Sunteți pe pagina 1din 18

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PIELONEFRITA ACUTA

 este o infectie a bazinetului si a interstitiului renal


 germenii incriminati sunt

coli proteus stafilococul klebsiella

CIRCUMSTANTE DE APARITIE

 contaminare ascendenta, cu punct de plecare o infectii vaginale

o manevre instrumentale nesterile o obstructia cailor excretoare


Aflați mai multe »
 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Nefrologie, urologie si nursing în afectiunile


renale, C20- NURSING : INGRIJIREA
PACIENTULUI CU INCONTINENTA
URINARA
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INCONTINENTA URINARA

Incontinenta urinara este definita ca eliminarea accidentala (involuntara)


de urina. Ea nu reprezinta o boala in sine, ci mai degraba un simptom al
unei maladii a tractului urinar. Incontinenta nu e o boala in sine, ci mai
degraba un simptom al unei afectiuni a tractului urinar inferior si este
foarte frecventa, mai ales la adultii varstnici.

De obicei, incontinenta urinara nu cauzeaza probleme majore de


sanatate, dar poate fi jenanta si poate afecta increderea in sine a
pacientelor.

CIRCUMSTANTE DE APARITIE - se poate produce


  inurma unei pierderi a constientei
 in urma unor rani la nervii rhidieni care regleaza activitatea vezicii
 in urma unei iritatii
 datorita unei incapacitati a muschiului vezical de a se desprinde
 din cauza unei tensiuni emotionale
 din cauza unu traumatism al sfincterului urinar extern
 datorita unor afectiuni neurologice aparute
 mictiuni imperioase cauzate de infectii
 incontinenta de efort se poate produce
Aflați mai multe »
 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Nefrologie, urologie si nursing în afectiunile


renale, C18- NURSING :INGRIJIREA
PACIENTULUI CU CATETERISM VEZICAL
SAU SONDA “A DEMEURE”
INGRIJIREA PACIENTULUI CU CATETERISM VEZICAL SAU SO
NDA “A
DEMEURE”

CATETERISM – introducerea unei sonde prin uretra in vezica

SCOP
 Golirea vezicii – cind golirea spontana este imposibila
 Prelevarea urinei sterile pentru analize de laborator
 Efectuarea unor procedee de tratament prin sonda
 Golirea vezicii inaintea unor operatii sau postoperator
 Bilantul hidric la bolnavii fara control sfincterian
 Masurarea cantitatii urinei reziduale ramasa in vezica dupa
mictiune

 Uneori cateterismul vezical este necesar pentru instalarea unei


sonde a demeure (sonda permanenta)
Aflați mai multe »
 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Nefrologie, urologie si nursing în afectiunile


renale, C19- NURSING :INGRIJIREA
PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RENALA
ACUTA
INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RENALA
ACUTA

 se caracterizeaza prin deteriorarea rapida a functiei renalede


excretie, ducind la acumularea de produsi metabolici in singe si de lichid
extracelular

 in acest caz

o rinichiul nu poate elabora urina in cantitate si concentratia


corespunzatoare

o produsele rezultate din metabolism ramin in singe si provoaca


intoxicatii o diureza este scazuta – oligurie, 400 ml /zi sau absenta

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
Aflați mai multe »
 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Nefrologie, urologie si nursing în afectiunile
renale, C17- NURSING:INGRIJIREA
PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA
INGRIJIREA PACIENTULUI CU LITIAZA RENALA

 este o afectiune caracterizata prin prezenta calculilor in bazinet si


caile urinare
 se formeaza prin precipitarea unor substante care se gasesc in urina
 precipitarea este favorizata de pH-ul urinei si concentrarea urinei
 au in compozitia lor oxalati, acid uric, fosfati, cistina

CIRCUMSTANTE DE APARITIE
 staza urinara
 infectii urinere repetate
 deshidratari masive

 afectiuni in cursul carora creste eliminarea urinara a substantelor


ce formeaza calculi

o hiperparatiroidie o osteoporoza
o. guta
 modificarea pH-ului urinar
o. scaderea aciditatii duce la precipitarea acidului oxalic
o. cresterea aciditatii accelereaza precipitarea acidului uric
o. in mediu alcalin se precipita fosfatii
 factori favorizanti
o. clima calda si uscata

o imobilizare prelungita la pat o aport exesiv de minerale


o alimente bogate in oxalati si acid uric: spanac, ciocolata
SEMNE SI SIMPTOME
 durere lombara permanenta sau provocata la efort

 durere colicativa apare in regiunea lombara, unilateral, cu iradiere


caracteristica, de-a lungul ureterului spre organele genitale externe,
radacina coapsei

 durerea poate fi intensa sau profunda


 cu caracter de ruptura , torsiune sau arsura
 poate fi continua , vie sau sa apara la anumite intervalle
 se intensifica la atingerea regiunii lombare, tuse, stranut, miscari

 pozitie antalgica (culcat in dl cu membrul inferior flectat)


 anxietate, neliniste, agitatie
 tenesme vezicale (nevoie imperioasa de mictiune)
 disurie, poalkiurie
 hematurie
 greturi, varsaturi
 meteorism
 oprirea tranzitului intestinal
 paloare , transpiratii, extremitati reci
 puls des tahicardic
 poate apare febra
 examinari clinice
o cistoscopie o urografie

o radiografie sipla o ecografie
o. examenul urinei
o hematurie

o aparitia cristalelor
PROBLEME
Aflați mai multe »
 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Nefrologie, urologie si nursing în afectiunile


renale, C16- NURSING : EXPLORAREA
SECRETIEI TUBULARE... INGRIJIREA
PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RENALA
ACUTA
EXPLORAREA SECRETIEI TUBULARE

Proba cu fenolsulfonftaleina (PSP) denumita si rosu fenol

 pregatirea bolnavului
o. se anunta bolnavul sa nu manince in ziua examinarii
 administrarea substantei
o. dimineata pe nemincate se injecteaza i.v. 1 ml PSP din
solutie 0,6%
o. nu este obligatoriu inainte de proba sa fie golita vezica
 recoltarea urinei
o. bolnavul este rugat sa urineze la 15 si la 70 min de la
administrarea

substantei
o. urina se trimite la laborator
 interpretare
Aflați mai multe »
 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Nefrologie, urologie si nursing în afectiunile
renale, C15 - NURSING: EVALUAREA
MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI
RENAL
 EVALUAREA MORFO-FUNCTIONALA A APARATULUI RENAL

 EXAMENUL MICTIUNII SI AL URINII

 mictiunea devine act constient dupa virsta de 2 ani

 la adultul sanatos se declanseaza usor, rapid, debit mediu 11-20


ml/secunda, inodor, cu jet puternic si regulat, ptind fi intrerupt voluntar

 adultul sanatos are 3-6 mictiuni/24 h


 principalele tulburari de mictiune
1. disuria
o ansamblul dificultatiilor de mictiune
o  poate proveni dintr-o mare varietate de stari patologice
2. polakiuria
 mictiuni anormal de frecvente
 poate fi de 2 tipuri
o datorata poliuriei
o. datorata reducerii capacitatii vezicii urinare
 cauzele sunt variate
o. infectii
Aflați mai multe »
 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest
Nefrologie, urologie si nursing în afectiunile
renale, C14 - NURSING - INGRIJIRI
GENERALE
INGRIJIRI GENERALE

 in primul rind trebuie tinuti la pat pentru retrocedarea tuturor


simptomelor
 scularea se face numai dupa aprobarea medicului

 se intimpla ca dupa sculare unele manifestari ca albuminuria si


hematuria sa reapara

 in starile de insuficienta renala cu eclampsie sau coma bolnavii vor


fi izolati

 la toaleta zilnica trebuie avuta mare grija deoarece sunt sensibili la


scaderea temperaturii

 suprafetele edematiate sunt foarte sensibile, se lezeaza usor


 bolnavii renali fac foarte repede escare de decubit
 atentie deosebita – toaleta cavitatii bucale

 infectiile micotice sunt frecvente


 alimentatia

o regimul dietetic in perioada acuta este lipsit de sare si proteine de origine


animala
o ratia fiind alcatuita din hidrati de carbon , completat cu unt

o. in glomerulonefrita in primele zile ramine pe regim de foame,


evitind pe cit posibil si lichidele
o in perioada de formare si mentinere a edemelor - regim desodat
o. in cazul deficitului functional al rinichiului compensat prin poliurie
pentru evitarea deshidratarii se vor da cantitati controlate de sare

Aflați mai multe »


 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Nefrologie, urologie si nursing în afectiunile


renale, C13 - NURSING : NOTIUNI DE
SEMIOLOGIE
NOTIUNI DE SEMIOLOGIE

ANAMNEZA

Numerosi agenti toxici, infectiosi sau alergici pot afecta rinichiul,


deteriorandu-i functiile. Iata de ce anamneza ocupa un rol important in
patologia renala, evidentiind diferiti factori si agenti care pot favoriza
sau produce leziuni renale.

Oboseala si subalimentatia, frigul si umiditatea favorizeaza adesea


diferite boli renale. Socul si traumatismele cu zdrobiri de tesuturi pot
realiza chiar grave leziuni renale, in special tubulare.

Unele substante toxice (plumbul, fosforul, mercurul) sau medicamente


(sulfamidele, penicilinele), prin mecanisme toxice sau toxico-alergice,
pot actiona asupra intregului nefron,- cu precadere asupra tubilor,
realizand tubulonefroze grave.

Graviditatea favorizeaza infectii urinare sau poate chiar duce la aparitia


„nefropatiei de sarcina".
Bolile altor aparate sau organe au deseori un rasunet renal. De exemplu,
endocardita lenta, hipertensiunea arteriala si ateroscleroza intereseaza
frecvent si rinichiul.

Adenomul de prostata, stricturile uretrale, litiaza reno-uretrala


favorizeaza staza si infectia renala.

Aflați mai multe »


 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Nefrologie, urologie si nursing în afectiunile


renale, C12 NURSING- NOTIUNI DE
ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A
APARATULUI RENAL , NOTIUNI DE
FIZIOLOGIE

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A


APARATULUI RENAL
Aparatul urinar este alcatuit din cei doi
rinichi si din caile evacuatoare ale urinii: calice, bazinele,
uretere, vezica urinara si uretra.

Rinichii, organele secretoare ale urinii, au forma de boabe de


fasole si sunt situati de o parte si de alta a coloanei lombare.
Fiecare rinichi, inconjurat de un strat celulo-adipos si invelit de
o capsula fibroasa inextensibila, este situat in loja renala.
Rinichii au o margine externa convexa, o margine interna
concava si doi poli: unul superior si altul inferior.

Pe partea concava se afla hilul renal, alcatuit din artera si vena


renala, limfaticele, nervii, jonctiunea uretero-bazinetala.
Rinichiul drept este ceva mai jos situat decat cel stang. Loja
renala este limitata in sus de diafragm, in spate de ultimele
„doua coaste si dedesubtul lor de muschii si apone-vrozele
lombare, iar inainte, de viscerele abdominale. In jos, loja renala
este deschisa (de aici, usurinta cu care se produce ptoza renala).
Situarea lombo-abdomi-nala a rinichiului explica de ce durerile
renale pot fi resimtite lombar, abdominal sau pelvian, de ce
tumorile renale se evidentiaza ca o masa abdominala si de ce
flegmoanele perinefretice cu evolutie superioara imbraca
simptomatologie toracica.
Aflați mai multe »
 
Trimiteți prin e-mailPostați pe blog!Distribuiți pe TwitterDistribuiți pe FacebookTrimiteți către Pinterest

Nefrologie, urologie si nursing în afectiunile


renale, C11 Traumatismele aparatului uro-
genital , Adenocarcinoamele
Traumatismele aparatului uro-genital
Clasificare

Contuzii (traumatisme închise)


Plăgi (soluţie de continuitate tegumentară)
Topografic –Traumatiseme:
Renale
Ureterale
Vezicale
Uretrale
Peniene
Scrotale+ testiculare
Etiopatogenie

Acţiune directă a agentului vulnerant abdomen

perete toraco-lombar coloană vertebrală

Mecanism indirect
Anatomie patologica
Contuzia renală simplă (hematom subcapsular)
Ruptură renală incompletă + hematom perirenal localizat
R. renală incompletă + hematom perirenal difuz
R. renală completă + hematom perirenal
T. unei ramuri arteriale segmentare

T. arterei principale
Laceraţia renală multiplă
Ruptura pediculului renal
Anamneza

Timpul scurs
Condiţii de producere
Agent vulnerant (direct, indirect)
Starea de conştienţă
Parametrii vitali

P, TA, R/min, diureză,hematurie


Examen obiectiv

Formaţiune în flanc sau lombă cuapărare musculară, durere


parietală
Leziuni asociate, fracturi (costale, vertebrale, bazin, membre)
Apărare, contractură abdominală
Perforaţie
Hemoperitoneu / uroperitoneu - Puncţie abdominală
Examenul macroscopic al urinei = Hematurie
Investigaţiile paraclinice

Laborator: Hb, Ht, uree, creatinină, glicemie, probe de


coagulare, grup sanguin, ex. Sumarde urină
Ecografia abdominală (reno-vezicală)
RRVS + UIV
Radiografia toraco-pulmonară + altele
TC
Angiografie – aortografie, arteriografie renală selectivă

Studii radioizotopice (scintigrafie renală +


nefrogramăizotopică)

Semnele clinice traumatice renale uşoare – 85%

Hematurie
Durere lombară moderată
Fose lombare normale la palpare

NU sînt semne de hemoragie internă Evoluţie:

Urina se clarifică rapid

NU apar semne de hematom lombar NU Ht la determinările


succesive
Tratament

Internare în spital Repaus la pat

Monitorizarea funcţiilor vitale şi evoluţia rinichiului


traumatizat Antibioterapie preventivă

Perfuzii diureză normală reechilibrarea volemică,


electrolitică Externarea după 7 zile de urină limpede

Control la 3 – 6 luni (UIV)


Semnele clinice aletraumatismelor renale medii – 15%

Durere lombară moderată Contractură musculară Lombă


plină, păstoasă

Hematurie ± hTA, P , paloare, anemie


Tratament

Echilibrare în 12 – 24 ore Internare în spital Repaus la pat

Perfuzie: h-e, volemică, hematologică


Antibioterapie, antalgice

Se urmăreşte : P, TA, Ht, hematom lombar, hematuria:


STABILIZARE daca hemoragia s-a oprit - OPERAŢIE la 5-
9 zile

EVOLUŢIE -OPERAŢIE IMEDIATĂ

Indicatii pentru operatie:

Hematom lombar palpabil Semne urografice: deplasare


ureter-rinichi R mut

extravazare SDC amprenta caliceală


SDC la distanţă de rinichi
Complicatii:

Precoce hemoragie

extravazare urohematică, infecţie


Tardive
HTA
Hidronefroză
Fistulă arterio-venoasă
Litiaza urinară
Pielonefrita
Scleroatrofia renală
Pseudochistul urohematic
TRAUMATISME URETERALE

Diagnostic pozitiv - clinic:

Durere lombară (colică, nefralgie) Febră, greţuri

Fistule urinare (u-vaginale, u-cutanate) Anurie

Nefromegalie

Peritonită acută Ascită Imagistică:

UIV – întârziere secreţie, R mut, UHN, ecografie

Complicaţii: Stricturile ureterale Ureterohidronefroza

Fistula urinară cronică


PNA

Tratament: URGENŢĂ - drenaj intern (stent) extern -


reconstrucţie
TRAUMATISMELE VEZICALE (subperitoneale,
intraperitoneale)

Semne generale de şoc traumatic + hemoragic ± sepsis: hTA


P

Paloare
Transpiraţii
Semne clinice ale RV subperitoneale

Dureri loco-regionale intense

Hemato-urinom perivezical – formaţiune pseudotumorală


hipogastrică cu tegumente supraiacente reci

Semne parieto-cutanate de traumatisme (excoriaţii,


hematoame) Micţiune posibilă, urină hematurică
Semne clinice ale rupturii vezicale intraperitoneale

Semne cutaneo-parietale (hipogastrice)- excoriaţii,


hematoame Durere hipogastrică ± epigastru

“Ascită” – fluid intraperitoneal

Semne de peritonită – imediat (urină infectată) sau la 1 – 2


zile Suprimarea micţiunilor – parţial sau total

Tact rectal – semne de iritaţie peritoneală cu Douglas


bombat Semne de şoc septic = peritonită urinară
Investigaţii paraclinice necesarediagnosticului pozitiv

Laborator
Imagistic:
RRVS - fracturi de bazin
- arie mată în pelvis sau hipogastru
UIV + cistografie = extravazarea SDC perivezical sau în
peritoneu Uretrocistografia retrogradă – 350 – 400 ml SDC
perivezical sau peritoneu Ecografia abdominală

TRATAMENT - URGENT: şocul, hemoragia

Rupturile vezicale subperitoneale