Evolutia pietelor financiare in actualul context pandemic

In ciuda șocurilor pe termen scurt resimțite, în contextual situației actuale

declansate de pandemia COVID-19, sistemul financiar non-bancar din România are un
grad relative ridicat de rezistență la efectele economice generate de criza sanitară.

Analiza facută pe rețelele de expuneri arată că, în cazul tuturor celor trei sectoare
financiare non-bancare supravegheate de ASF, principala expunere este față de statul
roman, prin intermediul obligațiunilor suverane deținute în portofoliu. In comparative cu
aceasta nivelul de interconectare cu piețele bursiere are o amploare medie sper redusă, în
vreme ce interconectarea cu sistemul bancar (privită exclusive din perspectiva activelor
bilanțiere) este foarte redusă.

Evoluția Indicatorului mixt de stabilitate financiară, construit de noi, oferă

informații despre evoluția actuală a intermedierii financiare non-bancare analizând
dependent dintre cele trei sectoare. Acesta indică o oarecare deteriorare a stabilității
financiare, fără a se atinge însă un nivel critic.

Datorită structurii și mecanismelor specific de funcționare aferente entităților

financiare non-bancare, unele sectoare sunt mai susceptibile de a amplifica și de a
transmite mai departe șocurile venite din exterior către alte părți ale sistemului financiar
(ex. Bursele de acțiuni, piețele de obligațiuni suverane, piețele de instrumente financiare
derivate, fondurile deschise de investiții etc.).

In același timp, altele (atunci când funcționează adecvat șinu sunt afectate de
vulnerabilități) acționează cel mai adesea ca stabilizatori ce amortizează sau chiar absorb
șocurile primate, protejând astfel restul sistemului financiar.

Comaniile de asigurări de viață și fondurile de pensii sunt în mod traditional

investitori pe termen lung, ceea ce îi situează pe poziția de amortizor de volatilitate și
furnizor de lichiditate sistemică.

Piața bursieră din România, încă insufficient dezvoltată, poate constitui un

potential factor de amplificare a șocurilor primate prin contagiune dinspre bursele
externe. Aceeași situație se poate constata și în cazul fondurilor de investiții, susceptibile
în special de a constitui canal de transmitere și factor de amplificare în cazul potențiale
crize de lichiditate .

Evoluțiile din piețele financiare sunt aproape imposibil de previzionat în acest

moment. Comparația cu criza financiară din 2008 poate funcționa până la un punct, dacă ne
raportăm doar la pierderile financiare generate de coronavirus. Singura certitudine în acest
moment este legată de prevenție: nicio măsură în această direcție nu poate fi considerată
excesivă, fie că vorbim de acțiuni la nivel personal sau instituțional. Totodată, mesajele de
încredere și de susținere din partea instituțiilor de reglementare sunt importante în acest
moment, având în vedere că evoluția piețelor financiare este extrem de sensibilă la indicatorul
„încredere”.

În domeniul serviciilor financiare, prevenția constă în stabilirea unui plan de

continuitate a afacerii cât mai detaliat și mai aplicat pentru situații de acest gen. Este posibil
ca unele companii să nu aibă un astfel de plan deja aprobat și testat, așadar situația poate fi
complicată.

Criza generate de pandemie a avut un impact semnificativ asupra economiei globale,

astfel că toate estimările făcute arată scăderi ale PBI în majoritatea statelor, dar și creșteri de
deficite bugetare, șomaj etc. In aceaste condiții, ASF va contiunua să urmărească
minimizarea riscurilor generate de pandemia COVID-19 asupra piețelor financiare non-
bancare, alături de obiectivela asumate prin Strategia 2019-2023.

Interconectarea segmentelor pieței financiare locale și eventualele influențe pe care

acestea le resimt, reprezintă o component importantă, atunci când vorbim de stabilitate
financiară.

In acest context, putem spune, ca o concluzie, că trunchiul sistemului financiar din

România este relative solid, chiar dacă anumite părți ale sale sunt sau vor fi afectate de
pandemia COVID-19.