Cuprins

1. Conceptul de beton precomprimat…………………………………….3

2. Modurile de realizare a elementelor din beton precomprimat…………4
3. Grade de precomprimare ………………………………………………5
4. Pozitionarea armaturii pretensionate in sectiunile elementelor………...7
5. Tehnologia de executare ……………………………………………….9
6. Avantajele si dezavantajele betonului precomprimat fata de
betonul armat simplu……………………………………………………10
7. Domeniu de aplicare a betonului precomprimat………………………...11
8. Pierderi de tensiune la precomprimare……………………………….….11
9. Concluzie…………………………………………………………………12
 1. Conceptul de beton precomprimat

Betonul are drept calitate esentiala o buna rezistenta la compresiune. Astazi se pot obtine fara
dificultati deosebite rezistente ale betonului la compresiune de ordinul 40 N/mm 2, dar prin aplicarea unor
tehnologii si retete speciale se pot obtine si rezistente foarte mari, de peste 100 N/mm 2. In schimb
rezistenta la intindere a betonului are valori foarte modeste, nedepasind in mod obisnuit 3 N/mm 2, iar
fisurarea betonului datorita contractiei sau incarcarilor exterioare reduce valoarea acesteia la zero.
Principiul de baza al betonului armat consta in preluarea prin armaturi din otel a intregului efort de
intindere din sectiunile structurii, considerand ca betonul intins este fisurat.
Deschiderile fisurilor sunt direct proportionale cu valorile eforturilor unitare din otel, respectiv
invers proportionale cu cantitatea armaturii, conform relatiei:

In relatie, f reprezinta distanta dintre fisuri, iar  indicele conlucrarii betonului cu armatura de otel.
Pentru alcatuiri curente de elemente structurale, incadrarea deschiderii fisurii in limita admisa de
0,2 - 0,3 mm se poate obtine daca efortul unitar din armatura nu depaseste cca. 200N/mm2.
Progresele inregistrate in tehnologia de producere a otelurilor superioare permit obtinerea unor
rezistente de rupere de ordinul 1500-2000 N/mm2. Apare evident ca utilizarea otelurilor de inalta
rezistenta in elementele de beton armat, cu avantajele economice ce ar decurge din aceasta, nu este
posibila datorita necesitatii limitarii deschiderii fisurilor in exploatare.
Exploatarea deplina a rezistentei armaturilor din oteluri superioare este posibila numai prin introducerea
unor eforturi initiale de compresiune in zonele solicitate la intindere de incarcarile de exploatare, deci prin
precomprimarea elementelor de beton armat.
Principiul betonului precomprimat consta in aplicarea unor eforturi initiale de compresiune
elementelor structurale, care suprapuse peste eforturile produse de incarcarile exterioare, conduc la
eforturi unitare cuprinse intre limite pe care materialul le poate suporta in deplina siguranta. Cu alte
cuvinte, precomprimarea anuleaza sau reduce convenabil eforturile de intindere produse de actiunile
exterioare.

2
 2. Modurile de realizare a elementelor din beton precomprimat
Exista doua moduri de realizare a precomprimarii prin utilizarea armaturilor si anume:
- cu armatura preintinsa
Intinderea armaturii se face inainte de turnarea betonului. Pentru a pastra alungirea initiala pana la
intarirea betonului, aceasta trebuie blocata provizoriu la capete in aceasta pozitie. In functie de tehnologia
de executie aleasa, blocarea armaturilor intinse se poate face pe tipare metalice rigide cu deformabilitate
axiala redusa (fig. 1.a) sau, atunci cand precomprimarea se face pe standuri lungi, pe culei de beton armat
(fig. 1.b).
Tehnologia de executie cu armaturi preintinse necesitand instalatii fixe si cofraje de inventar
este indicata in special in fabricile de prefabricate, pentru productie de serie. Traseul armaturilor
pretensionate este, de regula, drept. Apar pierderi mari ale tensiunii din armature (20/30 %)

Figura1. Precomprimarea betonului cu armatura prentinsa

- cu armatura postintinsa.

In acest caz pretensionarea armaturii se realizeaza dupa intarirea betonului. Armatura poate fi
asezata in interiorul elementului, in canale realizate prin teci de diferite materiale sau poate fi infasurata pe
suprafata laterala a elementului de beton (la elemente de forma cilindrica).
Pretensionarea armaturii, realizata cu ajutorul unor prese reazemate pe beton, este simultana cu
precomprimarea betonului (transferul se face la pretensionarea armaturii).
Dupa atingerea nivelului dorit de precomprimare, armatura este blocata la capete prin dispozitive
speciale de ancoraj rezemate pe elementul de beton. Acestea au rolul hotarator in transmiterea fortei de
precomprimare.

3
Variatia eforturilor unitare si ale eforturilor totale din beton si armaturi pe durata transferului se prezinta in
fig. 2. . Toata armatura este intinsa uniform, se poate de aplicat atit la uzine cit si in conditii de santier insa
betonul necesita regim special de tartare in timpul prizei si este nevoie de o cantitate mai mare de otel.

Figura 2. Precomprimarea betonului cu armatura postintinsa

Din fig. 2 rezulta specificul precomprimarii prin armaturi postintinse. Pe toata durata transferului
fortele in beton si armatura cresc in acelasi timp, de la zero la valoarea urmarita, fiind in permanenta in
echilibru.
Dupa blocarea armaturilor in canal se injecteaza mortar sau, in cazul precomprimarii prin
infasurare, se torcreteaza elementul pentru realizarea aderentei. Aderenta este esentiala pentru
comportarea elementelor de beton sub incarcarile de exploatare.
Modul specific de realizare a precomprimarii cu armaturi postintinse permite si trasee curbe ale
armaturilor, cu avantaje deosebite in cazul elementelor incovoiate.
Tehnologia de realizare a precomprimarii prin armaturi postintinse este specifica executiei pe
santiere, sau atunci cand sunt necesare, forte de precomprimare mari si trasee curbe ale armaturilor.
Aceasta tehnologie se recomanda la elemente de proportii si deschideri mari, avand in vedere ca realizarea
ei implica consum de ancoraje si alte piese auxiliare.

3. Grade de precomprimare
4
Din considerente tehnice si economice precomprimarea se face dupa un anumite grade, respective
deosebim:
Precomprimarea totala sau integrala este aceea care compenseaza in totalitate eforturile de
intindere produse de incarcarile maxime de exploatare. Intreaga sectiune de beton ramane comprimata si
se calculeaza ca pentru stadiul I de comportare (fig. 3.a).

Figura 3. Diagramele eforturilor pentru diferite grade de precomprimare

Precomprimarea limitata corespunde unui grad de precomprimare inferior celui anterior. In

situatia de incarcare maxima pot aparea unele eforturi unitare de intindere in beton, dar sporurile de
eforturi unitare in armaturi sunt limitate la valori prescrise (fig. 3.b). Sub valorile de calcul ale incarcarilor
totale de exploatare, care la multe elemente nu se ating in realitate, se admit fisuri foarte putin deschise,
care trebuie sa se inchida cand incarcarile revin la valorile incarcarilor de exploatare de lunga durata.
Precomprimare moderata, eforturile unitare de intindere depasesc curent rezistenta la intindere a
betonului. Se admit fisuri putin deschise sub incarcarile de exploatare de lunga durata (f 0,1 mm), fisuri
care se pot deschide pana la 0,2 mm cand elementul este incarcat cu incarcarile totale de exploatare
(fig. 3 c)

5
 4. Pozitionarea amaturii pretensionate in sectiunile elementelor
In cazul unui element solicitat la intindere centrica sub actiunea incarcarilor de exploatare, eforturile
unitare de intindere respective pot fi anulate printr-o precomprimare centrica (fig.4)

Figura 4. Precomprimare centrica

In schema din fig. 4, eforturile unitare provenind din actiunea fortei de intindere din exploatare N,
respectiv produse de forta de precomprimare Np, s-au notat N si Np

In cazul unei grinzi simplu rezemate, anularea eforturilor unitare de intindere se poate obtine printr-o
precomprimare aplicata centric sau excentric (fig. 5).

6
 Figura 5. Precomprimare excentrica
Se considera pentru simplitate ca grinda are o sectiune dreptunghiulara si ca are o comportare liniar
elastica. In figura 5 se prezinta distributia eforturilor unitare din incarcarile exterioare in sectiunea de la
mijlocul grinzii unde valoarea momentului incovoietor este M si distributia eforturilor unitare produse de
forta de precomprimare avand diferite excentricitati (de la zero pana la h/2, atunci cand este plasata la
marginea inferioara a sectiunii). De asemenea, sunt prezentate eforturile unitare rezultante in ipoteza ca
forta de precomprimare anuleaza in fiecare caz efortul unitar maxim de intindere de la fibra inferioara.
Se constata ca in cazul unei sectiuni de element incovoiat, cea mai rationala dintre schemele de
precomprimare este cea la care excentricitatea armaturii este maxima. In acest caz, forta de
precomprimare care anuleaza efortul unitar de intindere maxim are valoarea cea mai mica, iar efortul
unitar de compresiune maxim, dezvoltat in fibra superioara, rezulta minim.
Daca armatura este rectilinie, cum este in cazul precomprimarii cu armaturi preintinse, solutia de
imbunatatire a solicitarii grinzii este alegerea, evident atunci cand este posibil, a unei forme adecvate a
grinzii in elevatie (fig. 10).

Figura 6. Armatura pretensionata rectilinie intr-un element cu sectiune variabila

O solutie mult mai rationala se poate realiza in cazul grinzilor precomprimate cu armaturi
postintinse, situatie in care traseul armaturii in lungul elementului poate fi curb. In felul acesta
excentricitatea eop a fortei de precomprimare este variabila (fig. 7a), marimea ei fiind aleasa in functie de
marimea momentului care actioneaza in fiecare sectiune.

7
 In cazul unei armaturi curbe, aceasta este in echilibru sub actiunea fortelor de intindere, la limitele
tronsonului considerat si de fortele p de contact cu betonul pe traseul curb (fig.7b). La randul sau betonul
este in echilibru sub actiunea unor forte de compresiune egale si de semn contrar fortelor de intindere
dezvoltate in cablu la capetele tronsonului si a fortelor de contact cu armatura, egale si de semn contrar cu
fortele aplicate armaturii in fiecare sectiune (fig.7c).

Figura 7. Armatura postensionata curba

5. Tehnologia de executare
Elemente precomprimate cu armatura preintinsa

1. Toroanele de precomprimare se întind cu prese hidraulice fixate pe

reazeme puternice de capăt;
2. Toroanele de precomprimare se blochează în reazemele de capăt;
3. Betonul se toarnă în cofraje incluzând toroanele de precomprimare;
4. După întărirea betonului, toroanele se eliberează la capete transferând forța de precomprimare (faza de transfer)
elementului de beton (datorită tendinței de scurtare) prin aderență;
5. Se pot aplica încărcările exterioare asupra elementelordin beton precomprimat.

Elemente precomprimate cu armatura postintinsa

1 Turnarea elementului din beton armat care conține canale;

2 Toroanele sunt introduse în canale
8
 2’ Postîntinderea poate fi realizată prin toroane exterioare, fără toroane în interiorul elementului
din beton.
3 Toroanele sunt întinse prin prese hidraulice rezemate pe elemental din beton transferul forței de
precomprimare este continuu.
4 După atingerea nivelului de tensiune dorit capătul toronului se blochează pe elementul din beton.
5 Se pot aplica încărcările ext. asupra elem. din beton precomprimat

6. Avantajele si dezavantajele betonului precomprimat fata de betonul armat simplu

La general avantajele utilizarii betonului precomprimat la elemente structural poti fi expuse in felul
urmator:
- Prin impunerea unei stari de eforturi initiale, corelata cu natura si marimea incarcarilor exterioare, se
poate obtine o distributie foarte avantajoasa a eforturilor in exploatare.
- Betonul precomprimat permite utilizarea eficienta a otelului de inalta rezistenta cu economii
importante de materiale si de cost: pretul armaturilor creste mult mai incet decat cresc rezistentele lor.
- Betoanele cu rezistenta ridicata sunt utilizate eficient in cazul elementelor de beton precomprimat. De
altfel, utilizarea otelurilor de inalta rezistenta nu este posibila decat in asociere cu betoanele de
rezistenta ridicata.Ca urmare, dimensiunile elementelor de beton precomprimat rezulta mai mici decat
cele din beton armat, la incarcari si deschideri egale, si in consecinta, greutatea acestor elemente este
si ea mai mica.
- Prin precomprimare se poate elimina sau limita, dupa necesitate, fisurarea betonului. Pe langa efectele
favorabile privind aspectul si protectia armaturilor impotriva coroziunii, din aceasta decurg si alte
avantaje, aratate in continuare.
- Deformatiile elementelor de beton precomprimat sunt substantial mai mici decat cele ale elementelor
de beton armat ca urmare a rigiditatii net superioare, dar si a contrasagetii initiale la transfer.
- Recipientii pentru lichide, gaze sau materiale pulverulente din beton precomprimat poseda etanseitate
mult superioara celor din beton armat.
- Precomprimarea permite realizarea unor elemente de dimensiuni foarte mari prin asamblarea unor
elemente de dimensiuni mai mici.
Avantajele prezentate anterior permit obtinerea unor performante tehnice spectaculoase, in ceea ce
priveste deschiderile elementelor, in special in domeniul podurilor si al acoperisurilor pentru acoperirea
unor spatii cu deschideri mari.

9
Ca dezavantaje avem:
- Tehnologia mai complicata de realizare, implicand utilaje si instrumente scumpe, a caror manipulare
reclama tehnicitate superioara si un consum mai mare de manopera pentru executie.
- O proiectare mai complexa necesitand o pregatire superioara si un timp de proiectare mai lung.
- Un risc mai mare de accident, in cazul unei proiectari sau executii defectuoase.
- Aparitia unor eforturi parazite in cazul unor constructii static nedeterminate.

7. Domeniul de aplicare a betonului precomprimat

- structuri cu deschideri mari unde raportul încărcărilor permanente /utile si greutatea proprie a structurii
este importantă și necesită sectiuni transversale reduse;
- structuri și grinzi de acoperiș;
- structuri parter: hale industriale, supermarket-uri;
- grinzi de poduri cu deschideri mari, având diferite aectiuni transversale: I, cheson, T, cu goluri, C;
- la clădiri: plăci precomprimate, panouri prefabricate precomprimate, grinzi și stâlpi prefabricați;
- silozuri și rezervoare de mare capacitate;
- structuri impermeabile: rezervoare și conducte.

8. Pierderi de tensiune la precomprimare

Pentru a determina efortul in armaturile pretensionate trebuie tinut seama de anumite fenomene cum
ar fi: frecarea la intinderea armaturilor, lunecarea in ancoraj la blocare, nesimultaneitatea tensionarii
diferitelor armaturi, deformatiile datorate tratamentului termic, relaxarea eforturilor in armatura, curgerea
lenta a betonului. Toate aceste fenomene produc pierderi de efort /tensiune( in armaturile pretensionate.
Primele 4 fenomene enumerate mai sus sunt instantanee (si au cauze legate de tehnologia de executie).
Ultimele 2 sunt fenomene care se desfasoara pe o perioada mai lunga de timp, durand mai multi ani
(fenomene reologice).
Armaturi preintinse - Faza initiala:
Pierderi datorita lunecarii in ancoraj la blocare,
Pierderi datorita lunecarii pe traseu a armaturilor
Pierderi datorita scurtarii elastice a betonului
Pierderi datorita tratamentului termic
Pierderi datorita relaxarii armaturilor inainte de transfer
Faza finala:
Pierderi datorita relaxarii armaturilor dupa transfer, contractiei si curgerii lente a betonului
10
Armaturi postintinse - Faza initiala
Pierderi datorita alunecarii in ancoraj la blocare
Pierderi datorita frecarii pe traseu a armaturilor
Pierderi datorita scurtarii elastice a betonului
Faza finala:
Pierderi datorita relaxarii armaturilor dupa transfer, contractiei si curgerii lente a betonului

9. Concluzie

Betonul precomprimat fata de betonunl armat simlu necesita cheltuieli mai mari, utilaje speciale,
personal calificat, materiale de calitate mai inalta si tratament special, toate aceste investitii de resurse
aduc in final o performanta mult mai buna fata de betonul simplu, si respective un sir de avantaje
remarcabile cum ar fi: lipsa fisurarii elementelor in porocesul de exploatare, posibilitatea executarii
deschiderilor mari, sectiuni transversale ale elementelor mai mici. Betonul precomprimat rezista mai bine
si in conditii de medium ai agresive, ceea ce ofera posibilitatea de a executa constructii speciale din beton
armat precomprimat cum ar fi rezervoare pentru substante chimice, rezervoarere pentru fluide corozive,
rezervoare rezistente la presiuni interioare mari. Astfel betonul armat precomprimat a fost si este si in
prezente o solutie clasica, practica si eficienta pentru constructiile speciale.

11
 10. Bibliografie

1. https://www.creeaza.com/tehnologie/constructii/BETONUL-PRECOMPRIMAT-MATERIAL-
852.php
2. https://www.academia.edu/15223203/BETON_PRECOMPRIMAT_1.GENERALITATI_1.1_DEF
INITIA_BETONULUI_PRECOMPRIMAT
3. https://www.ct.upt.ro/studenti/cursuri/dan/Structuri_din_beton_armat_si_beton_precomprimat/7_S
tructuri%20din%20beton%20precomprimat.pdf

12