Facultatea de Științe Politice

Universitatea din București

LUPTA CONTRA TERORISMULUI

ÎN
UNIUNEA EUROPEANA

Țone Iustin-Adrian
SSL II
 CUPRINS

I.Definitie și Fond Istoric

II.Terorismul Islamist și legăturile cu societatea europeană

III.Combaterea Terorismului la nivel European

IV.Incidente provocate de grupări teroriste în Europa în Secolul 21

V.Viitorul Terorismului în Europa

 I.Definitie și Fond Istoric

„Terorismul” este un termen ce a devenit prevalent în cadrul instituțiilor de învățământ

(cu precădere în sistemul universitar) și în presa de pe întreg continentul european, acesta fiind
de cele mai multe ori asociat, din reflex, cu mișcările religioase extremiste din Orientul Mijlociu
ce au întreprins, pe tărâmul continentului european, acțiuni violente ce au ca scop destabilizarea
psihologică, socială, religioasă și politică a statelor și a populației.

Dealtfel chiar DEX-ul definește într-un mod elementar termenul de “terorism”:

“Totalitatea actelor de violență comise de un grup sau de o organizație pentru a crea un climat
de insecuritate sau pentru a schimba forma de guvernământ a unui stat”. În fapt, o simplă
definiție nu face dreptate acestui termen, care exprimă nu doar un act înfăptuit fizic, ci, mai
degrabă, reprezintă un fenomen ce a început să ia amploare în special în urma evenimentelor de
la 11 Septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii, moment din care întreaga paradigmă a
securității internaționale a fost schimbată. Concertarea celor mai importante resurse umane,
financiare și tehnologice de către Statele Unite și aliații săi a fost botezată, cu un oarecare iz de
tabloid, “Războiul asupra terorii” (“The War On Terror”). Din acel moment, familia lexicală a
termenului “terorism” a început, puțin câte puțin, să se devalorizeze, deși impactul acțiunilor
rămâne preponderent același.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul “terorism” provine din latinescul “terror” ce
are semnificația de “mare frică”, iar verbul “terrere” este direct derivat din acesta, însemnând „a
înfricoșa”. În limba engleză, cuvântul “terorism” a fost înregistrat pentru prima oara în dicționare
în 1789, însemnând “utilizarea sistematică a terorii ca politică”. În actualitate termenul se referă
la uciderea oamenilor de către actori non-guvernamentali în scopuri politice, cel mai adesea ca o
declarație publică. În contemporaneitate, termenul este folosit cu larghețe atât în presa scrisă și
audio-vizuală cât și pe rețelele de socializare, unde, orice persoană cu acces la internet își poate
exprima liber opinia, iar alte zeci de milioane de persoane pot prelua aceste expuneri de opinie
drept informații verdice. În acest sens, rețelele de socializare sunt o sabie cu două tăișuri
deoarece informații false pot fi diseminate într-o manieră deliberată de încercare de manipulare.
 Din punct de vedere al fenomenului, terorismul își are originile în secta iudaică a
Zeloților, care cuprindea inclusiv o grupare extremistă numită “Sicarii”. Această grupare opera
asasinate contra romanilor, invadatorii ce ocupau zona unde astăzi se afla Orientul Mijlociu.
“Regimul Terorii” ce a luat naștere în Franța în timpul Revoluției a introdus termenul în limba
engleză. Iacobiții, ce conduceau statul revoluționar, apelau la măsuri extrem de violente precum
ghilotinarea în masă cu scopul de a supune și de a intimida regimurile inamice. Asocierea
termenului exclusiv cu propagarea violenței și a intimidării de către stat a durat până la mijlocul
secolului al 19-lea. Mișcările extremiste precum anarhismul, anti-monarhismul, și naționalismul
exacerbat au reușit, până la sfârșitul secolului 19, să asasineze un țar rus și un președinte
american. În secolul 20, pe lângă mișcările moștenite din secolul trecut, un nou tip de terorism și-
a făcut apariția odată cu noile mișcări politice precum fascismul, nazismul și comunismul (din
care a izvorât mai târziu stalinismul care se face răspunzător de milioane de victime). Terorismul
domestic a fost cel mai răspândit tip de terorism din secolul 20, în special în Europa. Ororile
naziste și comuniste au demonstrat că terorismul propagat chiar de stat asupra propriilor cetățeni
este încă relevant. Primul Război Mondial a avut drept catalizator asasinarea Arhiducelui Austro-
Ungar Franz Ferdinand, deși unii istorici sunt de părere că acesta a fost doar un pretext, fapta
rămâne de necontestat, Austro-Ungaria declarând război Serbiei, astfel începând escaladările
războiului. O altă victimă proeminentă a unui act terorist a fost principala figură ce a condus
eliberarea Indiei de sub dominația Britanică, Mahatma Gandhi.

În secolul 21, în Europa au avut loc un șir de atentate teroriste de amploare, majoritatea
acestora fiind revendicate de grupări extremiste religioase de factură islamistă. În ultimii 20 de
ani, prezența amenințării terorismului islamic crește constant și nu dă semne să încetinească.
Odată cu noile valuri de imigranți veniți dinspre Orientul Mijlociu, dificultatea de identificare a
potențialelor amenințări crește semnificativ iar societatea europeană intra din nou într-o stare de
insecuritate, în plus, aceasta începe să se divizeze din ce în ce mai mult pe temeiul acceptării și
integrării imigranților în societățile țărilor europene. În ultima tură de alegeri din statele europene
puternice precum Italia, Franța sau Germania, partide de dreapta spre extremă dreaptă au început
să câștige teren, fiind din ce în ce mai susținuți de către votanți. În contextul imigrațiilor masive
dinspre Est și politica legată de imigranți impusă de Uniunea Europeană prin cotele obligatorii,
partidele de dreapta ar putea câștiga din ce în ce mai mult teren, fiind posibile rezultate ca cel din
Marea Britanie, care e în curs de finalizare a procedurii de părăsire a Uniunii Europene.
 II.Terorismul Islamist și legăturile cu societatea europeană

Având în vedere imigrația extrem de puterincă dinspre statele distruse de război precum
Siria sau Iraq, în care, pe parcurusul anilor, au fost uciși sute de mii de oameni, iar orașele cele
mai importante sunt disputate intens de către forțele combatante, făcânu-le practic nelocuibile
pentru simplii civili. Marea majoritate a imigranților intra pe teritoriul european in mod ilegal,
aceștia plătesc pentru “pachete” de transport sume între 2000 și 3000 de euro. Odată cu acest
influx copleșitor de persoane, măsurile de siguranță cu privire la imigrarea legală a refugiaților și
a imigranților economici devin învechite și depășite, acest lucru se datorează tuturor verificărilor
prelungite ce se derulează pe o perioadă destul de îndelungată față de timpul pe care autoritățile
îl au la dispoziție.

Odată cu pătrunderea migranților pe teritoriul european, în mod legal sau ilegal,

detectarea acestora devine mai anevoioasă, iar în cazul rețelelor de traficanți de persoane,
transportul pe teritoriul european poate fi inclus în suma plătită de către cei ce doresc să
imigreze. Astfel, membrii ai diferitelor rețele teroriste pot pătrunde pe teritoriul european cu
ușurință. Odată pătrunși în Europa, aceștia formează celule “adormite” în diferite orașe sau
centre de interes pentru grupările de care aparțin.

Europa reprezintă un centru de interes pentru aceste secte religioase extremiste chiar din
pricina naturii acestor grupări: religia, cel puțin asta reiese din studiul făcut pentru cartea “The
Age of Sacred Terror” scrisă de Daniel Benjamin și Steven Simon. Ulterior, o analiză efectuată
de serviciul de informații domestic al Marii Britanii, MI5, a relevat faptul că extrem de puțini
dintre atacatori își săvârșesc acțiunile în scopuri religoase, aceștia nepracticându-și religia în mod
constant, mulți dintre aceștia neavând cultură literară religioasă. De asemenea o parte dintre ei
frecventează bordeluri și consumă droguri și alcool în cantități mari. Marea majoritate a acestora
sunt novici din punct de vedere religios, acest fapt dovedind convertirea ca fiind principala sursă
de „forță de muncă” din rândul acestor secte. Există studii concludente care arată că o educație
serioasă în spiritul religiei reduce riscul de a fi radicalizat.
 Un studiu realizat de către Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii arată
faptul că numărul de atacuri teroriste pe teritoriul european a crescut odată cu invadarea
Afganistan-ului și a Irak-ului. Acest lucru demonstrează în linii clare folosirea religie drept
pretext, adevăratul motiv fiind implicarea statelor aliate Statelor Unite în războaiele din Orientul
Mijlociu. Chiar și declararea, în mod oficial, a “Războiului asupra terorii” s-a dovedit un pas ce a
adus riscuri suplimentare legate de amenințarea cu atacurile teroriste. Este posibil ca statele
europene să tragă ponoasele acțiunilor Statelor Unite, la care acestea au fost nevoite să se
conformeze datorită alianțelor comune precum NATO (Nord Atlantic Treaty Organization).

Un important factor psihologic ce poate juca un rol important în motivația și recrutarea a

atentatorilor este sentimentul de legătură cu cei umiliți. Umilința este un factor extrem de
important în psihicul uman și poate împinge o persoană către acțiuni, adesea necugetate, ce au ca
scop răzbunarea și pedepsirea societății ca un întreg pentru suferința prin care aceștia au trecut.

Toți acești factori: cel religios, cel psihologic și cel politic formează strategia de recrutare
a acestor grupări teroriste care se folosesc de motivațiile anti-vestice, manipularea condiției
psihologice a persoanelor și a promisiunilor religioase legate de viața de dincolo. Recrutarea
noilor adepți se face chiar și prin intermediul videoclipurilor pe platforme precum YouTube sau
DailyMotion. Grupări precum ISIS au lansat chiar și videoclipuri cu capturi de ecran din jocul
GTA V (Grand Theft Auto 5) afirmând ca “lucrurile pe care voi le faceți în jocurile video, noi le
facem în viața reală pe câmpul de bătălie”. Aceste metode de recrutare, adesea, pot părea ridicole
și contraintuitive, dar s-au dovedit, pentru efortul minim depus pentru a le crea, extrem de
eficiente.

Legăturile dintre grupările teroriste islamice și societatea europeană sunt cu atât mai
puternice cu cât foarte mulți dintre recruți sunt de origine europeană, fapt ce le perimte sa treacă
mai ușor nedetectați, din pricina etniei sau a fondului social pe care aceștia îl au. În plus, plierea
la nivel cultural al grupărilor teroriste începe sa fie din ce în ce mai accentuat, acest lucru fiind
indicat de numărul de adepți și recruți ce crește din ce în ce mai mult. Din fericire, multe dintre
atentate sunt dejucate de către autorități, multe dintre aceste reușite nefiind făcute publice
deoarece nu se dorește îngrijorarea perpetuă a publicului și o posibilă mișcare extremă anti-
imigrație.
 III.Combaterea Terorismului la nivel European

După Statele Unite ale Americii, cele mai importante servicii de informații și ordine
publică se situează în Europa. Între EUROPOL, MI6, MI5, BND, DGSE, SIE și SRI,
comunitatea europeană, are, cumulat, probabil cea mai importantă forță din punct de vedere al
agențiilor de informații interne și externe. Cu toate acestea, EUROPOL este principala instituție
care concertează toate eforturile în scopul stârpirii terorismului de pe teritoriul european.

EUROPOL publică anual rapoarte cu vedere la situația combaterii terorismului în

Europa, acesta fiind denumit “TESAT” (European Union Terrorism Situation and Trend Report).
Raportul este împărțit în 6 mari capitole: Prezentare Generală, Terorismul Jihadist, Terorism
Separatist și Etno-Naționalist, Terorism Anarhist de Aripă Stânga, Terorism de Aripă Dreapta,
Terorism Unic Problematic. Fără vreo mare surpriză, aproape jumătate din raport este dedicat
problemei terorismului islamic (prezentat în raport drept “jihadist”), din acest fapt reieșind că
este cea mai mare preocupare a luptei anti-teroriste din cadrul european. Grafica prezentată la
începutul capitolului despre terorismul jihadist prezintă situația aresturilor suspecților de terorism
inspirați de religie la nivelul fiecărei țări. Clasamentul este condus, la o difernță extrem de mare,
de către Franța, unde au fost arestați un total de 273 de suspecți, urmează Olanda cu 45,
Germania cu 43, Italia cu 40, Austria cu 35, Spania cu 29, Belgia cu 17, Bulgaria cu 14, Suedia
cu 7, Danemarca cu 3, România și Grecia cu 2, iar Luxemburg cu 1. Numărul de arestări a atins
apogeul în anul 2016, când nu mai puțin de 718 persoane au fost reținute pe suspiciunea că
urmau să săvârșească acte de terorism. Anul 2014 a fost cel cu cele mai puține aresturi, urmând o
creștere considerabilă, în 2015 fiind arestați puțin mai puțin de dublul (687) numărului din 2014.
După apogeu, în 2017 numărul a scazut doar cu câteva cifre, iar un an mai târziu a scăzut în mod
considerabil. Dacă acest trend descendent se menține, până în apropierea anului 2024 am putea
ajunge la mai puțin de 100 de aresturi legate de suspiciuni de terorism influențat religios.

“Stâlpii” pe care se sprijină strategia de combatere a terorismului european sunt construiți

din 4 principii: prevenție, protecție, urmărire, răspuns. Coordonatorul Combaterii Terorismului în
Uniunea Europeană este Gilles de Kerchove, el are ca responsabilități coordonarea Consiliului
UE în legătură cu anti-terorismul, monitorizarea și asigurarea ca UE joacă un rol important.
 Din punct de vedere administrativ la nivel statal, măsuri stricte au fost impuse de către
autoritățile fiecarei țări, astfel întețindu-se “plasa” de supraveghere digitală a populației generale.
În Iulie 2014, guvernul francez a introdus o legislație pentru combaterea terorismului prin
înasprirea supravegherii, făcând arestarea indivizilor ce au legături cu grupările islamiste
radicale. De asemenea au făcut posibilă blocarea site-urilor de internet care incita la anti-
semitism, terorism sau ură. Legislația include interzicerea dreptului de zbor de până la 6 luni a
celor ce sunt suspectați că au simpatii teroriste, în plus permite și confiscarea și anularea
pașapoartelor și interzice companiilor de aviație să permită unor astfel de persoane să
călătorească.

În Marea Britanie, în anul 2005, guvernul a introdus strategia CONTEST, care are ca
scop îmbunătățirea cooperării dintre serviciile de ordine și alte organizații publice sau private.
Această strategie include cei 4 “stâlpi” menționați mai sus: Urmărirea, Prevenirea, Protecția, și
Pregătirea. Mai multe țări din cadrul Uniunii Europene au adoptat un tip similar de strategie,
lucru ce a ajutat la clădirea unei cooperări din ce în ce mai puternice între instituțiile de ordine,
organizații din cadrul public sau privat și cetățeni.

O acțiune impresionantă și oarecum imprevizibilă a fost întreprinsă de către guvernul

albanez, care, în luna Decembrie a anului 2018 a decis să-l declare pe ambasadorul Iranian la
Tirana drept “persona non grata”, iar, un an mai târziu, în a doua săptămână din anul 2020,
Albania a extrădat încă doi diplomați iranieni. Se presupune că aceștia ar fi fost agenți ai grupării
Forța Al-Quds, grupare considerată teroristă de către statele occidentale. Liderul Forței Quds, a
fost, până recent, Qassem Soleimani, care a făcut vâlvă în presa mondială prin metoda prin care a
fost ucis de către forțele americane, convoiul automobil al acestuia fiind bombardat de rachete
americane.

La nivel internațional, răspunsurile la acțiunea lui Donald Trump au fost împărțite,

taberele pro și contra fiind aproximativ egale în număr. Cea mai mare opoziție a înfruntat-o, însă,
din partea Partidului Democratic din Statele Unite, care considerau că Trump va duce Statele
Unite într-un război cu iranienii ce ar putea avea implicații majore din punct de vedere social și
economic, Iran-ul fiind una dintre cele mai bine pregătite țări din punct de vedere militar, pe
lângă faptul că geografia îi conferă o apariție ca a unei fortărețe.
 IV.Incidente provocate de grupări teroriste în Europa în
Secolul 21

Bombardarea Trenurilor din Madrid

Bombardarea metroului din Madrid a fost un atentat terorist din 11 Martie 2004.
Atentatul s-a petrecut cu 3 zile înaintea alegerilor generale din Spania. Bombardarea a fost
realizată cu ajutorul a două ghiozdane ce erau încărcate cu un explozibil denumit “Goma-2-eco”
ce era produs în scopul uzului industrial precum construcția de drumuri sau exploatarea minieră.
Explozibilul a fost vândut teroriștilor de către niște mineri spanioli, care aveau să fie arestați
după investigații. Ancheta a dezvăluit faptul că vinovați pentru acest atentat se făcea gruparea
extremistă teroristă Al-Qaeda, condusă de Osama Bin Laden, grupare care a revendicat și atacul
din data de 11 Septembrie 2001 din Statele Unite ale Americii, în care au murit aporximativ
3000 de persoane iar cele două simboluri americane, Turnurile Gemene de la World Trade
Center, au fost doborâte. Spre deosebire de acel atenta, acesta a numărat mai puține victime, 193
mai exact, ale căror naționalități variau, cei mai mulți decedați fiind de origine spaniolă, iar, pe
locul secund aflându-se originari români. Este important de menționat faptul că acest atac a fost
cel mai sângeros atentat din Europa secolului 21 provocat de o grupare extremistă religioasă.

Bombardarea de la Londra din 2005

La doar un an distanță, Al-Qaeda și-a făcut din nou simțită prezența, în cel mai oribil mod
posibil, ducând la capăt atentatul cu bombă de la Londra din anul 2005. Din nou, atacatorii au
ales ca țintă sistemul de transport subteran, fapt ce dovedește o tactică bine stabilită de a provoca
cât mai multe victime într-un spațiu cât mai restrâns. Metoda aleasă, aceea de bombardare-suicid
arată o determinare și o înverșunare deosebită față de cauza grupărilor teroriste și ura față de
inamicii vestici. Bombele erau “home-made”, produse de teroriști din compuși chimici, ce odată
combinați, produceau o energie extremă din care rezulta o explozie puternică. Numărul total de
victime a fost de 56, iar societatea Europeană era zguduită din temelii, deoarece încă un atac
terorist, săvârșit de aceeași grupare ce dorea “moartea” vestului, reușea doar la un and distanță să
demonstreze fragilitatea și ambiguitatea prin care populația generală europeană trecea.
 Atacurile din Noiembrie 2015 de la Paris

Poate cel mai rezonant atac din ultimii 20 de ani, atentatul din Paris a fost cel mai
planificat atac terorist din Europa, fapt ce reiese din anvergura și nevoia de coordonare perfectă a
acestuia. Atacul s-a prelungit aproximativ pe durata a 5 ore. Prima bombă detonată a fost una
ascunsă într-o mașină, lângă Stade de France, stadion pe care se juca un meci de fotbal amical
între reprezentativele naționale de fotbal ale Franței și Germaniei, zgomotul exploziei a fost chiar
surprins de camerele de luat vederi, ce au înregistrat sunetul, moment în care jucătorii au avut un
moment de confuzie. Pe stadion se afla și președintele Franței din acea perioadă, Francios
Hollande. Au urmat atentatele în care teroriștii au deschis focul asupra civililor din zonele
străzilor Bichat și Alibert și strada Fontaine-au-Roi. Cel mai brutal atac a avut loc la teatrul
Bataclan, unde un concert de rock era în desfașurare, când mai mulți bărbați au patruns în locul
în zona parterului, dar și la balconul interior, și au deschis focul asupra publicului și a trupei de
pe scenă, care, în acel moment, erau ținte vii ce nu aveau scăpare. Au urmat atentatele din strada
Charonne și din bulevardul Voltaire. În total, doar 7 autori au facut 130 de victime și alți 413
răniți, un număr incredibil de mare, având în vedere pregătirea și perspicacitatea de care forțele
de ordine franceze ar fi trebuit să dea dovadă, acest atentat nefiind primul din acel deceniu.

Atacul cu camionul de la Nisa 2016

În seara de 14 Iulie 2016, un camion de marfă de 19 tone, a intrat deliberat în mulțimea

de oameni ce sărbătorea căderea Bastiliei, ziua națională a Franței. Acest atentat a rezultat în 86
de decedați și alti 458 de răniți. Atacul a luat sfârșit odată cu deschiderea focului de către poliția
franceză, în timpul căruia Lahouaiej-Bouhlel a fost împușcat de către forțele de ordine. ISIS a
revendicat atacul, afirmând ca Lahouaiej-Bouhlel a răspuns chemării sale de a combate coaliția
de cetățeni ce se opun Statului Islamic. Atacatorul a condus pe întreaga lungime a falezei din
Nisa. Acest atentat a deschis un nou trend în infinitul șir al atentatelor ce se întamplă în Europa.
Atacatorul având nevoie doar de permis de conducere și de un vehicul de dimensiuni medii
pentru a crea extrem de multe victime, 86 de decese pentru un singur atacator fiind o rată extrem
de mare de decese per atacator.
 V.Viitorul Terorismului în Europa

Terorismul, domestic sau internațional arată semne de creștere continua. Privind spre
viitorul terorismului putem evalua evoluția societății europene și cum aceasta va fi afectată în
viitor de un număr de posibile atacuri ce pare sa fie pe o pantă ascendentă. Odată cu al doilea val
imigraționist dinspre Orient spre Europa pot veni și un număr nedefinit de probleme. Posibile noi
tactici și arme deabia vor fi descoperite și utilizate de către teroriști în viitor, iar pericolul
terorismului nuclear pare unul extrem de plauzibil, care este și va continua să fie evaluat.
 Bibliografie
Augustus Richard Norton; Joseph A. Kéchichian (2009). “Terrorism”

Holbreook, Donald (2014). The Al-Qaeda Doctrine

Wiktorowicz, Quintan; Kaltner, John (Summer 2003). "KILLING IN THE NAME OF

ISLAM: AL-QAEDA'S JUSTIFICATION FOR SEPTEMBER 11"

Jackson, Richard (2007). "Constructing Enemies: 'Islamic Terrorism' in Political and

Academic Discourse"

"Islam has no connection with terrorism: Prof. Bruce Lawrence"

Albania Expels Iranian Diplomats Amid Worsening Relations

"London Bridge attack: What happened". BBC News. 3 May 2019

Jonathan R. White (1 January 2011). Terrorism and Homeland Security.

"West European Terrorism and Counter-Terrorism: The Evolving Dynamic" by P Chalk.

"Global Terrorism Index 2017 |". globalterrorismindex.org

"Is Terrorism in Europe at a Historical High?". World Economic Forum

European Union Terrorism Situation and Trend Report 2016, europol.europa.eu

Europol statistics, europol.europa.eu

"Legislation to crack down on jihadists planned by France". France News.Net.

"The United Kingdom's Strategy for Countering Terrorism: Annual Report 2015" (PDF).
Her Majesty's Stationery Office.