ce variantele mix (amestecate) au
doar 1,1% din vânzări.

11
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

D.Politica de distribuție
Distribuția ca variabilă a mixului de marketing cuprinde acele activități ale firmei prin care produsul
este pus la dispoziția consumatorilor vizați.

Distribuția prezintă 2 componente :

1. Distribuția comercială
2. Distribuția fizică (logistica de piață)

Deoarece ciocolata Milka face parte din categoria bunurilor de larg consum, alegerea optimă a distribuției
este reprezentată de distribuția intensivă. Milka utilizează această formă de distribuție deoarece oferă
notorietate mărcii, volumul de vânzări este pe măsura potențialului pieței, iar viteza de rotație este mare.

În ceea ce priveste tipul de canal de distribuție folosit de către marca Milka, aceasta utilizează canalul
indirect scurt(producator-vanzator-consumator), deoarece prezintă numeroase avantaje atât pentru
consumator cât și pentru producător. Unul dintre aceste avantaje este faptul că asigură producatorului
posibilități mari de informare în legatură cu procesul distribuției și reacțiile cumpărătorilor finali, Milka fiind
foarte interesată de preferințele consumatorilor și de prospectarea pieței pentru introducerea de noi
sortimente.

Tipuri de intermediari

Actorii care actioneaza între producători și consumatori, de-a lungul unui canal de distribuție sunt
denumiți intermediari. Aceștia sunt de doua feluri :

 Comercianții cu ridicata( angrosistii) ;


 Comercianții cu amănuntul( detailiștii).

Pe piața ciocolatei Milka rolul cel mai important îl au comercianții cu amănuntul. Astlel Milka este
comercializată în hipermarketuri precum Metro Cash&Carry, Selgros Cash&Carry, supermarketuri ca Billa,
Kaufland,Mega Image, Penny, în magazine alimentare, benzinării dar și pe site-uri de cumparaturi on-line.

4.CONCLUZII
Datorită varietății sortimentelor de produse brandul MILKA poate satisface nevoile și preferintele unei
arii largi de consumatori. Aceasta practică un nivel al prețului mediu spre ridicat introducând pe piață produse
de calitate superioară,astfel MILKA devine un adversar puternic față de ceilalți producători concurenți.

Referitor la mediul promotional specialiștii au adus inovații în campaniile publicitare relizând


sortimentul I love milka și în felul acesta ei promovează iubirea în familie ajungând la inimile consumatorilor.

12
Bazele marketingului
Tănase Cristina-Veronica

5.BIBLIOGRAFIE
https://www.milka.ro/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Wiki

http://www.smartfinancial.ro/smartfinancial/publicitate&marketing/marketing:+ciocolata+din+alpi,
+produsa+la...+brasov

https://jurnaluldeafaceri.ro/

https://elearning.unitbv.ro/pluginfile.php/132351/mod_resource/content/1/Unitatea%20de%20invatare
%202.pdf

https://elearning.unitbv.ro/pluginfile.php/132352/mod_resource/content/1/Unitatea%20de%20invatare
%203.pdf

https://elearning.unitbv.ro/pluginfile.php/132353/mod_resource/content/1/Unitatea%20de%20invatare
%204.pdf

https://elearning.unitbv.ro/pluginfile.php/132354/mod_resource/content/1/Unitatea%20de%20invatare
%205.pdf

https://elearning.unitbv.ro/pluginfile.php/132355/mod_resource/content/1/Unitatea%20de%20invatare
%206.pdf

https://elearning.unitbv.ro/pluginfile.php/132363/mod_resource/content/1/Unitatea%20de%20invatare
%207.pdf

https://elearning.unitbv.ro/pluginfile.php/132364/mod_resource/content/1/Unitatea%20de%20invatare
%208.pdf

https://elearning.unitbv.ro/pluginfile.php/132350/mod_resource/content/1/Unitatea%20de%20invatare
%201.pdf

13

S-ar putea să vă placă și