Sunteți pe pagina 1din 4

16 ianuarie 2008

PROIECT MANAGEMENT

1.INTRODUCERE

Studentul, aflat în anul I la Facultatea de Studii Economice din cadrul Departamentului I.D. al Universităţii din
Bacău, specializarea Marketing, descrie în această lucrare, analizarea şi luarea unei decizii manageriale în condiţii
de certitudine în vederea obţinerii celor mai bune rezultate. În speţă, este vorba despre optimizarea deciziei folosind
Metoda Electrei la S.C. DOMINO S.R.L.

2.CAPITOLUL 1

S.C. DOMINO S.R.L. este o societate comercială al cărei obiect de activitate este fabricarea şi
desfacerea de componente necesare pentru mai multe companii producătoare de aparatură electrocasnică
de prestigiu şi care activează şi în ţara noastră, cum ar fi ELECTROLUX, LG, ZASS, etc.

În decursul anului 2005, beneficiarii firmei S.C. DOMINO S.R.L., s-au confruntat cu o scăderea a
cererii de aragaze pe piaţa internaţională, în consecinţă trebuind să-şi modifice corespunzător şi comenzile
de componente date catre compania românească. Astfel, pentru a putea continua colaborarea - şi nu în cele
din urmă – activitatea firmei, managerul S.C. DOMINO S.R.L., a trebuit să aleagă cea mai bună
alternativă:

V1 - firma să fabrice în continuare doar aragaze electrice cu plită vitroceramica;

V2 - firma să fabrice în continuare doar aragaze electrice;

V3 – firma să fabrice în continuare doar aragaze pe gaz

În cele ce urmează vom prezenta întocmirea acestei situaţii etapă cu etapă.

3.CAPITOLUL 2

Se presupun două criterii pentru evaluarea şi aprecierea celor trei alternative. Situaţia problemei
decizionale este prezentată în tabel.

Datele din acesta ajută la calculul şi construcţia matricei utilităţilor, folosind ca metodă de
determinare a utilităţilor – metoda interpolării liniare între 0 şi 1.

Iată cum se prezintă matricea alternativelor:

Universitatea din Bacău,Facultatea de Ştiinţe Economice, Departamentul I.D., Specializarea Marketing


2 Proiect Management, Anul I, Semestrul I, Ciprian Elvis Zaharia

Varianta Profit Cost

V1 – să se fabrice doar aragaze electrice 420.000 240.000


cu plită vitroceramica

V2 – să se fabrice doar aragaze electrice 390.000 180.000

V3 – să se fabrice doar aragaze pe gaz 430.000 215.000

În acest caz, formula de calcul a utilităţilor este:

uij= aij - a0j


a1j - a0j

unde: uij = utilitatea consecinţei variantei i după criteriul j;

V0j = consecinţa cea mai rea;

V1j = consecinţa cea mai bună;

Vij = consecinţa variantei i după criteriul j.

Calculul utilităţilor în cazul criteriului profit:

420.000 - 390.000
= u11 = 0.75
430.000 - 390.000

390.000 - 390.000
= u21 = 0
430.000 - 430.000

430.000 - 390.000
= u31 = 1
430.000 - 390.000

Calculul utilităţilor în cazul criteriului cost:

215.000 - 180.000
= u12 = 1
215.000 - 180.000

180.000 - 180.000
= u22 = 0
215.000 - 180.000

215.000 - 180.000
= u32 =0.58
240.000 - 180.000

Se acordă coeficienţi de importanţă (K) pentru fiecare dintre criterii: pentru profit – K1 = 0,6; pentru
cost – K2 = 0,4. Aceştia sunt prezentaţi în tabelul următor.

Matricea utilităţilor
Universitatea din Bacău,Facultatea de Ştiinţe Economice, Departamentul I.D., Specializarea Marketing
Proiect Management, Anul I, Semestrul I,Ciprian Elvis Zaharia 3

Varianta Profit Cost

V1 0,75 1

V2 0 0

V3 1 0,58

Coeficientul de importanţă (K) 0,6 0,4

În continuare se stabilesc indicii de concordanţă între două variante decizionale cu ajutorul formulei:

∑Kj
= C(Vg,Vh)
K1+K2+…+Km

Unde: Ki(i = 1,2,...,m) = coeficienţi de importanţă ai criteriilor decizionale;

∑ Kj = suma coeficienţilor de importanţă ai criteriilor pentru care este respectată restricţia :

u(Vg) ≥ U(Vh).

0.6 + 0.4 C( A1,A2 ) = 1


0.6 + 0.4 x 0.6 + 0.4 C( A2,A3 ) = 0

0.4 x 0.6 C( A1,A3 ) = 0.4


0.6 + 0.4 x 0.6 + 0.4 C( A3,A1 ) = 0.6

0.6 + 0.4 C( A2,A1 ) = 0


0.6 + 0.4 x 0.6 + 0.4 C( A3,A2 ) = 1

Se trece la calculul indicilor de discordanţă cu ajutorul formulei:

{
0, dacă U (Vg) ≥ U(Vh)
d(Vg , Vh) = 1 , pentru U(Vg) < U(Vh)
1/α max|U(Vg) – U(Vh)|

Unde: α = ecartul maxim între utilitatea minimă şi cea maximă.

d(V1,V2) = 0 d(V2,V3) = 1

d(V1,V3) = 0,42 d(V3,V1) = 0,42

d(V2,V1) = 1 d(V3,V2) = 0

Indicatorii de concordanţă şi de discordanţă sunt prezentaţi în tabelul matricei indicatorilor de


concordanţă şi discordanţă:

Universitatea din Bacău,Facultatea de Ştiinţe Economice, Departamentul I.D., Specializarea Marketing


4 Proiect Management, Anul I, Semestrul I, Ciprian Elvis Zaharia

Vi V1 V2 V3

Vi

1 0,4

V1

0 0,42

0 0

V2

1 1

0,6 1

V3

0,42 0

Aceşti doi indicatori ne fac capabili să folosim o regulă de surclasare, şi anume: Ag surclasează pe
Ah, dacă:

c(VgVh) ≥ p şi d(VgVh) ≤ q

unde p şi q sunt două valori prag între 0 şi 1; aleşi de decident este necesar însă ca q să fie cât mai
aproape de 0 şi p să fie cât mai aproape posibil de 1.

Luând în considerare aceste aspecte, rezultă relaţia: V3 surclasează V1 şi V2 deoarece:

- c(V3,V1) = 0,6 şi d(V3,V1) = 0,42 => V3 surclasează V1;

- c(V3,V2) = 1 şi d(V3,V2) = 0 => V3 surclasează V2.

Universitatea din Bacău,Facultatea de Ştiinţe Economice, Departamentul I.D., Specializarea Marketing