Sunteți pe pagina 1din 5

Nursing in Endocrinologie- Ingrijirea pacientilor cu Sindrom Cushing

Scoala Postliceala Sanitara C-tin Noica Sibiu

INGRIJIRILE PACIENTILOR CU AFECTIUNI ALE GLANDELOR


SUPRARENALE

Glandele suprarenale (adrenale) sunt situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi si au
forma unui con turtit.
Tesutul glandular prezinta doua zone diferite ca structura, origine si functie. La periferie, se afla
corticosuprarenala, alcatuita din trei zone: glomerulata, care secreta hormonii mineral-corticoizi,
zona fasciculata, care secreta hormonii glucocorticoizi si zona reticulata, care secreta estrogeni si
androgeni.
Zona centrala sau medulara formeaza medulo-suprarenala, care secreta adrenalina (epinefrina)
si noradrenalina (norepinefrina), hormoni cunoscuti si sub denurnirea de catecolamine.
Disfunctia glandelor suprarenale determina un numar variat de boli.
AFECTIUNILE CORTICOSUPRARENALIENE
Secretia in exces a hormonilor corticosuprarenalieni determina un numar variat de boli.
Asfel, hipersecretia de cortizon produce sindromul Cushing, hipersecretia de estrogeni determina
sindromul adreno-genital, iar excesul de foliculina sindromul de feminizare; hipersecretia de aldosteron
determina hiperaldosteronism.
In urma unor procese distructive, glanda nu mai secreta suficienti hormoni si se produce boala
Addison sau insuficienta cortico-suprarenala cronica.
1. Sindrom cushing
Surse de dificultate : Factori etiologici si de risc :
De ordin fizic : adenom hipofizar secretant de ACTH
-hipersecretie hipofizara de CRH (corticoliberina sau hormon eliberator )
- tumora (adenom sau adenocarcinom )
De cauza patogena : administrare prelungita de ACTH sau corticoizi
sexul: mai frecventa la femei 80%
Varsta: incidenta maxima 21-40ani
Manifestari de dependenta (semne si simptome):
- bezitate cu grasime depusa caracteristic la nivelul abdornenului (sort abdominal), fetei (fata in luna
plina) si gatului (ceafa de bivol)
- extremitati subtiri cu hipotrofie musculara, astenie musculara
- tegumente subtiri, atrofice, uscate, cu aspect marmorat pe membre; vergeturi pe regiunea
abdominala, fese, brate, axile (striuri purpurice, uneori pete hemoragice, echimoze din cauza
tulburarilor vasculare); pe spate, apare frecvent acneea
- la femei: - hirsutism-pilozitate de tip masculin (pe fata, areole mamare, membre); - se asociaza cu
seboreea si caderea parului capilar - ingrosarea vocii, hipertrofia clitorisului, amenoree
- la barbati: apar fenomene de feminizare cu hipertrofie testiculara, scaderea libidoului, impotenta
sexuala, ginecomastie
- tulburari psihice: depresie, neliniste, tulburari de atentie si mernorie, uneori psihoza maniaco-
depresiva
- deformari osoase cu dureri dorso-lombare, fracturi din cauza osteoporozei
- hipertensiune arteriala cu maxima pana la 200 mmHg, ca urmare a retentiei de apa si sodiu

1
Nursing in Endocrinologie- Ingrijirea pacientilor cu Sindrom Cushing
Scoala Postliceala Sanitara C-tin Noica Sibiu
- receptivitate crescuta la infectii din cauza scaderii imunitatii

Diagnostice nursing :
1. Dg: Alterarea echilibrului hidric (exces de volum) din cauza bolii manifestat prin crestere in
greutatea, hipertensiune arteriala
Obiective: sa mentina in limite normale volumul de lichide
Interventii: masurarea zilnica a ingestiei si excretiei
-cantarirea pacientului
-supravegherea TA, fct vitale
-observarea edemului periferic
-educarea pacientului cu privire la lichidele si alimentele cu continut ridicat de sodiu
-administreaza medicatia recomandata de medic-diuretice care economisec potasiu (spironolactona
)si explica efectul lor asupra EHE ( echilibru hidroelectrolitic )
2.Dg: Alterarea ritmului cardiac in legatura cu HTA si hipopotasemia manifestat prin aritmii
Obiectiv: functia cardiaca in limite normale
Interventii: masurarea TA, pulsului.
-monitorizeaza ritmul cardiac
-administreaza potasiu doar la indicatia medicului si cu mare prudenta
- aport alimentar de potasiu ( banane, citrice, rosii, varza )
-monitorizeaza sunetele intestinale ptr ca hipopotasemia poate scade peristaltismul pana la ileus
3. Dg:Intoleranta la activitate din cauza asteniei musculare manifestata prin retragere de la
activitatile cotidiene
Obiectiv: cresterea tolerantei la activitate si participarea la activitati
Interventii: Educarea pacientului pentru rezervarea timpului ptr activitati si odihna in functie de
toleranta ( nu stresam )
- educarea pentru a-si nota activitatiile fizice , durata lor, intensitatea si nivelul oboselii
- cresterea graduala a nivelului activitatii
-ajutam pacientul la anumite activitati care il solicita mai mult
4. Alterarea imaginii corporale in legatura cu modificarile fizice manifestata prin depresie
Obiectiv: pacientul sa accepte imaginea corporala
Interventii: ajuta persoana sa se puna in valoare prin alte aspecte pozitie ale ei ( coafura noua,
imbracaminte potrivita..)
-ii permite sa-si exprime negarea, la inceput, apoi va limita negarea si o va aduce la realitate.
- facilitarea introducerii in grupuri de sprijin cu persoane avand probleme similare si formarea de noi
legaturi
5. Disfunctie sexuala din cauza tulburarilor hormonale manifestata prin scaderea libidoului,
impotenta.
Obiective :
- functia sexuala sa revina la mormal
- pacientul sa exprime satisfactie
Interventii:
- evaluarea nivelului de confort al pacientului in legatura cu discutarea acestui subiect
- identificarea dificultatilor din viata sa sexuala
- stimularea discutiilor pentru a putea urmarii evolutia sub tratament a disfunctiei.

2
Nursing in Endocrinologie- Ingrijirea pacientilor cu Sindrom Cushing
Scoala Postliceala Sanitara C-tin Noica Sibiu
6. Dg : Afectarea stimei de sine cauzata de afectarea imaginii propriului corp, manifestata prin
exprimarea sentimentului de inutilitate.
Obiectiv: cresterea stimei de sine a pacientului.
Interventii:
- incurajarea pacientului de a vorbi despre realizari personale din trecut si prezent
- ascultarea opiniei pacientului referitoare la propria persoana
- evaluarea traumelor emotionale nerezolvate
- crearea unui mediu favorabil in care acesta sa-si exprime sentimentele
7. Dg:deficit de cunostinte in legatura cu evolutia, tratamentul si posibila operatie
Obiective: pacientul sa descrie boala si tratamentul
Interventii : explorarea nivelului de cunostinte a pacientului
-stimuleaza dorinta de cunoastere
-educa pacientul cu privire la boala, tratament, regim de viata
-verifica daca bolnavul a inteles corect mesajul transmis
8.Dg: Risc de cadere din cauza scaderii fortei musculare
Obiective: pacientul sa nu se accidenteze
-pacientul sa se simta in siguranta
Interventii: asigurarea conditiilor de mediu adecvate
-planifica un program de exercitii ptr crestere fortei musculare
9. Dg: Risc de infectie din cauza scaderii imunitatii
Obiectiv: sa nu prezinte infectii
Interventii: evitarea transmiterii infectiei
-asigura igiena corporala corespunzatoare
-urmareste cateterele (venos, urinar ) , tuburile de dren in cazul celor operati
-monitorizeaza curba febrila
-respecta regulile de asepsie si antisepsie la efectuarea pansamentului
-respecta circuitele functionale ale spitalului
- recolteaza secretii patologice, la nevoie si la indicatia medicului

INTERVENTII DE EDUCATIE PENTRU SANATATE


- alimentatie rationala cu alimente bogate in potasiu, sarace in sodiu
- evitarea excesului alimentar si favorizarea miscarii
- evitarea surmenajului, a traumemelor psihice a emotiilor intense prelungite
- supravegherea in comunitate a acestor bolnavi, cunoasterea si depistarea unor manifestari care ar
putea atrage atentia inainte de instalarea semnelor endocrine.

INTERVENTII DELEGATE SPECIFICE – INVESTIGATII


Dozarea hormonilor din plasma : 1.determinarea cortizonului plasmatic -orele de recoltare
recomandate pentru dozarea cortizolului plasmatic sunt: 8 – 10 a.m. sau 4 – 6 p.m
2.determinarea ACTH - à jeun (pe nemâncate); pacientul trebuie să nu fie stresat în timpul recoltării
(stres-ul produce o creştere a ACTH-ului plasmatic); există o variaţie diurnă a nivelului plasmatic de
ACTH. Un examen complet prevede 2 recoltări de sânge pentru determinarea ACTH: a) între orele 6-
10; b) între orele 21-24.
Valoarea ACTH în proba de seară reprezintă 1/2 sau 2/3 din valoarea de dimineaţă. Această variaţie
diurnă are semnificaţie diagnostică. De obicei se recoltează simultan şi o probă de sânge pentru
determinarea cortizolului.

3
Nursing in Endocrinologie- Ingrijirea pacientilor cu Sindrom Cushing
Scoala Postliceala Sanitara C-tin Noica Sibiu
– sânge venos; vacutainerul se agită foarte uşor, prin răsturnare şi se pune imediat pe gheaţă; se
transportă la laborator cât mai repede posibil.
– vacutainer cu EDTA , răcit înainte de utilizare (ţinut în frigider); se va evita recoltarea în tuburi
nesiliconate (se obţin rezultate fals scăzute datorită aderării ACTH la sticlă).
3. determinarea adosteronului
Deoarece nivelul plasmatic al aldosteronului variaza semnificativ in functie de postura pacientului la
recoltare, se recomanda ca recoltarea sangelui sa se efectueze dupa 30 minute de clinostatism sau
ortostatism, cu precizarea pozitiei.
Cu 4 – 6 saptamani inainte de dozare se recomanda intreruperea tratamentului cu diuretice ce intervin
in balanta sodiului si potasiului (spironolactona)
Dozarea metabolitilor hormonilorsuprarenalieni
1.Dozarea cetosteroizilor urinari (17-CS):
Sunt produşi de metabolizare ai hormonilor androgeni secretaţi atât de gonade cât şi
corticosuprarenală.
Valorile normale ale excreţiei zilnice medii în urină diferă în funcţie de sex şi vârstă.
Originea dublă – corticosuprarenală şi gonadică a 17-CS impune în vederea obţinerii unor
informaţii suplimentare, folosirea de metode care permit separarea lor în fracţiuni. Cel mai frecvent
este utilizată metoda cromatografică.
2.Dozarea 17-hidroxicorticosteroizilor urinari (17-OHCS):
Valori normale se cifrează între:
5-7 mg/24 ore la bărbat
3-5 mg/24 ore la femeie
3.Dozarea 17-hidroxicorticosteroizilor plasmatici:
Valori normale: 4-30 μg/100 ml plasmă.
Există variaţii nictemerale, cu maximum la ora 7 a.m. şi minimum la ora 12 p.m. iar în boala
Cushing se înregistrează o creştere de 2-3 ori faţă de valorile de bază.
Determinarea echilibrului hidromineral
-ionograma sanguina si urinara
-hematocritul
-testul de incarcare cu apa

Probe dinamice:
1.Testul THORN
Tehnica:
1 .Pregatirea bolnavului - bolnavul nu mananca 12 ore inaintea probei
- dimineata se determina numarul eozinofilelor si al leucocitelor
2. Efectuarea testului - se injecteaza i.m. A.C.T.H.- 25 unitati(2mg)
- se determina nr. eozinofilelor si leucocitelor la 2 ore, 3ore si 4 ore de la administrare.
- Se va determina inainte sensibilitatea la A.C. T. H.
- La indivizii sanatosi nr eozinifilelor scade cu 50-60%
2.Testul de inhibitie cu superprednol
Superprednolul, hormon steroid, este cel mai puternic inhibitor al secretiei de hormon
corticotrop. Testul se face administrand timp de doua zile, peroral, cate 2 mg Superprednol/zi (cate 0,5
mg la 6 ore). Inainte si la sfarsitul probei, adica in ziua a doua a probei, se determina in urina 17-CS si
17-OHCS. In mod normal, dupa Superprednol, steroizii urinari scad cu peste 50% din valoarea initiala.

4
Nursing in Endocrinologie- Ingrijirea pacientilor cu Sindrom Cushing
Scoala Postliceala Sanitara C-tin Noica Sibiu
In hiperplazia suprarenala, eliminarile de hormoni steroizi scad semnificativ, pe cand in tumorile
suprarenale (adenom sau cancer) modificarile sunt neinsemnate, deoarece tumorile se dezvolta,
oarecum, independent de glanda hipofiza.
EVALUAREA INGRIJIRILOR
-exprimarea verbala a intelegerii privind dieta si medicatia
- potasiu seric in limite normale
- echilibru intre ingestie/eliminare ale lichidelor
-TA in limite normale
-crestere fortei musculare
-imbunatatirea disfunctiei sexuale
-imbunatatirea activitatii inimii
- scaderea riscului de accidentare si infectie
-cunostinte despre boala, simptome, tratamentul pe lunga durata de timp