Sunteți pe pagina 1din 3

Model 6-MIHAI EMNESCU

Dorinta
Fruntea albă-n părul galben

Pe-al meu braţ încet s-o culci,

Lăsând pradă gurii mele

Ale tale buze dulci...

Vom visa un vis ferice,

Îngâna-ne-vor c-un cânt

Singuratece izvoare,

Blânda batere de vânt;

Adormind de armonia

Codrului bătut de gânduri,

Flori de tei deasupra noastră

Or să cadă rânduri-rânduri.

1.Transcrie structura care cuntine o descriere de tip portret.

Fruntea albă-n părul galben

Pe-al meu braţ încet s-o culci,

Lăsând pradă gurii mele

Ale tale buze dulci...

2.Enumere elementele naturii terestre,presente in versurile date.

Elementele naturii terestre sunt :singuratice izvoare , Codrului , flori de tei


3.Prezinta semnificatia ultimelor doua versuri.

Cele două versuri semnifică iubirea și trecerea timpului alături de frumosul peisaj pe care natura îl oferă
întâlniri celor doi

4.Formuleaza doua argumente,in vederea incadrarii textului intr-unul dintre genurile literare
studiate.

„Dorinta”- M.Eminescu

Argumentare apartenenta la genul liric

Genul liric cuprinde totalitatea creatiilor literare in care sentimentele, trairile, ideile
autorului, sunt comunicate in mod direct, prin intermediul eului liric si al elementelor de
expresivitate.

Poezia „Dorinta” de Mihai Eminescu se incadreaza in genul liric, respectand trasaturile


definitorii ale acestuia. (in loc de „respectand trasaturile definitorii ale cestuia”, poti sa spui
„avand in vedere urmatoarele argumente”)

In primul rand, impletind tema iubirii cu tema naturii, textul „Dorinta”, comunica direct
sentimente provocate de aspiratia spre o iubire implinita care sa devina eterna, asemenea
vesniciei naturii. Eul liric, aflat in ipostaza indragostitului nerabdator si visator, este evidentiat
prin urmatoarele marci lexico-gramaticale : pronume la pers.I si II („-mi”, „-ti”), verbe la pers. I
si II(„ridic”, „desprind”, „alerg”,”cazi”). Acesta isi imagineaza clipa asteptata a posibilei intalniri
cu iubita, careia i se adreseaza direct, chemand-o („vino”) si pe care o asteapta cu nerabdare si
emotie puternica, in cadrul naturii, care participa si ea si îi ocroteste.

In al doilea rand, in text apar numeroase figuri de stil si imagini artistice care confera
expresivitate si sustin caracterul sugestiv al limbajului. Astfel, personificarile „izvorul care
tremura” , „flori infiorate”, incadrate in imagini vizuale dinamice, auditive („ingâna-ne-vor c-un
cânt”, „si in bratele-mi intinse sa alergi”), umanizeaza cadrul de natura, care participa la emotie
si impartaseste trairile eului liric.

In concluzie, textul „Dorinta” de Mihai Eminescu, apartine genului liric.

5.Prezinta in minim 50 de cuvinte ,semnifictia textului dat,evidentiind doua trasaturi ale