

CUPRINS
Prevenirea traficului de fiinţe umane,
prin activităţi pastorale şi didactice

CUVÂNT ÎNAINTE ............................................................................................................... 2

I. INTRODUCERE .................................................................................................................. 6

II. ASPECTE GENERALE PRIVIND TRAFICUL DE FIINŢE UMANE .................... 6

II.1. Delimitări conceptuale ................................................................................................... 7
II.2. Etapele traficului de fiinţe umane ............................................................................... 8
II.3. Implicaţii ale fenomenului traficului de fiinţe umane ........................................... 12
II.4. Cauze şi note specifice ale traficului de fiinţe umane în Republica Moldova ... 14
II.5. Statistici privind traficul de fiinţe umane în Republica Moldova ....................... 15
II.6. Abordări greşite ale problematicii traficului de fiinţe umane .............................. 20
II.7. Aspecte ale legislaţiei din Republica Moldova privind problematica
traficului de fiinţe umane ...................................................................................................... 20

III. ASPECTE PASTORALE PRIVIND TRAFICUL DE FIINŢE UMANE ............... 24

IV. ASPECTE DIDACTICE PRIVIND PROBLEMATICA TRAFICULUI

DE FIINŢE UMANE ........................................................................................................ 29

V. ANEXE ................................................................................................................................. 50

VI. BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................... 70

 1


Sfânta Scriptură prezintă omul drept coroana întregii creaţii, zidirea de mare preţ
pe care Dumnezeu a aşezat-o să stăpânească lucrul mâinilor Sale. După căderea în
păcat, pentru a-i da din nou omului posibilitatea de a ajunge la asemănarea cu El,
Dumnezeu Fiul se întrupează şi se jertfeşte pentru răscumpărarea neamului ome-
nesc.

Înţelegerea valorii persoanei umane a avut de suferit în mod dramatic de-a lungul
timpului, ajungându-se la situaţii precum vânzarea lui Iosif de către fraţii săi, iar
mai târziu vânzarea Mântuitorului de către unul dintre ucenici.

Perioada contemporană, marcată de o dezvoltare exponenţială a ştiinţei şi tehnicii,

a cunoaşterii în general, în pofida modernizării legislaţiei internaţionale, în sen-
sul unei mai bune protejări a drepturilor şi libertăţilor individuale şi colective, este
umbrită de existenţa unor fenomene precum traficul de fiinţe umane. Oricare ar fi
scopul pentru care este desfăşurat, prostituţia, munca forţată sau vinderea în vede-
rea prelevării de organe, traficul de fiinţe umane reprezintă un atentat grav la adresa
persoanei umane, o cale de mutilare a chipului lui Dumnezeu din om, o degradare
a omului din statutul de fiinţă chemată la desăvârşire şi la întâlnirea în împărăţia
cerurilor cu Lumina şi Viaţa, în cel de obiect, de marfă.

Prezenţa fenomenului traficului de fiinţe umane în ţările Europei, care au la temelia

dezvoltării lor sociale şi culturale principiile învăţăturii creştine, nu poate fi explica-
tă decât prin lipsa de scrupule manifestată de oameni care nu ezită să-şi vândă şi să-
şi mutileze fizic şi sufleteşte semenii, pentru un câştig material, pe fondul existenţei
unor situaţii materiale extrem de precare pentru numeroase familii – în special în
ţările din Est.

În faţa unor astfel de situaţii, guvernele ţărilor afectate de fenomenul traficului de

fiinţe umane au luat măsuri de adaptare a legislaţiei la noile provocări. Cu toate
acestea, fenomenul este într-o continuă dezvoltare, reţelele de trafic fiind din ce în
ce mai bine organizate.

Iată de ce considerăm că este de datoria Bisericii şi a Şcolii să îi informeze pe tineri

şi nu numai despre implicaţiile acestui fenomen de sclavie modernă.

Pr.prof. Dorin OPRIŞ, doctor în Ştiinţele Educaţiei

Prof. Monica OPRIŞ, doctor în Ştiinţele Educaţiei

2



 3


4



De ce considerăm că Biserica şi Preoţii ei ar trebui să se alăture nouă şi multor

altora în lupta împotriva traficului şi în realizarea eforturilor noastre umanitare
orientate spre protejarea şi ajutorarea celora care au devenit sau care pot deveni
victime?

În primul rând, pentru că credem că traficul îşi are rădăcinile în marginalizarea

socială şi disperarea personală. Mulţi tineri se pomenesc pe mâinile traficanţilor
deoarece luptă în singurătate pentru a-şi asigura un viitor. Ei au pierdut speranţa
şi au cedat în faţa tentantelor, dar falselor oferte pentru o viaţă mai uşoară peste
hotare. Câţiva au intuit anumite dificultăţi, dar au îndurat până la urmă după
cum un trai greu peste hotare a părut mai atractiv decât o viaţă cu necaz acasă.
Biserica este apărătorul firesc al celor slabi şi umili, singuratici şi disperaţi. Su-
ferinţa personală a celor care sunt vânduţi şi care au supravieţuit în urma trafi-
cului trebuie recunoscută şi conştientizată de oamenii care predică în Bisericile
noastre. Mulţi şi multe din acelea care au devenit victime ale traficului au căutat
blajinul refugiu al Bisericii înaintea calvarului îndurat şi multe au şoptit rugăciu-
ni icoanelor după ce au supravieţuit ororilor. Suferinţa victimelor intră pe porţile
Bisericilor şi Mănăstirilor moldoveneşti. Biserica a deschis uşile pentru toţi şi
oferă alinare tuturor. Să nu uităm despre asta.

În cel de-al doilea rând, Biserica este protectorul obiceiurilor şi tradiţiilor noa-
stre, dar nu este o Biserică care există în trecut sau în izolare. Este o Biserică care
trăieşte; ori a fi în viaţă acum înseamnă a fi activ în lumea contemporană şi a fi în
legătură cu timpul de azi. Traficul şi ororile exploatării de la care au avut de sufe-
rit peste hotare multe femei din Republica Moldova, visele spulberate, traumele
şi coşmarurile sunt parte a realităţii private pentru multe şi mulţi. Dacă Biserica,
prin membrii ei, va cunoaşte mai multe despre rănile ascunse din sufletele aces-
tor femei, atunci ea va fi mai bine pregătită să le înţeleagă şi să le ajute, va fi mai
deschisă să ajungă până la ele şi să le uşureze suferinţa.

Indiferent pe ce continent, indiferent în ce ţară – dificultăţile economice şi pro-

blemele sociale au generat dintotdeauna decădere morală. Copiii şi adolescenţii,
crescând de sine stătător, sunt vulnerabili faţă de ispite şi cad cu uşurinţă seduşi
de către negustorii de speranţe. Deseori Biserica şi reprezentanţii ei sunt che-
maţi a ajunge până la fiii săi in loco parentis.

În final, nici un progres social nu este complet fără participarea Bisericii, fără
participarea celora care îndrumă şi pregătesc credincioşii pentru mântuire pe
pământ şi în paradis, fără de cei care pot ajuta la vindecarea inimilor şi suflete-
lor.

Martin Andreas WYSS,

Şeful Misiunii OIM în Republica Moldova

 5

I. INTRODUCERE
Creat din iubire după chipul lui Dumnezeu (Facere 1,27), omul este fiinţa superioară celorlalte făpturi:
“Cine altul din cele de pe pământ a fost făcut după chipul Ziditorului? Cui a dăruit conducerea şi stăpâni-
rea peste toate, a celor de pe pământ, a celor din apă şi a celor din văzduh?” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii la
Psalmi, 1986, p.319).

Fericirea caracteristică stării primordiale – ca efect al comuniunii omului cu Dumnezeu şi a soţilor între
ei, al săvârşirii binelui şi al ordinii morale desăvârşite – a ajuns să fie scopul omului pe pământ şi după
căderea în păcat: “Omul e o făptură care caută fericirea. Asta este omul. Prin fiinţa sa, orice om, de-a lungul
întregii sale vieţi, nu face decât să caute fericirea. Sfinţii şi asasinii, hoţii şi preafericiţii, păcătoşii şi virtuoşii
– absolut toţi oamenii care au trăit, trăiesc şi vor trăi pe pământ – nu fac decât un singur lucru: îşi caută
fericirea. Ceea ce îi deosebeşte pe oameni e doar modul, locul şi mijloacele pe care le aleg pentru a deveni fe-
riciţi. Prin aceasta sfântul se deosebeşte de asasin. Fiindcă amândoi, sfântul şi asasinul, nu fac decât să caute
fericirea. O caută însă cu totul altfel. ” (V. Gheorghiu, Cum am vrut să mă fac sfânt, 1999, p.56).

Sfânta Scriptură oferă nenumărate exemple de oameni care au simţit fericirea prin refacerea legăturii cu
Dumnezeu (de exemplu, Zaheu, mai-marele vameşilor, care şi-a găsit fericirea abia în momentul în care a
îndreptat răul făcut celor pe care îi înşela luându-le din avutul lor – Luca 19, 1-11), dar şi de oameni care
au căutat fericirea în acţiuni care vizau dobândirea de valori materiale în mod egoist, în orice chip (de
exemplu, bogatul căruia i-a rodit ţarina şi care s-a gândit doar la binele propriu atunci când şi-a manifes-
tat bucuria prin dorinţa de a-şi mări hambarele – Luca, 12,16-21).

Răspunsul Mântuitorului la modalităţile şi mijloacele alese de oameni pentru găsirea fericirii este, de
asemenea, diferit: celor care îşi caută fericirea alături de Dumnezeu, El le oferă mântuirea: “Astăzi s-a fă-
cut mântuire casei acesteia” (Luca, 19,10), iar celor care îşi caută fericirea în bunuri şi plăceri, le descoperă
adevăratul sens al alegerii făcute de ei: “Nebune! În această noapte vor cere de la tine sufletul tău. Şi cele ce
ai pregătit ale cui vor fi? Aşa se întâmplă ce cel ce-şi adună comori sieşi şi nu se îmbogăţeşte în Dumnezeu”
(Luca 12, 20-21).

În această ultimă categorie se înscriu şi cei care identifică traficul de fiinţe umane drept o posibilitate de a
dobândi valori materiale. Astfel, alături de obiectele de mare preţ considerate drept valori şi încadrate în
categoria mărfurilor, tot mai mult în ultima perioadă apar fiinţele umane. Aceste aspecte sunt amintite în
Apocalipsă, unde sunt profeţite şi consecinţele lor: “Marfă de aur şi de argint, pietre preţioase şi mărgări-
tare, vison şi porfiră, mătase şi stofă stacojie, tot felul de lemn bine mirositor şi tot felul de lucruri de fildeş,
de lemn de mare preţ şi marfă de aramă şi de fier şi de marmură, şi scorţişoară şi balsam şi mirodenii şi mir
şi tămâie şi vin şi untdelemn şi făină de grâu curat şi grâu şi vite şi oi şi cai şi căruţe şi trupuri şi suflete de
oameni. Neguţătorii de aceste lucruri, care s-au îmbogăţit de pe urma ei, vor sta departe, de frica chinurilor
ei, plângând şi tânguindu-se, şi zicând: Vai! Vai! Cetatea cea mare, cea înveşmântată în vison şi în porfiră şi
în stofă stacojie şi împodobită cu aur şi cu pietre scumpe şi cu mărgăritare! Că într-un ceas s-a pustiit atâta
bogăţie!” (Apocalipsa, 18,12-15).

II. ASPECTE GENERALE PRIVIND

TRAFICUL DE FIINŢE UMANE
Vânzarea oamenilor în scopul exploatării acestora este cunoscută în istorie ca fiind o acţiune specifică
epocii sclavagiste, dar cu reminiscenţe în timp, generate de influenţele unor concepţii religioase care pro-
movau intoleranţa religioasă sau etnică, precum şi de dorinţa de câştig prin orice mijloace.

6


II.1. Delimitări conceptuale
Prezenţa traficului de fiinţe umane în întreaga lume, în spaţii culturale complexe şi diferite a generat
deosebiri în ceea ce priveşte definirea, abordarea şi combaterea acestui fenomen.

Într-o definiţie mai cuprinzătoare, prin trafic de fiinţe umane se înţelege “recrutarea, transportarea,
transferul, adăpostirea sau primirea persoanelor, făcând uz de ameninţări sau forţă sau alte forme de
constrângere, de răpire, de înşelăciune, de viclenie, de abuz de putere sau poziţie de vulnerabilitate sau de
oferire sau primire a plăţilor sau beneficiilor pentru obţinerea consimţământului persoanei care are con-
trol asupra altei persoane, în scopul exploatării. Exploatarea va include, cel puţin, exploatarea altor per-
soane în scopul prostituţiei sau a altor forme de exploatare sexuală, munca sau serviciile forţate, sclavia
sau practici similare sclaviei, servitutea sau extragerea organelor” (Protocolul privind prevenirea, repri-
marea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi copiilor, (Protocolul de la Palermo),
adiţional la Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, 2000, ratificat
de Republica Moldova prin Legea Nr.17-XV din 17 februarie 2005).

Pentru unele ţări, traficul de fiinţe umane constituie o problemă de dată mai recentă, motiv pentru care în
documentele oficiale ale acestora, dintr-o lipsă de înţelegere exactă a lucrurilor, doar exploatarea sexuală
este considerată ca făcând parte din acest fenomen, excluzându-se alte ipostaze ale acestuia.

Cele mai importante aspecte ale traficului de persoane sunt legate de condiţiile de exploatare şi servitute,
independent de exprimarea consimţământului victimei, şi de delimitarea acesteia de statutul de emigrant
ilegal într-o anumită ţară. Astfel, adeseori, traficul de fiinţe umane este asociat cu PROSTITUŢIA (A) şi
cu MIGRAŢIA NEREGULARĂ DE PERSOANE (B). (pentru mai multe detalii vezi Anexa 1)

a. Definiţia dată traficului de fiinţe umane elimină orice posibilitate de a confunda

acest fenomen cu cel al prostituţiei, chiar dacă prostituţia constituie unul dintre sco-
purile în care sunt traficate victimele.
Asemănările între traficul de fiinţe umane realizat în vederea prostituţiei şi prostituţie se referă la:
practicarea prostituţiei;
pierderea controlului asupra acţiunilor proprii, prin faptul că, în ciuda consimţământului acordat
iniţial în cazul prostituţiei, victimele nu pot controla şi alege nici clienţii, nici numărul acestora, nici
sumele câştigate, acestea fiind contabilizate de “patron”.

Traficul de fiinţe umane în vederea prostituţiei se deosebeşte de prostituţie prin următoarele aspecte
esenţiale:
parcurgerea unor etape: recrutarea, transportul din ţara de origine în ţara de destinaţie, vânzarea,
sechestrarea şi exploatarea, re-vânzarea (uneori), ieşirea şi repatrierea victimelor;
lipsa libertăţii victimelor de a renunţa la practicarea prostituţiei;
recrutarea în scopul vânzării şi exploatării se realizează prin înşelăciune sau constrângere: nu
poate exista un acord de a fi traficată;
dependenţă totală prin impunerea datoriilor de răscumpărare, pentru perfectarea documentelor,
pentru transport etc.;
lipsa remunerării sau plată (suport) minimă, activitate în contul unei datorii;
restrângerea celor mai elementare libertăţi şi drepturi: circulaţie, îngrijire medicală etc.;
existenţa unor reţele internaţionale complexe şi bine organizate în vederea vânzării şi exploatării
victimelor;
vânzarea şi exploatarea victimelor în afara graniţelor ţării (excepţie fac cazurile în care victima este
traficată în ţară, dintr-o regiune în alta, fenomen cunoscut ca ”trafic intern”);
privit din perspectiva moralei creştine, lipsa de responsabilitate a victimelor traficului pentru păca-
tul desfrânării.

 7

Problema culpabilităţii victimelor
Victima ajunsă prostituată din cauza înşelăciunilor şi a lipsei de discernământ (în cazul minorilor) nu
poartă, în faţa lui Dumnezeu, responsabilitatea morală a faptului săvârşit sub presiunea ameninţărilor,
pentru că nu a plecat cu intenţia de a-l face, nu a fost liberă să aleagă între a se prostitua sau nu şi nu a
putut să se opună acestui păcat, din cauza traficantului sau a clientului.

Ea nu trebuie stigmatizată, deoarece de faptele ei se fac vinovaţi cei ce au obligat-o să le săvârşească. Ar

fi o dublă nedreptate pentru victimă, care a suferit o dată, pe nedrept, din cauza traficantului şi ar suferi
iarăşi de pe urma stigmatului aplicat.

Singura vină a acestor persoane o constituie, poate, doar credulitatea şi pripirea. Numai acea persoană,
care în momentul plecării, a consimţit liber la viitorul de prostituată este vinovată în faţa lui Dumnezeu.
Ea rămâne, totuşi, o victimă, nu doar pentru că i s-a aplicat acelaşi tratament inuman ca şi celorlalte,
fiind vândută, lipsită de libertate şi, deci, privată de posibilitatea renunţării la prostituţie, ci şi în puterea
tuturor circumstanţelor care au impus victima să accepte plecarea lipsind-o, în fapt, de o reală libertate
de a alege: sărăcia, şomajul, abuzul din familie şi comunitate etc.

Totuşi, şi unele şi altele sunt primite înapoi de Dumnezeu, cu aceeaşi dragoste (II Petru 3,9).

b. Diferenţele dintre traficul de fiinţe umane şi migraţia neregulară are în vedere ur-
mătoarele aspecte:
migraţia neregulară presupune alegerea liberă pe care o face o persoană de a circula în interiorul
sau în exteriorul ţării, cu asumarea anumitor fapte ilegale, cele mai importante fiind trecerea ilegală
a frontierelor de stat, fie prin eludarea punctelor de control sau prin utilizarea de acte false, respectiv
munca la negru, în condiţiile impuse de patron, care stabileşte: orarul de activitate, remuneraţia, mo-
mentul retragerii din activitate, utilizarea unor elemente de constrângere (ore suplimentare, salariu
redus);
în cazul migraţiei neregulare, persoanele care prestează o activitate sunt remunerate, chiar dacă sa-
lariul pe care îl primesc este sub nivelul salariului minim din ţara respectivă;
migraţia neregulară determină de multe ori riscul de a deveni victimă a traficului de fiinţe umane.

În ceea ce priveşte asocierea traficului de fiinţe umane cu migraţia neregulară, efectul acestei percepţii
greşite poate “conduce la deportarea persoanelor traficate, fără a lua în considerare violarea drepturilor
omului şi viitorul deportaţilor în ţara de origine, unde vulnerabilitatea faţă de reţelele de trafic se men-
ţine” (Traficul de fiinţe umane. Reforma cadrului legislativ în Italia, 2003, p.3). (pentru mai multe detalii
vezi Anexa 1)

II.2. Etapele traficului de fiinţe umane

Mărturiile victimelor traficului au permis identificarea etapelor acestui fenomen: recrutarea, transportul,
vânzarea, sechestrarea şi exploatarea, re-vânzarea (în unele situaţii), ieşirea, repatrierea.

1. RECRUTAREA
Declinul economic din multe ţări foste comuniste a determinat migraţia în scopul găsirii unui loc de
muncă mai bine plătit, în Europa de Vest. Reprezentările pozitive ale succesului pe piaţa forţei de muncă
în străinătate alimentate de contactul cu modelele de succes din anturaj determină luarea deciziei de a
pleca în străinătate, fără a fi luaţi în considerare factorii de risc. Toate acestea se întâmplă pe fondul să-
răciei, al şomajului, al experienţei ratate în găsirea unui loc de muncă, al nivelului scăzut de educaţie, al
pregătirii profesionale precare, al abuzurilor de diferite tipuri din familie, al lipsei familiei (sau existenţa
unei familii dezorganizate, dezbinate), al încrederii prea mari în propria persoană. Aceste aspecte sunt

8


cunoscute şi speculate de persoanele care recrutează viitoarele victime cu scopul de a le vinde unor mem-
bri ai reţelelor de trafic de fiinţe umane.

Realizarea unui portret fizic al recrutorilor este un demers aproape imposibil în condiţiile în care, din
mărturiile victimelor, desprindem faptul că e vorba, de foarte multe ori, de persoane din chiar anturajul
acestora (părinţi, rudenii, prieteni sau cunoştinţe) sau de persoane necunoscute. Nota comună a tuturor
tipurilor de recrutori este încrederea pe care o inspiră victimelor.

În general, profesiile recrutorilor presupun relaţii cu publicul: vânzători, taximetrişti, reprezentanţi ai

unor firme reale sau fantomă etc.

Recrutarea se realizează prin următoarele modalităţi:

1. prin oferte false de locuri de muncă bine plătite în străinătate (vânzătoare, chelneriţă, bucătărea-
să, dansatoare, dădacă sau lucrător în agricultură sau în industria confecţiilor, în ţări precum Rusia,
Turcia, Emiratele Arabe Unite, Franţa, Italia, Spania, Grecia, Germania etc.), făcute direct victimelor,
prin cunoştinţe, rude, persoane apropiate.
2. prin agenţii de impresariat artistic, prin intermediul anunţurilor de mică publicitate, care vi-
zează în special femei: Recrutăm tinere fete, dansatoare, balerine, pentru ţara X. Plecare imediată,
sau Poţi câştiga 1000 de dolari pe lună, sau Am mai trimis fete s-au întors şi-au luat şi casă! sau O fată
frumoasă ca tine, cu meseria de ... poate să câştige mulţi bani în ...;
3. prin agenţii de turism. O mare parte din agenţiile de turism desfăşoară sub masca licenţei legale
activităţi criminale, inclusiv facilitarea migraţiei neregulare şi a traficului de fiinţe umane. Cei care
migrează prin intermediul acestor agenţii sunt foarte expuşi riscului de a fi traficaţi deoarece, o dată
ajunşi în ţara de destinaţie, tentează şedere şi angajare ilegală (deci poziţie vulnerabilă );
4. prin agenţii matrimoniale. Deşi sunt puţine cazuri de recrutare, cel mai adesea, agenţiile respecti-
ve intermediază legături între femei tinere şi bărbaţi mai în vârstă, dar bogaţi, din Europa de Vest, în
vederea căsătoriei. De obicei, bărbatul trimite bani de viză, bilet de drum sau îi spune victimei că îi va
restitui banii, o dată ajunsă în ţara de destinaţie;
5. prin utilizarea forţei, în special prin răpire.

În primele două situaţii, recrutarea are loc prin înşelarea parţială sau totală a victimei.

Persoanele care intră în contact cu membrii unei reţele de trafic pot observa anumite indicii care suge-
rează potenţialul pericol:
solicitarea păstrării secretului acţiunii;
oferirea unor detalii superficiale despre condiţiile de lucru sau cazare;
absenţa sau necorespunderea licenţei eliberate de organul de stat abilitat genului de activitate prac-
ticat de firma care intermediază găsirea unui loc de muncă;
lipsa din contractul semnat a datelor privind condiţiile de cazare, de muncă, de remunerare şi a în-
registrării acestuia la Oficiul Forţei de Muncă din ţara respectivă sau la serviciul de Stat Migraţiuni;
oferirea unor mari sume de bani pentru prestarea de activităţi care nu necesită o anumită calificare
sau încălcarea unor norme religios-morale. Dacă salariul mediu în ţara în care vor să migreze este
sub nivelul celui oferit, oferta de lucru poate ascunde un potenţial pericol. De asemenea şi dacă sala-
riul mediu este cu mult mai mare peste cel oferit poate fi un potenţial pericol, prin faptul că prin sa-
lariul primit, victimele nu îşi pot acoperi cheltuielile minime de trai în ţara respectivă, fiind obligate
să presteze şi alte munci (de exemplu, prostituţia) pentru întreţinere;
oferirea unor facilităţi în ceea ce priveşte rezolvarea actelor şi aranjamentelor de călătorie;
trecerea ilegală a frontierei (inclusiv prin folosirea de acte false sau acte aparţinînd altor persoane);
asigurarea sumei de bani necesară trecerii legale a frontierei. Ofertele de genul “plătesc eu pentru
tine şi te răscumperi tu când ajungem” conţin aproape întotdeauna un potenţial pericol.

 9

Portretul religios-moral al recrutorilor se poate creiona în jurul păcatelor: necredinţa în Dumnezeu, min-
ciuna, înşelarea încrederii, lăcomie, egoism, răpirea etc.

2. TRANSPORTUL
Traficul de fiinţe umane se desfăşoară pe anumite rute, din ţara de origine spre ţara de destinaţie, unde
are loc vânzarea. În anumite cazuri, vânzarea se realizează şi în ţările de tranzit. De cele mai multe ori,
pentru transport, recrutorii apelează la călăuze.

Rutele traficului de fiinţe umane suferă modificări în funcţie de destinaţiile în care există cerere, unde
beneficiul potenţial din exploatarea victimelor este cel mai mare.

Trecerea frontierei spre ţara de destinaţie (de cele mai multe ori alta decât cea declarată) se face cu ajuto-
rul recrutorilor sau al călăuzelor şi poate fi:
legală, în cazul persoanelor care au paşaport, viză, contracte de muncă;
ilegală, în cazul persoanelor minore sau care nu posedă paşaport, situaţie în care călăuzele pro-
mit trecerea graniţei în siguranţă, în schimbul unei sume de bani sau fără plată, aşteptând mo-
mentul prielnic părăsirii ţării sau constituirii grupului;
cu mituirea serviciilor de frontieră;
cu evitarea inspecţiei de frontieră.

În cele mai multe cazuri, pe parcursul transportului, victimele sunt tratate civilizat, li se oferă condiţii de
cazare şi masă, pot lua legătura cu familia.

Cu toate acestea, există anumite indicii care pot sugera pericolul intrării într-o reţea de trafic, cum ar fi:
reţinerea de către călăuză/ conducătorul grupului a actelor de identitate sub diferite motive;
interzicerea ieşirii în locuri publice sau sechestrarea într-un spaţiu închis;
supravegherea permanentă şi interzicerea contactării prietenilor, rudelor;
schimbarea călăuzelor;
alegerea unor rute ocolitoare, prin locuri ferite;
deturnarea destinaţiei iniţiale;
separarea celor care călătoresc în grup şi dirijarea pe rute diferite;
modificarea condiţiilor contractuale pe traseul de trafic;
supunerea victimelor la abuzuri emoţionale de diferite tipuri;
obligarea prestării unor servicii în contul unor datorii.

De multe ori, o dată intrate în trafic, chiar dacă victimele îşi dau seama că ar putea fi în pericol, ele sunt
în imposibilitatea de a ieşi din situaţia creată.

3. VÂNZAREA
Vânzarea se realizează în afara graniţelor ţării, fără ştirea victimelor, care devin astfel “proprietatea” unor
patroni de stabilimente în ţări a căror limbă nu o cunosc (în majoritatea cazurilor), unde nu pot cere
ajutor pentru a ieşi din impas, unde au un statut ilegal şi riscă pedeapsă, atât din partea „stăpânului” pen-
tru nesupunere, cât şi pedeapsă legală o dată ce, de cele mai dese ori, sunt deposedate de acte. Preţul de
vânzare este fixat în funcţie de aspectul fizic şi de vârsta persoanelor traficate, de ţara în care se realizează
vânzarea.

4. SECHESTRAREA ŞI EXPLOATAREA
În majoritatea cazurilor, victimele realizează că au fost vândute abia în momentul în care sunt sechestrate
şi exploatate, etapă caracterizată prin: izolarea în locuri închise şi bine păzite, lipsa totală a posibilităţilor
de comunicare (li se reţin telefoanele celulare, actele de identitate etc.), obligarea practicării prostituţiei, a
muncilor forţate, a cerşetoriei etc. O tendinţă care se observă tot mai mult în ultimul timp este de a oferi
victimelor un minim de libertate (plimbări însoţite, telefon, lucruri private, bani de buzunar) care însă

10


sunt compensate prin măsuri alternative de control: ameninţări cu răzbunarea membrilor familiei în caz
de evadare (multe victime şi-au lăsat copii acasă), impunerea unei scheme de plăţi şi chiar răscumpărare,
provocarea dependenţei de droguri, coruperea organelor de drept, ameninţarea cu răfuială fizică etc.

Victimele sunt tratate inuman: izolare (în întuneric, mizerie, frig, căldură sufocantă), înfometare, ame-
ninţare, drogare, maltratare, viol comis de una sau mai multe persoane etc.

Controlul victimelor se realizează prin împovărarea cu datorii, prin izolare, prin practicarea violenţei
şi inducerea fricii, prin folosirea ameninţărilor privind răzbunarea pe membrii familiei rămaşi acasă
etc. Abuzurile la care sunt supuse urmăresc distrugerea personalităţii, a rezistenţei fizice, a suportului
sufletesc pentru o anumită opoziţie, a voinţei. Victimele care refuză să se prostitueze sau care rămân în-
sărcinate pot fi omorâte de către patroni.

Perioada de sechestrare se poate prelungi atunci când victima se află în imposibilitatea de a evada sau este
în situaţia în care acceptă starea de sclavie pentru a-şi proteja viaţa sau rămâne să lucreze în cadrul unui
contract obişnuit pe piaţa prostituţiei.

5. RE-VÂNZAREA
De cele mai multe ori, victimele intră într-un ciclu al falselor datorii: cei care le cumpără pretind că tre-
buie să-şi recupereze banii investiţi. În momentul în care pe lângă suma investită patronul are şi un profit
(altfel investiţia nu ar fi rentabilă!), urmează re-vânzarea către o altă persoană care, la rândul ei, a plătit
o sumă ce trebuie recuperată. Victimele intră astfel într-un circuit în care sunt re-vândute, în anumite
cazuri chiar de clienţi.

6. IEŞIREA DIN REŢEA

Din mărturiile victimelor repatriate rezultă că din totalul persoanelor traficate, un procent relativ redus
reuşesc să evadeze sau sunt predate de patroni poliţiei, în urma raziilor.

Ieşirea din reţea (evadarea) presupune valorificarea unei conjuncturi favorabile, date fiind condiţiile în
care victimele sunt sechestrate şi asumarea unor riscuri foarte mari.

Un aspect esenţial este şi recunoaşterea de către autorităţile din ţările în care se află victima a statutului
de victimă a traficului. Au fost cazuri în care acestea au fost încadrate în categoria infractorilor, ca urma-
re a trecerii ilegale a frontierei, a şederii într-un anumit teritoriu peste limita admisă, a lipsei actelor de
identitate sau a practicării prostituţiei sau cerşetoriei etc.

Multe din evadările relatate de victime s-au produs cu ajutorul clienţilor care, fie că au oferit anumite
instrumente (telefon, bani, călăuză), fie că au semnalat la organele de drept.

7. REPATRIEREA
Repatrierea se realizează de către OIM, ambasadele şi consulatele Republicii Moldova, deseori folosind
asistenţa unor ONG sau chiar persoane private. Victimelor li se eliberează titlu de călătorie (paşaport alb)
şi documente de călătorie, iar primirea în ţară se face de către echipa de asistenţă a OIM Chişinău, care le
ajută să se integreze în programele de asistenţă pentru victimele traficului de femei în Moldova.

În unele situaţii, victimele se întorc în ţară fără implicarea unor organizaţii, iar acest lucru face imposibilă
cunoaşterea numărului real de victime ale traficului de fiinţe umane, precum şi includerea acestora în
programe de reintegrare.

Repatrierea prin intermediul OIM este urmată de o evaluare psihologică, psihiatrică şi socială (nevoile
victimei). În funcţie de rezultatele evaluării, victima intră într-un program de reintegrare, care poate să
cuprindă:

 11

1. Asistenţă pe termen scurt şi mediu, prin:
- găzduirea temporară într-un centru de adăpost şi protecţie pentru victimele traficului;
- asistenţă medicală;
- consiliere psihologică;
- asistenţă socială generală.

2. Asistenţă pe termen lung, prin:

- facilitarea reintegrării în sistemul educaţional, pentru victimele de vârstă şcolară;
- cursuri de calificare, orientare profesională şi consiliere pentru reintegrarea profesională.

3. Asistenţa la domiciliu, prin:

- monitorizarea periodică, la cererea OIM, de către preoţi sau asistenţi sociali, care au urmat
cursuri de formare în această problematică.

La moment, OIM Chişinău întreprinde eforturi pentru a contribui la dezvoltarea capacităţilor Ministe-
rului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copiilor al Republicii Moldova în vederea preluării de către acesta din
urmă a activităţilor de reabilitare, reintegrare şi protecţie socială a victimelor traficului de persoane pe
termen mediu şi lung. Centrul de Reabilitare al OIM va servi doar pentru acordarea intervenţiei de criză
pentru categorii speciale ale victimelor aflate în situaţie deosebit de gravă. Astfel, victimele vor putea
beneficia de asistenţă din partea statului: la nivel central colectarea de date şi manegementul cazurilor
va fi efectuat prin intermediul Unităţii Naţionale de Coordonare, iar la nivel regional (raional) – prin
intermediul echipelor multidisciplinare care împreună vor alcătui Sistemul Naţional de Referire pentru
asistenţa şi protecţia victimelor TFU şi a potenţialelor victime. Actual, sistemul a devenit operaţional prin
Unitatea Naţională de Coordonare instituită în cadrul Direcţiei oportunităţi egale şi politici familiale a
Ministerului Protecţiei Sociale, Familiei şi Copiilor al Republicii Moldova, cât şi prin 5 raioane pilot în
care echipele multidisciplinare au fost instruite şi cărora le vor fi referite cazuri pentru acordarea asisten-
ţei la nivel local (vezi anexa 2 pentru Schema modelului de asistenţă).

II.3. Implicaţii ale fenomenului traficului de fiinţe umane

Trăsăturile individuale şi exterioare ale traficului de fiinţe umane, manifestate în diferite contexte, con-
duc la concluzia că ne aflăm în faţa unui fenomen cu multiple conotaţii: religios-morale, economice,
sociale şi de încălcare a drepturilor omului.

A. DIN PUNCT DE VEDERE RELIGIOS, traficul de fiinţe umane este un atentat la integritatea chipu-
lui lui Dumnezeu în om, a persoanei umane, la adresa familiei şi a comunităţii creştine.

Implicaţiile religioase privesc nu doar pe recrutori, traficanţi, clienţi şi pe victime, ci şi familiile acestora
şi, implicit, comunitatea religioasă din care fac parte.

Traficantul privează victima de darul divin al libertăţii deciziei, îi lezează demnitatea de persoană, îi stri-
veşte puterea de a raţiona şi îi siluieşte voinţa, batjocorindu-i sentimentele. El îl uzurpă pe Însuşi Dum-
nezeu Creatorul din sufletele oamenilor vânduţi ca nişte obiecte.

Factorul determinant în traficul de fiinţe care are drept scop exploatarea sexuală îl reprezintă clientul,
deoarece existenţa lui determină existenţa fenomenului. Din mărturiile victimelor repatriate s-au des-
prins ipostazele în care apare clientul:
clientul propriu-zis (situaţia cea mai frecventă, în care clientul plăteşte “patronului”);
traficantul-client (apare în cazul în care însuşi traficantul abuzează sexual victima traficului);
clientul-traficant (clienţii care pozează în salvatori ai victimelor, le fură de la “patron”, dar le
vând la rândul lor, transformându-se astfel în traficanţi);
clientul salvator (salvează victimele şi le ajută să ajungă la poliţie, misiunea OIM, ONGuri speciali-
zate sau la ambasada / consulatul Republicii Moldova din ţara respectivă).

12


Indiferent de ipostaza în care se află, clientul poartă responsabilitatea pentru păcatul desfrânării, prin
murdărirea propriului trup şi pe cel al victimei obligate să întreţină relaţii sexuale împotriva propriei
voinţe (victimele repatriate vorbesc de adevărate perversiuni sexuale la care au fost supuse de către clien-
ţi, de violenţă, viol etc.). Responsabilitatea este cu atât mai mare, cu cât clienţii (în marea lor majoritate)
cunosc starea de sclavie în care sunt ţinute victimele de patroni cu care, de altfel, tratează preţul pentru
“serviciul” respectiv. Existenţa complicităţii între patroni şi clienţi a determinat introducerea în legislaţia
referitoare la traficul de fiinţe umane a unor ţări europene (de ex. Suedia, Italia), a pedepselor care se pot
aplica şi în cazul clienţilor.

Din punct de vedere creştin, păcatul desfrânării reprezintă o barieră în calea propriei mântuiri: “Iar fap-
tele trupului sunt cunoscute, şi ele sunt: adulter, desfrânare, necurăţie, destrăbălare, închinare la idoli, fer-
mecătorie, vrajbe, certuri, zavistii, mânii, gâlcevi, dezbinări, eresuri, pizmuiri, ucideri, beţii, chefuri şi cele
asemenea acestora, pe care vi le spun dinainte, precum dinainte v-am şi spus, că cei ce fac unele ca acestea
nu vor moşteni împărăţia lui Dumnezeu” (Galateni 5,19-21).

Urmările în planul familiei, pentru traficanţi şi clienţi, sunt mult mai ample întrucât păcatul desfrânării
distruge legătura afectivă din cadrul familiei, prin desconsiderarea iubirii dintre soţi, binecuvântată de
Dumnezeu prin Taina Cununiei, prin desconsiderarea propriei soţii (care este supusă şi riscului îmbol-
năvirii). De asemenea, există posibilitatea ca violenţa cu care unii clienţi le tratează pe victimele traficului
de fiinţe umane să fie transferată şi în cadrul propriei familii, asupra soţiei sau copiilor.

Dacă în cazul traficanţilor şi a clienţilor responsabilitatea pentru propriile păcate le revine în întregime,
nu acelaşi lucru se poate spune despre victimele traficului care află de faptul că urmează să se prostitueze,
abia după ce sunt vândute şi după ce devin “proprietatea” cumpărătorului.

Urmările traficului asupra victimelor sunt atât în plan spiritual, cât şi în plan fizic. Din mărturiile vic-
timelor se desprinde faptul că momentul vânzării, al coborârii din statutul de om în cel de marfă, este
unul dintre cele mai traumatizante: “Mi-au spus că eu sunt vândută, şi am zis că cum adică sunt vândută,
doar eu sunt fiinţă umană, nu sunt ca şi cum se vinde franzela la magazin. Mi-au spus că voi fi vândută din
mână în mână ... ”; “A venit un băiat, m-a văzut şi m-a cumpărat cu 300 de dolari. Exact ca o cârpă eram,
ca o haină”; “Din tot câte am trecut m-am simţit cel mai dur atunci când am fost ... e ca şi cum ai avea un
animal la piaţă şi ai spune: <<Uite, ăsta e animalul, atât cer pe el, eu cu atâta îl dau>>”.

Stările sufleteşti trăite în momentul vânzării se amplifică în cazul re-vânzărilor succesive. În momentul
în care o fată este vândută, intră într-un ciclu al falselor datorii: cumpărarea este văzută de patroni ca o
investiţie care trebuie recuperată şi, în plus, care trebuie să aducă un profit. Numai că, de cele mai multe
ori, răscumpărarea era urmată de o re-vânzare: “Mai aveam puţin şi să zic eu că mă răscumpăram, deci
eu îl întrebam tot timpul <<cât mai am de dat>> deci îmi spunea: <<luna asta mai ai 1000 de mărci>> şi
peste o săptămână-două: <<mai ai 500>>, deci eu speram că în momentul în care am plătit 3000 de mărci
plec acasă. Acuma mai erau clienţi care îmi spuneau că asta nu se poate, e imposibil, pentru că eu când o să
mă achit de banii ăia, el o să mă vândă la alt patron. Deci era aşa, un lanţul slăbiciunilor, te vindea dintr-
unul în altul”.

Astfel, în plan spiritual este afectat chipul lui Dumnezeu din om, prin pierderea libertăţii, pierderea în-
crederii în oameni, erodarea sentimentelor într-un asemenea grad încât procesul de dezumanizare poate
duce uneori la transformarea victimelor în traficanţi: “Era şi o albaneză care lucrase 10 ani şi cumpărase...
acum cumpărase o româncă şi vorbea cu ea, zice: <<Am lucrat 10 ani la stradă, acum vreau să lucreze alt-
cineva pentru mine, să stau. >>”.

Chiar dacă nu sunt responsabile pentru păcatul desfrânării, victimele se simt murdărite şi îşi asumă vina
pentru păcatul respectiv: “... mă simţeam ultima femeie de pe faţa pământului. Nici nu aveam, nu aveam
curaj să privesc... să privesc lumea în ochi”. Desigur, se poate pune întrebarea: De ce nu preferă moartea în

 13

loc să accepte condiţiile de sclavie sexuală şi violenţa la care sunt supuse? Răspunsul la această întrebare
este greu de dat în plan general, din afara problemei, mai ales că moartea ar însemna nu doar suicid, dar
de multe ori şi răsprava traficanţilor cu oamenii apropiaţi: copii, părinţi, rude etc.

În plan fizic, violenţa cu care sunt tratate victimele poate lua diferite forme, de la ameninţări, până la
bătăi şi omor. De multe ori, cele care supravieţuiesc sunt copleşite emoţional de ideea pericolului fizic şi
sunt torturate de coşmaruri şi izbucniri de amintiri recurente (Sindromul stresului post-traumatic), care
ar putea dura zeci de ani: “Încă mai am coşmaruri, încă mai trăiesc cu frica că vine după mine. Stau şi mă
gândesc, dacă vine, dacă mă omoară, dacă... sunt singură acasă. Eu nu pot să stau singură, trebuie să dau
telefon la o prietenă sau la o vecină: <<Vino şi stai cu mine. Vino şi stai cu mine că-mi este frică. [...] aş vrea
să uit total, dar sunt conştientă că aşa ceva n-o să se întâmple niciodată ... şi peste 10 ani am să-mi aduc
aminte, şi peste 20 de ani, şi pe patul de moarte chiar, pentru că aşa ceva nu se poate uita, nu se poate uita
niciodată”.

Un alt aspect este legat de stigmatizarea socială şi morală care poate veni din partea familiei, a comunităţii
pe fondul lipsei de iubire faţă semeni şi a lipsei de înţelegere a diferenţei dintre traficul de fiinţe umane în
scopul exploatării sexuale şi fenomenul prostituţiei.

Modelul tatălui din pilda fiului risipitor se cere a fi urmat, inclusiv în cazul familiilor şi al comunităţilor
în care există victime ale traficului. Lipsa înţelegerii din partea comunităţii şi stigmatizarea morală la care
au fost supuse la întoarcerea acasă, mediul familial viciat (părinţi alcoolici sau care le-au abuzat sexual în
copilărie şi adolescenţă) au determinat în anumite situaţii cazuri de re-trafic: victimele au încercat încă
o dată plecarea peste hotare în cautarea unei vieţi mai bune fiind sigure că experienţa din trecut le-a fă-
cut să cunoască cum să ocolească primejdia, dar, fie datorită schimbării mecanismelor de trafic, fie prin
acceptarea prestării de servicii sexuale contra plată (acord la prostituţie, dar nu la trafic), au ajuns iar în-
carcerate în lanţul sclaviei şi vânzării de carne vie.

B. DIN PUNCT DE VEDERE ECONOMIC, traficul de fiinţe este un fenomen care implică existenţa
unor interese financiare oculte, a unor reţele regionale şi internaţionale de trafic de fiinţe. Numărul fiin-
ţelor implicate în trafic sub cele trei aspecte atinge numărul sutelor de mii, în întreaga lume. Traficul de
persoane creează astfel condiţiile transformării persoanei umane în marfă, prin vânzarea pe piaţa ilicită
a forţei de muncă.

C. TRAFICUL DE FIINŢE UMANE ARE URMĂRI GRAVE PENTRU TOŢI CEI IMPLICAŢI ÎN
ACEST FENOMEN, dar şi pentru familiile acestora. Dacă îi avem în vedere pe toţi “actorii” implicaţi în
acest fenomen: victime, recrutori, traficanţi, clienţi, familiile acestora, grupul de prieteni, comunitatea
din care fac parte, ajungem la un număr impresionant de persoane afectate într-un anumit mod, sau afla-
te într-o permanentă potenţialitate de pericol. Astfel, acest fenomen are şi conotaţii sociale.

D. PRIN TRAFICUL DE FIINŢE SUNT ÎNCĂLCATE DREPTURILE OMULUI. Omul devine sclav,
este agresat fizic şi psihic. Aspectele legate de traficul de fiinţe umane (sclavia modernă) sunt cuprinse
în documentele internaţionale, între care se află şi “Declaraţia universală a drepturilor omului”, care, în
articolele 3, 4 şi 5, prevede: “Orice fiinţă are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea sa” (Art.3); “Ni-
meni nu poate fi ţinut în sclavie, nici în robie; sclavia şi traficul de sclavi sunt interzise sub toate formele
lor (Art.4); “Nimeni nu va fi supus la tortură, nici pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante”
(Art.5). (Drepturile omului, 1995, p.78).

II.4. Cauze şi note specifice ale traficului de fiinţe umane

în Republica Moldova
Indiferent de ţara de origine a victimelor, se desprind două cauze de bază ale traficului de fiinţe umane:
1. OFERTA dată prin sărăcia generată de lipsa oportunităţilor de angajare, conflictele politice şi sociale,

14


anumite practici sociale şi culturale, feminizarea migraţiei, discriminarea în bază de gen şi lipsa de in-
formaţii privind migraţia;

2. CEREREA, atât pentru forţă de muncă ieftină, cât şi pentru servicii sexuale. Traficul de fiinţe umane
din Republica Moldova comportă note specifice, precum:
existenţa unui număr impresionant de victime ale traficului de fiinţe umane;
creşterea numărul de victime care la momentul intrării în trafic sunt minore;
sporirea numărului de cazuri de trafic de bărbaţi în scopul exploatării prin muncă şi a traficului
în scopul cerşetoriei în care sunt atrase familii întregi ca recrutori şi traficanţi figurând, mai ales,
cetăţeni de origine romi;
îmbinarea exploatării sexuale cu alte tipuri de exploatare (mixtă): munca forţată, cerşetoria, de-
lincvenţa (vânzare de droguri, furt, proxenetism, acţiuni criminale);
existenţa unor semne care indică la un flux mare de trafic din zona Transnistriei;
creşterea duratei traficării, o dată cu sporirea ponderii formelor non-sexuale de exploatare şi
acelor mixte, în special pentru cazurile în care o victimă este revândută la alţi “patroni”;
prezenţa victimelor din toate regiunile Moldovei, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural;
recrutarea prin intermediul femeilor (uneori şi fostele victime ale traficului de fiinţe umane
ajunse în această postură în schimbul propriei libertăţi sau atrase de mirajul câştigurilor). Femeile
recrutor inspiră cea mai mare încredere fetelor deoarece ştiu să le ademenească, povestindu-le cu
lux de amănunte despre viaţa pe care o pot avea în ţara de destinaţie;
existenţa unor ţări de destinaţie foarte variate: Rusia, Turcia, Orientul Apropiat şi cel Mijlociu,
Europa Centrală şi de Vest, ţări balcanice etc.;
existenţa victimelor cu diferite niveluri de educaţie, fapt care ne sugerează că nu neapărat lipsa
de educaţie este un factor de vulnerabilitate, ci, mai ales, faptul că după terminarea studiilor tine-
rii sunt în imposibilitatea găsirii unui loc de muncă;
creşterea numărului de victime recrutate de către apropiaţi (prieteni, rude, cunoştinţe etc.);
printre cauzele majore ale dorinţei de a migra într-o altă ţară se află violenţa în familie, în gene-
ral, şi abuzurile la care au fost supuse victimele, în special, precum şi consumul de alcool şi dro-
guri de către membrii familiei. Astfel, în momentul repatrierii, decât să se întoarcă acasă, victime-
le preferă să încerce să migreze din nou, chiar cu riscul de a fi din nou traficate;
atenuarea mecanismelor de control a victimelor în exploatare prin folosirea unor metode alter-
native fizic non-violente, dar de un mare impact psihologic care au ca scop nu atât impunerea, cât
mai ales convingerea victimelor. Utilizarea aceloraşi metode asigură mai multe şanse de a evita
pedeapsa penală.

II.5. Statistici privind traficul de fiinţe umane

în Republica Moldova
A) VICTIME ASISTATE: în perioada anilor 2000 – 2006 în cadrul Programului de asistenţă al OIM
Chişinău au fost asistate 2012 victime inclusiv 156 copii. În perioada anilor 2003-2006 OIM a acordat
asistenţă pentru 555 persoane, inclusiv 446 copii, considerate categorie de risc sporit – potenţiale victime
ale traficului. În 2006 au fost asistate 1104 persoane (464 în 2005), inclusiv 295 cazuri noi de trafic (265
în 2005) şi 512 persoane în situaţie de risc (35 persoane în 2005). Alte 297 persoane au beneficiat de asis-
tenţă continuă fiind înregistrate în anii precedenţi. Victimele din Republica Moldova au fost exploatate
în 36 ţări de destinaţie. (pentru distribuţia detaliată pe ţări de destinaţie vezi Anexa 3)

B) ŢĂRI DE DESTINAŢIE: pe parcursul ultimilor 6 ani s-au modificat tendinţele în ceea ce priveşte
ţările de destinaţie. Dacă în 2000-2003 majoritatea victimelor se întorceau din ţările balcanice (81%), în
prezent numărul acestora s-a redus semnificativ (10%). Totodată a crescut considerabil rata procentuală
a victimelor care au revenit din alte ţări. Aceasta se referă în mod deosebit la Turcia şi Rusia, de unde în
2004-2006 s-au întors mai bine de jumătate din beneficiarele OIM (62,5%). În acelaşi timp, pentru anul
2006, de patru ori a crescut numărul victimelor revenite din Emiratele Arabe Unite (2005 – 9, 2006 - 39).

 15

În mare parte acest fapt se datorează eficienţei sporite în identificare dată de Linia Fierbinte din Transni-
stria şi colaborarea cu organele de drept din UAE. Este de asemenea important a se menţiona că practic
s-a triplat numărul persoanelor traficate în Molodova (trafic intern). Ca şi anterior, organizaţiile de refe-
rire au un rol crucial în reîntoarcerea victimelor acasă. Majoritatea cazurilor au fost adresate de misunile
OIM din ţările de destinaţie, ONG locale şi străine, după cum şi organele de drept.

Ţări de Destinaţie

C) VÂRSTA: femeile şi fetele tinere constituie majoritatea beneficiarilor OIM. Pe parcursul 2005-2006
doar 13 bărbaţi au beneficiat de asistenţa OIM. Jumătate din victimele asistate (52%) în 2005-2006 aveau
vârsta de 19-24 ani, predominant 19-21. Totuşi situaţia diferă în dependenţă de ţara de destinaţie. De
exemplu, victimele traficate în Federaţia Rusă şi Turcia aparţin în marea lor majoritate grupului de vârstă
mai tânără (19-21 ani), cele din ţările balcanice şi Emiratele Arabe Unite tind a fi mai în vârstă (22-29
ani), în timp ce victimele din Europa Centrală sunt divizate în două grupuri mari:19-21 ani şi femeile mai
în vârstă cu copii mici. Victimele traficului intern sunt predominant minore (16-18 ani).

Vârsta victimelor asistate în 2005-2006

16


D) EXPLOATAREA: În anii 2005-2006 în marea majoritate a cazurilor (82%) victimele au fost supuse
exploatării sexuale, 11% au fost exploatate în scopul muncii, altele 4% au fost impuse să cerşească, iar în
3 % din cazuri au fost implicate în tipuri mixte de exploatare. Tipurile de exploatare diferă de la regiune
la regiune. Fiind caracteristică pentru toate destinaţiile, exploatarea sexuală este cea mai frecventă în
Turcia, UAE, ţările balcanice şi Moldova. O frecvenţă mai mare cazurile de exploatare prin muncă o au în
Federaţia Rusă şi Turcia. Exploatarea în cerşit este caracteristică pentru Europa Centrală.

Tipuri de exploatare a vistimelor asistate Tipuri de exploatare a vistimelor asistate

în 2005 în 2006

E) REŞEDINŢA: Majoritatea victimelor (56%) provin din zonele rurale, iar 41% sunt originare din capi-
tală şi zonele urbane. Nu se poate afirma despre existenţa unui raport de dependenţă între reşedinţa de
origine a victimei şi vîrsta acesteia. În acelaşi timp, chiar dacă în linii mari reşedinţa nu determină ţara
de destinaţie, se pot observa anumite legături: un număr considerabil de victime originare din Transni-
stria sunt traficate în EAU, iar din Gagauzia – în Federaţia Rusă şi Turcia. Anul 2006 confirmă o scădere
pentru recrutarea din capitală (9% în 2006 comparativ cu 17% în 2005) compensată prin o creştere cores-
punzătoare a recrutării în celelalte medii urbane (orăşele, centre raionale) – 34% în 2006 comparativ cu
22% în 2005. (vezi Anexa 4 pentru distribuţia detaliată pe raioane)

Zonele de reşedinţă a victimelor

 17

F) STUDII: În general, nivelul de instruire al victimelor traficului de fiinţe umane este mai jos decât al
populaţiei în general. Majoritatea au frecventat şcoala până la clasa a 9-a şi doar unele au căpătat instruire
profesională. Totodată este de menţionat ponderea crescută în 2006 a victimelor ce au obţinut studii me-
dii de specialitate – şcoli de meserii şi şcoli profesionale – 15% în 2006 comparativ cu 8% în 2005. Aceasta
se datorează în mare parte inatractivităţii locurilor de muncă pe piaţa autohtonă de muncă.

Nivelul de instruire a victimelor asistate în 2005-2006

* Sursa: Raportul „Cu privire la totalurile Recensămîntului populaţiei din 2004. Caracteristicele socio-demografice.” Anexa 10: „Populaţia în vîrstă de 15 ani şi peste după nivelul de
instruire, pe grupe de vârstă, sexe şi medii”, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, 2006.
http://www.statistica.md/recensamint/Nivelul_de_instruire.xls

G) MOTIVUL PLECĂRII PESTE HOTARE: Victimele au raportat un şir întreg de cauze care au deter-
minat plecarea lor peste hotare. Motivul de bază: un loc de muncă oferit peste hotare şi care a constituit
momeala de bază a recrutorilor. Anul 2006 punctează o tendinţă: victimele preferă slujbe cu risc înalt
– în 2004 erau 21%, în 2005 deja 35%, în 2006 peste 58%. Aceste slujbe includ: chelneriţă, dansatoare,
consumaţie, servicii sexuale. Cauzele de bază ar putea fi traumele psiho-sociale, incestul, violul, violenţa
domestică trăită înaintea experienţei de trafic. Tot aici se includ şi cazurile de re-trafic, care de cele mai
deseori se asociază cu convingerea victimei că „de data aceasta toate capcanele sunt cunoscute” şi care nu
se adevereşte în special datorită mobilităţii traficului şi tendinţelor noi. De multe ori slujba cu un risc în-
alt a fost acceptată de victime ca o soluţie pe termen scurt, doar în prima perioadă, care ar putea asigura
un capital de start. Însă prin măsuri sofisticate de constrângere traficanţii ajung în a controla victima şi
a o supune exploatării în trafic. Slujbele cu risc redus (menajeră, spălătoreasă, asistentă medicală etc.)
au fost acceptate în 42% din cazuri. Pot fi identificate anumite legături între anumite ţări de destinaţie şi
slujbe specifice acestora: pentru ţările balcanice – chelneriţă, EAU – dansatoare, servicii sexuale, Turcia
– slujbe domestice, în vânzări, servicii sexuale.

Important: acceptarea prestării serviciilor sexuale ca modalitate de angajare peste hotare nu

exclude în nici un caz că persoana poate deveni victimă a traficului. Oferta acceptată în ţara de
origine la momentul recrutării va fi drastic diferită de condiţiile exploatării, în cazul dat – sexuale,
în ţara de destinaţie.

18


Motivul plecării peste hotare invocat de Motivul plecării peste hotare invocat de
victimele asistate în 2005 victimele asistate în 2006

H) RECRUTORI: În continuare creşte numărul recrutorilor femei (2005 - 54%, 2006 – 64%), după cum
şi a recrutărilor efectuate de cupluri (2005 - 4%, 2006 – 9%). Această tendinţă îşi găseşte parţial explicaţia
în faptul creşterii ponderii recrutorilor care în relaţia cu victima erau caracterizaţi fie ca prieten (2005
– 10%, 2006 – 31%), fie ca rudă (2005 – 3%, 2006 – 15%) şi asta în baza diminuării ratei procentuale pen-
tru recrutorii caracterizaţi ca cunoştinţe (2005 - 52%, 2006 – 29%). Deci recrutorii operează mai mult de
la caz la caz şi mai ales în mediile apropiate lor – prieteni şi rude. Acest fapt parţial se explică prin faptul
că unele victime sunt lăsate să părăsească locul de exploatare numai dacă aduc în locul său alte persoane
(activează ca recrutori). Aceasta poate apărea ca unica posibilitate de salvare, dar prezintă şi pericolul
transformării de statut: victimă – (prostituată) – recrutor – proxenet – traficant. De foarte puţine ori
victimele au alternative pentru o astfel de alegere.

Relaţia victimei cu recrutorul

 19

II.6. Abordări greşite ale problematicii traficului de fiinţe umane
Înţelegerea greşită a fenomenului traficului de fiinţe umane a generat apariţia unor “mituri”, care însă
sunt contrazise de realitate (materialele au fost preluate de la OIM Washington)

MITUL REALITATEA

Chiar dacă unele victime sunt forţate, majoritatea sunt de fapt ademenite
Toate victimele traficului sunt răpite. pentru a fi acompaniate voluntar de cineva în drum, deseori urmând false
promisiuni despre diferite oportunităţi la destinaţie.

În procesul ademenirii recrutorii fac uz de vulnerabilitatea persoanei, propu-

Victimele traficului ştiu unde pleacă.
nându-le de cele mai multe ori şi primind acceptul victimei, oferte decente
Ele însele sunt vinovate de ce li s-a în-
şi tentante: muncă, căsătorie, studii etc. şi doar ajunse în ţara de destinaţie
tâmplat.
văd că sunt supuse exploatării. Adesea acordul victimei este irelevant!

Chiar dacă anumite victime ale traficului sunt aduse ilegal în această postu-
Cei ce migrează legal nu pot deveni ră, majoritatea călătoresc folosind acte veridice sau vize valide. Ulterior însă
victime ale traficului. şederea ilegală este caracteristică victimelor servind ca mijloc de control
suplimentar pentru traficant.

Chiar dacă majoritatea persoanelor sunt traficate pentru exploatarea sexua-

Toate victimele sunt transportate în
scopul exploatării sexuale.
lă (vezi datele prezentate anterior), traficul de fiinţe umane mai poate avea
şi alte scopuri (tendinţele indică asupra unei creşteri procentuale a formelor
non-sexuale de exploatare în trafic): exploatarea prin muncă ( de exemplu,
munca în fabrici sau în agricultură), prelevarea de organe, atragerea în acti-
vităţi criminale, cerşetorie, exploatarea mixtă, servitute domestică etc.

Cercetările care s-au făcut asupra fenomenului traficului identifică femeile şi

copiii ca alcătuind majoritatea victimelor. Majoritatea cercetărilor însă s-au
Toate victimele traficului sunt femei şi
axat pe exploatarea sexuală. Există necesitatea unor investigări mai ample
copii.
despre exploatarea prin muncă, unde de obicei bărbaţii sunt supuşi mai
mult riscului de a fi traficaţi.

Traficul este o problemă doar în Europa Traficul are loc în toate zonele lumii. Globalizarea şi interconexiunea cres-
de Est şi Asia de Sud-Est cândă a lumii au contribuit la existenţa şi dezvoltarea acestui fenomen.

Chiar dacă unele victime sunt vulnerabile pentru că trăiesc în sărăcie, toa-
Doar persoanele needucate şi sărace te tipurile de persoane sunt traficate. Lipsa oportunităţilor de angajare, de
sunt traficate. dezvoltare ale persoanelor educate reprezintă un factor de vulnerabilitate
pentru intrarea într-o reţea de trafic.

II.7. Aspecte ale legislaţiei din Republica Moldova privind

problematica traficului de fiinţe umane
Legislaţia din Republica Moldova s-a acordat la noile realităţi, astfel că, pentru diminuarea acestui fe-
nomen care tinde spre dimensiuni dramatice, în Codul Penal, intrat în vigoare la 12 iunie 2003, au fost
introduse articole referitoare la traficul de fiinţe umane, traficul de copii, trecerea ilegală a frontierei
de stat şi, prin modificările operate în 2005 - organizarea migraţiunii ilegale (Legea Republicii Moldova
Nr. 985-XV din 18.04.2002). Republica Moldova a ratificat prin Legea Nr.17-XV din 17 februarie 2005
Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, 2000, împreună cu Pro-
tocolul privind prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, în special al femeilor şi co-
piilor (Protocolul de la Palermo). La 25 august 2005, prin Hotărârea Guvernului nr. 903 au fost operate
modificări pentru reînnoirea Planului de naţional de prevenire şi combatere a traficului de fiinţe umane
şi reconfirmat mandatul Comitetului naţional pentru combaterea traficului de fiinţe umane (revizui-

20


tă componenţa nominală) adoptat anterior prin Hotărârea de Guvern nr. 1219 din 9.11.2001. Pe lângă
aceste prevederi, în anul 2005 a fost promulgată Legea privind prevenirea şi combaterea traficului de
fiinţe umane, cu numărul 241-XVI din 20.10.2005 care constituie la moment principalul act legislativ
rugulatoriu în domeniul creării şi exercitării susţinute a unui efort comprehensiv din partea Guvernului
şi a agenţiilor guvernamentale în domeniul prevenirii şi persecutării traficului, dar şi în cel de oferire a
protecţiei şi asistenţei în reabilitarea şi reintegrarea victimelor traficului. Cea mai recentă completare a
cadrului normativ în domeniu s-a efectuat prin Convenţia Consiliului Europei cu privire la lupta contra
traficului de fiinţe umane, semnată la 16.05.2005 la Varşovia şi ratificată de Republica Moldova prin Le-
gea Nr. 67-XVI din 30.03.2006.

Codul Penal al Republicii Moldova prevede în mod explicit pedepse pentru traficul de fiinţe umane, tra-
ficul de copii, trecerea ilegală a frontierei de stat şi organizarea migraţiei ilegale:
(extrase din CP al RM)

ARTICOLUL 165. TRAFICUL DE FIINŢE UMANE

(1)Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unei persoane, cu sau fără consim-
ţământul acesteia, în scop de exploatare sexuală comercială sau necomercială, prin muncă sau servicii
forţate, în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, de folosire în conflicte armate sau în activităţi criminale,
de prelevare a organelor sau ţesuturilor pentru transplantare, săvîrşită prin:
a) ameninţare cu aplicarea sau aplicarea violenţei fizice sau psihice nepericuloase pentru viaţa şi
sănătatea persoanei, inclusiv prin răpire, prin confiscare a documentelor şi prin servitute, în scopul
întoarcerii unei datorii a cărei mărime nu este stabilită în mod rezonabil;
b) înşelăciune;
c) abuz de poziţie de vulnerabilitate sau abuz de putere, dare sau primire a unor plăţi sau beneficii
pentru a obţine consimţământul unei persoane care deţine controlul asupra unei alte persoane, se
pedepseşte cu închisoare de la 7 la 15 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau
de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte
cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a des-
făşura o anumită activitate, sau cu lichidarea întreprinderii.

(2) Aceleaşi acţiuni săvârşite:

a) repetat;
b) asupra a două sau mai multor persoane;
c) asupra unei femei gravide;
d) de două sau mai multe persoane;
e) de o persoană cu funcţie de răspundere sau de o persoană cu înaltă funcţie de răspundere;
f) cu aplicarea violenţei periculoase pentru viaţa, sănătatea fizică sau psihică a persoanei;
g) prin folosirea torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura subordonarea
persoanei ori prin folosirea violului, dependenţei fizice, a armei, a ameninţării cu divulgarea in-
formaţiilor confidenţiale familiei victimei sau altor persoane, precum şi a altor mijloace, se pedep-
sesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a
exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 5000 la 7000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşu-
ra o anumită activitate, sau cu lichidarea întreprinderii.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

a) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
b) soldate cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau cu o boală psihică a persoanei, cu decesul
ori sinuciderea acesteia, se pedepsesc cu închisoare de la 15 la 25 de ani, cu privarea de dreptul de
a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau cu
detenţiune pe viaţă, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 7000 la 9000 de
unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea
întreprinderii.

 21

(4) Victima traficului de fiinţe umane este absolvită de răspundere penală pentru infracţiunile săvîrşite
de ea în legătură cu această calitate procesuală.

ARTICOLUL 206. TRAFICUL DE COPII

(1) Recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unui copil, precum şi darea sau primi-
rea unor plăţi ori beneficii pentru obţinerea consimţămîntului unei persoane care deţine controlul asupra
copilului, în scopul:
a) exploatării sexuale, comerciale şi necomerciale, în prostituţie sau în industria pornografică;
b) exploatării prin muncă sau servicii forţate;
c) exploatării în sclavie sau în condiţii similare sclaviei, inclusiv în cazul adopţiei ilegale;
d) folosirii în conflicte armate;
e) folosirii în activitate criminală;
f) prelevării organelor sau ţesuturilor pentru transplantare;
g) abandonării în străinătate, se pedepseşte cu închisoare de la 10 la 15 ani, cu privarea de dreptul
de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani, iar
persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de unităţi convenţionale,
cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea întreprinderii.

(2) Aceleaşi acţiuni însoţite:

a) de aplicare a violenţei fizice sau psihice asupra copilului;
b) de abuz sexual asupra copilului, de exploatare sexuală comercială şi necomercială a acestuia;
c) de aplicare a torturii, a tratamentelor inumane sau degradante pentru a asigura subordonarea
copilului ori însoţite de viol, de profitare de dependenţa fizică a copilului, de folosire a armei, de
ameninţare cu divulgarea informaţiilor confidenţiale familiei copilului sau altor persoane;
d) de exploatare în sclavie sau în condiţii similare sclaviei;
e) de folosire a copilului în conflicte armate;
f) de prelevare a organelor sau ţesuturilor pentru transplantare se pedepsesc cu închisoare de la 15
la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate
pe un termen de la 2 la 5 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5000
la 7000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu
lichidarea întreprinderii.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

a) săvîrşite repetat;
b) săvîrşite asupra a doi sau mai multor copii;
c) săvîrşite de o persoană cu funcţie de răspundere sau de o persoană cu înaltă funcţie de răspun-
dere;
d) săvîrşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
e) soldate cu vătămarea gravă a integrităţii corporale sau cu o boală psihică a copilului cu decesul
sau sinuciderea acestuia, se pedepsesc cu închisoare de la 20 la 25 de ani, cu privarea de dreptul de
a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani sau cu
detenţiune pe viaţă, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 7000 la 9000 de
unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea
întreprinderii.

(4) Victima traficului de copii este absolvită de răspundere penală pentru infracţiunile săvîrşite de ea în
legătură cu această calitate procesuală.

ARTICOLUL 362. TRECEREA ILEGALĂ A FRONTIEREI DE STAT

(1) Trecerea ilegală a frontierei de stat a Republicii Moldova se pedepseşte cu amendă în mărime de
pînă la 400 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 3 ani.

22


(2) Aceeaşi acţiune săvîrşită repetat se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la 600 unităţi conven-
ţionale sau cu închisoare de la 2 la 5 ani.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) şi (2):

a) însoţite de violenţă;
b) săvârşite cu aplicarea armei, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani.

(4) Acţiunea prezentului articol nu se extinde asupra cetăţenilor străini veniţi în Republica Moldova, fără
paşaportul stabilit sau fără autorizaţie, pentru a se folosi de dreptul de azil acordat de Constituţia Repu-
blicii Moldova, precum şi asupra persoanelor care sunt victime ale traficului de fiinţe umane.

ARTICOLUL 362/1. ORGANIZAREA MIGRAŢIUNII ILEGALE

(1) Organizarea, în scop de profit, a intrări şi/sau şederii ilegale pe teritoriul unui stat a persoanei care nu
este cetăţean sau rezident al acestuia, săvârşită prin:
a) confecţionarea, deţinerea, vînzarea sau folosirea documentelor oficiale false;
b) eliberarea sau obţinerea documentelor în mod ilegal ori printr-o declaraţie falsă;
c) folosirea documentelor oficiale de către o altă persoană decât titularul legitim, se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 300 la 500 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 1 la 3 ani, cu
privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen
de la 1 la 3 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 de
unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea
întreprinderii.

(2) Aceleaşi acţiuni săvârşite:

a) în mod repetat;
b) asupra a două sau mai multor persoane;
c) de două sau mai multe persoane se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 800 de unităţi
convenţionale sau cu închisoare de la 3 la 5 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii
sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 1 la 3 ani, iar persoana juridică se pedep-
seşte cu amendă în mărime de la 2000 la 3000 de unităţi convenţionale, cu privarea de dreptul de a
desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea întreprinderii.

(3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2):

a) săvârşite de un grup criminal organizat sau de o organizaţie criminală;
b) soldate cu daune în proporţii deosebit de mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor
ocrotite de lege ale persoanelor fizice şi juridice, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 800 la
1000 de unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 5 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 la 5 ani, iar persoana ju-
ridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3000 la 5000 de unităţi convenţionale, cu privarea
de dreptul de a desfăşura o anumită activitate, sau cu lichidarea întreprinderii.

 23

III. ASPECTE PASTORALE PRIVIND PROBLE-
MATICA TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE
Amploarea luată de fenomenul traficului de fiinţe umane a determinat diferite instituţii să încheie proto-
coale de colaborare pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen de sclavie modernă. În campania
de faţă, parteneri de colaborare sunt Organizaţia Internaţională pentru Migraţie – organizaţie interguver-
namentală cu statut diplomatic şi misiune umanitară, Programul de Parteneriat din Moldova al Consiliu-
lui Mondial al Bisericilor, Biserica Ortodoxă din Moldova (Mitropolia Moldovei, Patriarhatul Rusiei), Bi-
serica Ortodoxă din Moldova (Mitropolia Basarabiei, Patriarhatul României), Biserica Romano Catolică,
Uniunea Bisericilor Creştine Evanghelice Baptiste, Biserica Evanghelică Luterană din Republica Moldova
(ELCRM) şi Ministerul Educaţiei şi Tineretului al Republicii Moldova.

Colaborarea între aceste instituţii are în vedere derularea unor activităţi specifice în cadrul parohiilor şi
unităţilor de învăţământ toate urmărind exclusiv prevenirea traficului de fiinţe umane ca fenomen social
degradant pentru comunitate. Modalităţile concrete de implicare sunt: informarea corespunzătoare pri-
vind fenomenul traficului şi implicaţiile religioase ale acestuia (predici, ore de educaţie moral-spirituală,
consfătuiri, cateheze etc.) şi acordarea de asistenţă spirituală victimelor etc.
Reintegrarea victimelor în familiile lor şi în comunităţile din care au plecat întâmpină de cele mai multe
ori dificultăţi, cele mai multe pe seama lipsei de iubire şi de înţelegere a dramei prin care acestea au trecut,
statutul lor fiind asociat cu cel de prostituată. Acest fapt atrage după sine stigmatizarea lor morală, margi-
nalizarea, efectul fiind plecarea spre altă localitate sau, în cel mai nefericit caz, reîntoarcerea în trafic.

Preotul a fost şi rămâne confident cu autoritate de Sus, iconom al Tainelor lui Dumnezeu (I Corinteni
4,1), care are puterea să toarne pe răni vinul şi untdelemnul tămăduitor, asemeni Samarineanului milos-
tiv din pildă. Acţiunea preotului privind prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane se desfăşoară
pe trei direcţii (Îndrumar pastoral, 2003):
1. informarea comunităţii privind acest fenomen;
2. identificarea familiilor ai căror membri prezintă riscul de a fi implicaţi ca victime ale traficului;
3. sprijinirea victimelor repatriate pentru reintegrarea în familia şi în comunitatea din care au plecat.

Pentru fiecare din cele trei direcţii de acţiune, preotul poate utiliza diferite modalităţi de lucru, în funcţie
de mai mulţi factori: numărul de membri ai comunităţii, prezenţa acestora în viaţa comunităţii, existenţa
în comunitatea respectivă a unor cazuri de trafic de fiinţe umane, mijloacele tehnice de care dispune etc.
Modalităţile de lucru propuse de noi au forma unor recomandări, care pot fi valorificate, în funcţie de
condiţiile concrete.

1. RECOMANDĂRI PRIVIND INFORMAREA COMUNITĂŢII CU PRIVIRE LA EXISTENŢA

ACESTUI FENOMEN:
prezentaţi întregii comunităţi, în ce constă fenomenul traficului de fiinţe umane, utilizând diferite
modalităţi (predica, vizionarea de filme, împărţirea de material ilustrativ, organizarea unor acţiuni
cu elevii etc.);
precizaţi diferenţa dintre traficul de fiinţe umane şi prostituţie. Ţinând cont de faptul că opiniile se
schimbă foarte greu şi că trebuie argumentate temeinic, alegeţi un grup de oameni care consideraţi
că pot înţelege mai uşor aceste aspecte, explicaţi-le asemănările şi deosebirile şi rugaţi-i să vă sprijine
în munca pe care o veţi desfăşura;
în cazul în care în comunitatea dumneavoastră există cazuri de victime ale traficului de fiinţe umane,
nu este recomandată referirea la acestea în explicaţiile despre trafic pe care le faceţi enoriaşilor, în
predică sau în particular. În aceste situaţii, cel mai indicat este să iniţiaţi un ciclul de predici despre
judecarea aproapelui, despre dragostea lui Dumnezeu pentru oameni, despre iertarea pe care o acor-
dă Dumnezeu oamenilor etc. şi abia apoi să faceţi informarea despre traficul de fiinţe umane;
prezentaţi-le indiciile care sugerează potenţialul pericol de a fi traficat, atât la recrutare, cât şi în tim-

24


pul transportului, după cum şi principalele sfaturi pentru salvarea din starea de exploatare;
daţi-le câteva sfaturi utile celor care doresc să plece în străinătate:
- să îşi noteze adresa şi numerele de telefon ale Ambasadei / Consulatului Republicii Moldovei din
ţara în care doresc să plece (în anumite cazuri şi a consulatelor României, Ucrainei, Rusiei etc.)
sau alte numere de telefoane utile din Republica Moldova, la care ar putea suna în caz de nevoie,
ca linia fierbinte La Strada: 0 800 77777 (gratis pentru apeluri din Moldova),
0 800 88888 (gratis pentru apeluri din Transnistria), +373 22 233309 (pentru apeluri de peste
hotare);
- să păstreze întotdeauna paşaportul şi alte acte de identitate asupra lor. Paşaportul trebuie prezen-
tat doar organelor autorizate pentru a-l controla;
- să ia legătura cu Biserica din ţara în care se află, în caz de necesitate;
- să îşi păstreze o sumă de bani pentru biletul de întoarcere acasă;
- să cunoască frazele uzuale din limba ţării în care pleacă;
- să lase familiei cât mai multe informaţii despre locul în care pleacă: adresa la care pleacă, ruta,
numărul de telefon, copie după actele de călătorie după cum şi contractul semnat;
- să evite cadourile, împrumuturile de bani sau orice alte acţiuni care ar implica o stare de îndato-
rire cuiva;
- să întreprindă şi alte acţiuni de protejare specifice scopului plecării (muncă, studii, căsătorie
etc.).

2. RECOMANDĂRI PRIVIND IDENTIFICAREA ŞI INFORMAREA SUPLIMENTARĂ A POTEN-

ŢIALELOR VICTIME ALE TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE
organizaţi acţiuni în care să implicaţi comunitatea, pentru a vă cunoaşte cât mai bine enoriaşii şi
problemele cu care aceştia se confruntă;
încurajaţi dialogul cu oamenii, în general, şi cu tinerii, în special, astfel încât aceştia să capete încre-
dere în dumneavoastră;
faceţi vizite pastorale în parohia dumneavoastră;
implicaţi-i pe tineri în acţiuni care să le permită să se cunoască între ei;
discutaţi cu directorii şcolilor-internat, orfelinatelor, centrelor de plasamente şi altor instituţii rezi-
denţiale care se află în parohia dumneavoastră, pentru a organiza acţiuni de informare a elevilor;
explicaţi-le potenţialelor victime care este distincţia dintre ofertele de lucru adevărate şi cele false;
explicaţi-le că la plecarea în străinătate trebuie semnat un contract, care trebuie citit atent. Promisiu-
nea că vor semna un contract în ţara de destinaţie ar putea semnala un pericol. De asemenea, sem-
narea unui contract într-o limbă pe care nu o cunosc care ar fi prezentat drept traducerea primului,
ar putea fi un potenţial pericol de implicare în trafic;
explicaţi-le despre pericolul pe care îl ascund anunţurile din ziare privind ofertele de lucru în străină-
tate. Spuneţi-le că angajatorul sau firma intermediară ce activează legal de obicei nu acceptă acope-
rirea cheltuielilor pentru aranjamentele de drum. Posedarea licenţei în domeniul angajării la muncă
peste hotare nu garantează că agentul comercial nu este implicat în traficul de persoane;
prezentaţi-le faptul că recrutorii pot fi şi persoane apropiate şi exemplificaţi prin cazuri concrete;
oferiţi-le un număr de telefon pe care să îl memoreze, la care să poată suna în situaţia în care au de-
venit victime ale traficului de fiinţe umane (Anexa 5);

3. RECOMANDĂRI PRIVIND SPRIJINIREA VICTIMELOR TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE

ÎN VEDEREA REINTEGRĂRII ÎN FAMILIE ŞI ÎN COMUNITATE
După eliberarea din reţeaua de trafic, victimele suferă de stresul post-traumatic (SPT), definit ca o de-
reglare anxioasă, determinată de un eveniment care iese din sfera experienţei umane cotidiene şi se ca-
racterizează prin simptome de re-trăire a acestuia (prin coşmaruri, amintiri traumatizante, explozii de
amintiri care revin in repetare), de evitare a lucrurilor, a persoanelor, circumstanţelor care ar putea să îi
reamintească experienţa trăită, tulburări de somn care persistă o perioadă îndelungată de timp. Reacţiile
imediate pot fi şocul, teama, neputinţa, auto-blamarea, agresivitatea, urmate – în cazul femeilor care au
suferit traume severe – de disociere (stres post-traumatic disociat). Uneori, victima simte că în ea trăiesc

 25

doi oameni, că se priveşte din exterior, de la distanţă. Totuşi, conştientizează după o perioadă de timp
trauma prin care a trecut şi găseşte puterea de a o povesti.

Abuzurile la care au fost supuse victimele le produc acestora modificări în plan psihic, cu urmări dintre
cele mai grave. Pentru ca acţiunile preotului să fie eficiente, este necesară cunoaşterea profilului psiholo-
gic al acestora, care se creionează în jurul următoarelor caracteristici:
devine suspicioasă atunci când cineva încearcă să o ajute, mai ales dacă a intrat în trafic în urma
unor promisiuni de ajutor;
se confesează foarte greu, de teamă să nu fie etichetată drept prostituată de către familie/ comunita-
te;
manifestă teamă faţă de schimbări;
are probleme legate de percepţia timpului, consecinţă a nopţilor pierdute în mod repetat şi, uneori,
a lipsei unui reper temporal pe parcursul zilei. Drept urmare, nu se pot trezi, întârzie la activităţile/
întâlniri, nu se poate adapta la programul de lucru de peste zi;
prezintă tulburări de comportament, unele chiar în sfera delicvenţei;
manifestă teamă faţă de orice tip de autoritate (instituţii, persoane – chiar membri ai familiei), ur-
marea fiind refuzul acesteia;
refuză să recunoască că ar avea nevoie de ajutor specializat pentru a-şi reveni din trauma prin care
a trecut;
manifestă un respect de sine foarte scăzut;
sunt copleşite emoţional de ideea pericolului fizic (din partea traficanţilor – nu neapărat nejustifi-
cat) şi sunt torturate de coşmaruri şi flash-uri recurente;
face presiuni urmărind satisfacerea nevoilor imediate, fapt care conduce la o lipsă de răbdare în
rezolvarea unor situaţii stabile (de exemplu, în lipsa găsirii unui loc de muncă într-un anumit in-
terval de timp sperat poate conduce la reintrarea în trafic ca urmare a căutării unor soluţii imediate
de angajare peste hotare, fiind sigură ca ştie cum să ocolească pericolul);
se consideră vinovate pentru ceea ce li s-a întâmplat şi întinate.

Relaţia cu preotul are succes foarte mare dacă înainte de a fi implicată în trafic victima a frecventat bi-
serica şi a avut un duhovnic stabil sau dacă îl cunoaşte pe preotul respectiv. În caz contrar, chiar dacă la
modul teoretic înţelege că preotul o poate ajuta, că discuţia cu el este sub semnul confidenţialităţii, în cele
mai multe situaţii este necesar un interval de timp până când destăinuirea va fi totală.

Un alt aspect este legat de faptul că o relaţie foarte apropiată cu victima poate să o conducă pe aceasta la
dependenţă faţă de preot, pe care îl priveşte ca pe un salvator. Din acest motiv, preotul trebuie să Îl prezin-
te pe Domnul Iisus Hristos drept salvator, iar nu pe sine. Toată asistenţa pe care o acordă victimei trebuie
să aibă un caracter hristocentric. Pentru a veni în sprijinul victimelor traficului de fiinţe umane, preotul
poate discuta cu victima, cu familia acesteia, cu comunitatea în care acestea s-au întors.

a. Recomandări privind relaţia cu victima

Dacă victima caută ajutorul preotului, acesta nu trebuie să o respingă sau să o dispreţuiască pe motiv că e
desfrânată, ci să o primească cu duhul blândeţii. Victima pentru preot este în primul rând o „oaie din tur-
ma lui Hristos”. Şi să nu uităm că de cele mai multe ori această „oaie” nu s-a rătăcit, ci a fost „furată” sau
înşelată de tâlhari, duşmani ai lui Hristos. Vina ei este doar credulitatea şi dorinţa firească de a-şi câştiga
un trai decent. Preotul nu trebuie să o judece, ci să încerce a o linişti şi a o ajuta să treacă peste suferinţă.
(în scopul întoarcerii ei în Biserică). Să nu ne scape că, în tulburarea ei, victima este asemenea unui ani-
mal scăpat de hăituitori şi trebuie ajutată să înţeleagă că singurul ei sprijin sigur e Dumnezeu. Dat fiind
acest profil deosebit al victimei traficului, prezentăm câteva îndrumări de ordin practic pastoral:
nu porniţi discuţia cu idei preconcepute;
păstraţi-vă calmul în timpul discuţiei şi arătaţi-i încredere;
nu transformaţi discuţia în interogatoriu: lăsaţi-o pe victimă să decidă cum şi cât să vă spună din
drama prin care a trecut;

26


nu discutaţi în grup sau în prezenţa altor persoane despre drama ei;
nu judecaţi victima. Arătaţi-i compasiunea şi respectul dumneavoastră;
înarmaţi-vă cu multă tenacitate şi răbdare: dacă victima este o persoană extrovertită va simţi nevoia
să îşi descarce sufletul cât mai repede şi mai complet însă dacă este introvertită va trebui să aveţi
mai multă răbdare cu ea;
victimele se simt murdare sufleteşte şi trebuie ajutate să îşi curăţească sufletul. Pregătiţi victimele
pentru primirea Sfintelor Taine*, ţinând cont de faptul că ceea ce i s-a întâmplat nu a fost din vina
ei;
nu îi refuzaţi participarea la slujbele Bisericii, iar cu pregătirea necesară atrageţi-o spre împărtăşirea
cu Sfintele Taine. Acestea pot fi prezentate ca izvoare de vindecare şi dovadă a reprimirii în comu-
nitatea creştină;
acordaţi-le sprijinul în găsirea unui loc de muncă/ în continuarea studiilor;
implicaţi victimele traficului de fiinţe umane în acţiunile organizate la nivelul parohiei, pentru a se
simţi utile şi pentru a-şi forma obişnuinţa de a-i ajuta pe alţii;
nu le oferiţi totul de-a gata. Victimele trebuie obişnuite că totul se primeşte prin muncă. Folosiţi ex-
presii de tipul: Îţi dăm ... dar tu faci ... .
dacă victima a suferit abuzuri în mediul din care a plecat, întoarcerea în acelaşi mediu ar putea-o
determina să reintre în trafic. Ajutaţi-le să îşi găsească un alt mediu în care să încerce să revină la
o viaţă normală (de exemplu, puteţi ţine legătura cu un coleg preot care ar putea-o ajuta să îşi gă-
sească rostul în lume departe de locul natal, într-un loc unde nu o cunoaşte nimeni, dar poate fi
asistată).

Nu în ultimul rând:
Vă sugerăm să discutaţi cu victima doar în locuri şi în momente care să nu poată fi folosite de alţii
pentru a vă defăima sau chiar strica reputaţia. Grija preotului trebuie să fie nu doar pentru “oaia
rătăcită”, ci şi pentru cele 99 care sunt în staul!
b. Recomandări privind relaţia cu membrii familiei victimei
acordaţi-le compasiunea dumneavoastră, pentru drama prin care au trecut alături de victimă;
explicaţi-le în ce constă traficul de fiinţe umane şi modalităţile de recrutare a tinerilor;
spuneţi-le să o primească cu dragoste, pentru a nu o îndepărta definitiv de ei;
încurajaţi-i să o apere în faţa comunităţii, dând astfel exemplu de dragoste şi de înţelegere faţă de
suferinţa ei;
dacă victima este de vârstă şcolară, vorbiţi-le despre importanţa ca ea să se reîntoarcă la şcoală şi să
îşi definitiveze studiile, spunându-i că o veţi apăra de răutăţile celor din jur;
spuneţi-le să păstreze cât mai mult confidenţialitatea celor auzite de la fiica lor. Aceasta s-ar simţi
trădată dacă unul dintre membrii familiei ar spune chiar şi celor mai apropiate rudenii, cunoştinţe,
prieteni despre drama prin care a trecut fiica/ sora lor.

c. Recomandări privind relaţia cu comunitatea în care s-a întors

nu dezvăluiţi necazul prin care a trecut victima şi familia ei;
dacă se află despre cele întâmplate:
- nu dezvăluiţi nimănui necazul victimei şi al familiei sale. Dacă, totuşi, în localitate s-a aflat despre
cele întâmplate, iar enoriaşii manifestă un comportament de învinuire şi stigmatizare, apăraţi-o în
faţa comunităţii, aşa cum Mântuitorul a apărat-o pe femeia păcătoasă (Ioan 8, 3-11), cu atât mai
mult cu cât victimele care au fost înşelate nu sunt vinovate pentru păcatele făcute împotriva voinţei
lor;
- spuneţi-le să o ajute să se reintegreze social, în loc să o judece;
- explicaţi-le despre fenomenul traficului de fiinţe umane, pentru a înţelege drama prin care a trecut
victima.

 27

d. Recomandări în vederea accesării asistenţei specializate
pentru informaţii mai detaliate în domeniul prevenirii traficului de persoane şi adresarea cazurilor
cunoscute de trafic (victime în etapa de exploatare în ţara de destinaţie sau în Republica Moldova
pentru traficul intern, potenţiale victime la etapa de recrutare pentru trafic):

Centrul Internaţional „La Strada”

Linia fierbinte 0 800 77777 (apel gratuit din Republica Moldova),
0 800 88888 (apel gratuit din Transnistria),
+373 22/ 23 33 09 (pentru apeluri de peste hotare),
hotline@lastrada.md

pentru adresarea spre asistenţă specializată a

victimelor traficului identificate în cadrul parohiilor:
Unitatea Naţională de Coordonare în cadrul Direcţiei oportunităţi egale şi politici
familiale, Ministerul Protecţiei Sociale, Familiei şi Copilului al Republicii Moldova
0 22/ 727274
coordonator_snr@yahoo.com

pentru informaţii generale referitoare la prevenirea

traficului de persoane şi asistenţa victimelor şi
potenţialelor victime:
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, misiunea în Republica Moldova
0 22/ 232940
iomchisinau@iom.int

28


IV. ASPECTE DIDACTICE PRIVIND
TRAFICUL DE FIINŢE UMANE
În esenţa sa, prezenta lucrare îşi propune ca scop major compilarea unui instrument comprehensiv şi
util pentru slujitorii de cult în vederea înţelegerii, interiorizării traficului de fiinţe umane în Republica
Moldova nu doar ca fenomen social nociv cu vast impact şi consecinţe asupra diferitelor categorii de
persoane, dar şi ca o crimă în faţa lui Dumnezeu. Peste asta, manualul dat se vrea mai ales ca un îndru-
mar pentru preoţi care ar contribui la facilitarea misiunii sociale creştine în prevenirea, eradicarea feno-
menului traficului, dar şi ajutorarea sufletelor ce au avut de suferit pe urma acestuia, anume victimele
traficului de persoane. Urmând acest obiectiv, prezentăm în continuare o serie de proiecte didactice pe
care vă îndemnăm să le implementaţi în parohii: în instituţiile de învăţămînt în cadrul orelor curiculare
de educaţie-moral religioasă, fie în timpul extracuricular după buna înţelegere cu administraţia acestor
instituţii, în comunitate şi oriunde consideraţi că informaţia pe care o posedaţi şi pentru care, prin ceea
ce va urma, aveţi o metodă pentru a o oferi enoriaşilor, este de folos şi va asigura prevenirea traficului şi
identificarea victimelor pentru o continuă ajutorare a acestora.

Proiect de activitate didactică nr. 1

Clasa: a VIII-a
Tema: Etapele traficului de fiinţe umane
OBIECTIVE
la sfârşitul activităţii, DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢILOR
elevii vor fi capabili:
să definească în mod co- 1. Conexiuni cu noţiunile anterioare, prin metoda Scrierea liberă.
rect noţiunile: trafic de fiin- Scrieţi pe o foaie tot ce vă vine în minte în urma observării acestei imagini (sigla:
ţe umane, recrutor, victimă, “Fiinţele umane nu au preţ”).
prostituţie;
2. Organizarea cunoştinţelor anterioare după modelul: Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat.
să descrie corect etapele Împart tabla în trei coloane. În rubrica Ştiu, notez cunoştinţele despre traficul de fiinţe
traficului de fiinţe umane, în umane, de care elevii sunt absolut siguri. În rubrica Vreau să ştiu notez cunoştinţele pe
ordinea desfăşurării acestora, care elevii nu le cunosc sau cele despre care ar dori să afle mai multe informaţii.
pe baza informaţiilor primite;
3. Anunţarea titlului lecţiei noi şi comunicarea obiectivelor propuse.
să compare traficul de fiin-
ţe umane şi prostituţia, sub 4. Vizionarea DVDului cu mărturiile victimelor traficului de fiinţe umane (lecturarea stu-
aspectul asemănărilor şi deo- diior de caz NATALIA şi NINA, din Anexa nr.7).
sebirilor, în urma vizionării Urmăriţi filmul (studiile de caz) şi căutaţi răspunsurile la întrebările trecute în rubrica
casetei (lecturării studiilor de Vreau să ştiu, apoi completaţi în caietele voastre rubrica Am învăţat, împreună cu co-
caz); legul de bancă.

să descopere din mărturiile 5. Completarea frontală, pe tablă, a rubricii Am învăţat, în urma discuţiilor cu întreaga
victimelor cel puţin patru din- clasă privind informaţiile noi, referitoare la următoarele aspecte:
tre indiciile care pot anticipa definiţia; scopul; etapele traficului de fiinţe umane: recrutarea, transportul, vânzarea,
expunerea la pericolul de a sechestrarea şi exploatarea, revânzarea, ieşirea din reţea, repatrierea;
deveni victimă a traficului. identificarea indiciilor care sugerează expunerea la pericolul de a deveni victimă a
traficului de fiinţe umane.
Metode de învăţământ:
conversaţia euristică, Scrie- Elevii vor completa în caiete aspectele noi de la rubrica Am învăţat.
rea liberă, K-W-L, organizato-
rul grafic comparativ (OG). 6. Completarea individuală a unui organizator grafic (OG) comparativ tip “balanţă”, după
model.
Mijloace de învăţământ: Între fenomenul traficului de fiinţe umane în scop de exploatare sexuală şi prosti-
imagini, caseta video cu înre- tuţie există asemănări, dar şi deosebiri. Desenaţi schema de pe tablă şi completaţi-o
gistrările mărturiilor victime- individual, notând asemănările şi deosebirile (vezi OG comparativ propus).
lor traficului (studii de caz)
7. Completarea frontală a organizatorului grafic, pe tablă, în urma discuţiilor cu elevii.

 29

1. Scrierea liberă
Definiţie: Scrierea liberă este o metodă utilizată în vederea formării capacităţii elevilor de a reflecta şi
de a învăţa prin exprimarea în scris a gândurilor/ ideilor pe care le au despre o anumită temă indicată
de către profesor.
Etape în utilizarea metodei
1. Comunicarea sarcinii de lucru: elevii notează tot ceea ce ştiu despre tema indicată de către profesor.
Timp de lucru: două minute.
2. Activitate în perechi: fiecare elev îi citeşte colegului de bancă ceea ce a scris în etapa anterioară. Timp
de lucru: trei minute.
3. Activitate frontală: profesorul numeşte un grup de elevi care citesc integral sau parţial ceea ce au scris
şi evidenţiază de la fiecare dintre aceştia aspectele cele mai semnificative legate de tema dată.

Aspecte legate de utilizarea metodei

Prin utilizarea acestei metode, scrierea devine un mijloc de dezvoltare a gândirii, de formulare de
raţionamente, de reflecţie şi creaţie.
În situaţia în care în discuţie se află o temă vastă, în cadrul acesteia elevii pot avea libertatea de a-şi
alege singuri subiectul.
Evaluarea ideilor notate de elevi în etapa a 3-a se poate realiza şi prin contribuţia colegilor.

2. Metoda K-W-L (Know – Want to know – Learned)

(Ştiu – Vreau să ştiu – Am învăţat)
Definiţie: K-W-L este o metodă utilizată în vederea valorificării cunoştinţelor şi experienţelor anterioare
ale elevilor în vederea optimizării învăţării.
Etape în utilizarea metodei
1. Profesorul anunţă tema care urmează să fie supusă dezbaterii, iar apoi se realizează pe tablă un tabel în
care se va nota: ceea ce ştiu deja elevii, ceea ce doresc să ştie, iar la sfârşitul activităţii, ceea ce au învăţat
în urma activităţii didactice, despre subiectul aflat în discuţie.

Ştiu Vreau să ştiu Am învăţat

(Know) (Want to know) (Learned)

2. Elevii notează pe o fişă, individual sau în perechi, ideile pe care le cunosc referitor la tema propusă,
precum şi ceea ce doresc să ştie.

3. în urma discuţiilor, ideile referitoare la ceea ce elevii ştiu deja vor fi discutate cu întreaga clasă, iar cele
care sunt acceptate de către întreg colectivul sunt scrise în tabel.

4. Neclarităţile/ aşteptările elevilor, identificate pe baza discuţiilor vor fi completate în coloana a doua a
tabelului.

5. Se realizează transmiterea cunoştinţelor/ se analizează materialele complementare (casete video, studii

de caz, articole din ziar etc.) în vederea clarificării problemelor necunoscute sau neînţelese de elevi.

6. Elementele noi, desprinse în urma discuţiilor, vor fi trecute în coloana a treia. Această etapă presupune
pe de o parte conştientizarea noilor cunoştinţe, iar pe de altă parte compararea acestora cu vechile cu-
noştinţe şi cu expectanţele elevilor, exprimate în primele două coloane. Pot fi puse următoarele întrebări:

30


Care sunt noile cunoştinţe dobândite? Cum răspund acestea la întrebările iniţiale? Care întrebări au
rămas fără răspuns? Există răspunsuri pentru care nu am formulat întrebări? Ce aţi dori să aflaţi în plus
despre acest subiect?

Aspecte legate de utilizarea metodei

este important ca fiecare elev să aibă posibilitatea de a-şi expune punctul de vedere, pe parcursul
discuţiilor,
în măsura în care anumite întrebări ale elevilor nu-şi găsesc răspuns pe parcursul activităţii, profe-
sorul va reveni în activităţile următoare pentru clarificarea acestora;
trebuie să se realizează o cât mai bună legătură între ceea ce elevii cunosc deja din lecţiile anterioare,
ceea ce-şi doresc să cunoască şi măsura în care ei au ajuns la aceasta la finalul lecţiei.

3. Organizatorul grafic (OG)

Definiţie: Organizatorul grafic este o metodă care propune esenţializarea prin schematizarea şi siste-
matizarea noţiunilor/ideilor, cu ajutorul reprezentării grafice a materialului informativ ce urmează să fie
exprimat oral sau în scris.
Metoda Organizatorul grafic are mai multe variante, cele mai cunoscute dintre acestea fiind:
- Organizatorul grafic comparativ;
- Organizatorul grafic al caracteristicilor;
- Organizatorul grafic cronologic;
- Organizatorul grafic al etapelor;
- Organizatorul grafic de tip cauză-efect;
- Organizatorul grafic de tip situaţie-problemă-explicaţie/soluţie.

Etape în utilizarea metodei

1. Profesorul împarte clasa în grupe de câte 4-6 elevi şi prezintă sarcina didactică.
2. Elevii analizează materialul informativ prezentat de către profesor, extrag informaţia esenţială şi
realizează / completează Organizatorul grafic.
3. Organizatorul grafic realizat în cadrul fiecărei grupe de elevi este expus în faţa clasei şi analizat îm-
preună cu elevii în cadrul unei activităţi organizate frontal.

Aspecte generale legate de utilizarea metodei

Utilizarea eficientă a Organizatorului grafic conduce la formarea capacităţii elevilor de a extrage in-
formaţiile esenţiale dintr-un conţinut şi de a identifica posibilele conexiuni dintre acestea.
În funcţie de complexitatea temei şi de resursele de timp aflate la dispoziţie, Organizatorul grafic
poate fi realizat de către profesor împreună cu elevii.
Organizatorul grafic poate fi realizat/completat de către elevi în urma lecturării unui text din ma-
nual, în urma vizionării unui film sau pe baza unei expuneri.

În continuare, vom prezenta fiecare variantă de OG, cu exemple pe problematica traficului de fiinţe uma-
ne, care pot fi utilizate şi în alte activităţi:

1. ORGANIZATORUL GRAFIC COMPARATIV

Este utilizat pentru prezentarea diferitelor caracteristici ale unor evenimente/fenomene care prezintă
asemănări şi deosebiri.
Organizatoarele grafice comparative pot avea mai multe forme:
- tip diagramă Venn, formată din două cercuri care se suprapun parţial. În suprafaţa comună vor fi
trecute asemănările, iar în celelalte două, deosebirile;
- tip tabel, în care prima coloană conţine denumirea evenimentelor/ fenomenelor care urmează a fi
prezentate, iar coloanele următoare cuprind caracteristicile care vor fi prezentate. Existenţa unei

 31

anumite caracteristici va fi marcată prin semnul “+”, iar absenţa acesteia prin semnul “-”.(vezi ta-
belul de la Anexa 1)
- tip “balanţă”, în care asemănările şi deosebirile sunt cele două braţe ale acesteia.

TRAFIC ŞI PROSTITUŢIE

ASEMĂNĂRI DEOSEBIRI

EXISTENŢA UNUI “PATRON” MODUL DE REALIZARE

A RECRUTĂRII

PRACTICAREA PROSTITUŢIEI PRIN PRIN

MINCIUNĂ INFORMARE

PIERDEREA CON TROLULUI

ASUPRA ACŢIUNILOR PROPRII CONSIMŢĂMÂNTUL

NU EXISTĂ EXISTĂ

VINA PENTRU PĂCATUL

DESFRÂNĂRII

NU EXISTĂ EXISTĂ

2. ORGANIZATORUL GRAFIC AL CARACTERISTICILOR

Este utilizat pentru evidenţierea caracteristicilor unor concepte, procese, fenomene, evenimente.
Profesorul poate sintetiza în cadrul unei activităţi frontale caracteristicile identificate de către elevi
în cadrul unor activităţi individuale sau pe grupe.

32



EGOIST MÂNDRU IUBITOR DE BANI

UCIGAŞ TRFICANT DE DESFRÂNAT

FIINŢE UMANE

MÂNIOS INVIDIOS MINCIUNOS

3. ORGANIZATORUL GRAFIC CRONOLOGIC

Este utilizat pentru prezentarea în mod cronologic a informaţiei.
Pe baza lecturării unor texte, elevii colectează datele istorice, iar apoi acestea sunt organizate în
mod cronologic.
Organizatorul grafic poate lua forma unei frize cronologice – o bandă orizontală care prezintă de-
rularea anumitor procese sau etape în ordinea în care s-au produs, anii în care s-a făcut trecerea de la
o etapă la alta/durata unei etape sau a unui proces.
Poate fi utilizat în situaţia în care se prezintă cronologic un caz de traficare.

4. ORGANIZATORUL GRAFIC AL ETAPELOR

Este utilizat în situaţiile în care se doreşte ordonarea logică/ cronologică a unor evenimente desfăşu-
rate în timp.
În utilizarea acestui tip de organizator grafic, atenţia elevilor va fi canalizată exclusiv spre identifica-
rea şi prezentarea succesiunii / ordinii etapelor unui eveniment, fenomen, proces, pentru care nu se
poate realiza o datare (ani, decenii, secole) sau nu se doreşte acest lucru.

Etapele traficului de fiinţe umane pot fi prezentate astfel:

1. recrutarea
2. transportul
3. vânzarea
4. sechestrarea şi exploatarea
5. revânzarea (în unele situaţii)
6. ieşirea din reţea
7. repatrierea

 33

5. ORGANIZATORUL GRAFIC DE TIP CAUZĂ-EFECT
Este utilizat pentru prezentarea cauzelor şi efectelor unor evenimente/procese.
În urma lecturării unui text, a comunicării cunoştinţelor etc., elevii sunt solicitaţi să prezinte efectele
pe care le-a produs/ pe care le poate produce o anumită cauză.
Dacă între fenomenele studiate există o relaţie de înlănţuire de tip cauză-efect, aceasta poate fi pre-
zentată printr-un organizator grafic.

În conţinuturile care au în vedere aspecte privind traficul de fiinţe umane, se poate realiza un organizator
grafic de tip cauză-efect.

ÎNSTRĂINAREA
FAŢĂ DE FAMILIE

ÎNCĂLCAREA
LEGILOR UNEI ŢĂRI
DORINŢA DE A EMIGRA
ÎN ORICE CONDIŢII,
POATE DETERMINA:
ASUMAREA UNOR RISCURI
CU URMĂRI GRAVE ASUPRA
PERSOANEI

DIMINUAREA VIEŢII
RELIGIOS - MORALE

6. ORGANIZATORUL GRAFIC DE TIP SITUAŢIE/PROBLEMĂ – SOLUŢIE/EXPLICAŢIE

Prin acest tip de organizator grafic sunt prezentate soluţiile unor situaţii-problemă rezolvate pe par-
cursul activităţii didactice.
Utilizarea eficientă a acestei metode este condiţionată de cunoaşterea şi utilizarea metodei proble-
matizarea.

34


Proiect de activitate didactică nr. 2
Clasa: a IX-a
Tema: Cauze şi consecinţe ale traficului de fiinţe umane
OBIECTIVE:
(la sfârşitul activităţii, DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
elevii vor fi capabili:)

să identifice corect cauzele care au
determinat plecarea ELENEI în străi-
nătate, în urma lecturii cazului;
să precizeze cel puţin cinci conse-
cinţe ale traficului de fiinţe umane pe
diferite aspecte;
1. Realizarea de către elevi a “liniei vieţii” lor, pentru a înţelege modul în care
situaţia de victimă a traficului de fiinţe umane le poate schimba viaţa.
Exemplificarea unui caz, prin desenul realizat de o victimă a traficului
de fiinţe umane (vezi coperta nr: 4 sau calendarul 2006 realizat de OIM
Moldova, luna august)
2. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse

să recunoască toate indiciile care
pot sugera implicarea într-o situaţie
de trafic de fiinţe umane, în exemple-
le prezentate în fişa 2
să manifeste compasiune sinceră
faţă de victimele traficului de fiinţe
umane.
Metode de învăţământ:
conversaţia euristică, linia vieţii, stu-
diul de caz
Mijloace de învăţământ:
imagini din calendarul OIM Moldova,
fişă de lucru, DVDul cu mărturiile vic-
timelor
3. Prezentarea cazului nr. 3 din Anexa 6. În rezolvarea cazului se vor avea în
vedere următoarele aspecte:
- Care au fost cauzele care au determinat plecarea Elenei şi care a fost des-
făşurarea ulterioară a evenimentelor?
- Cum s-a modificat linia vieţii Elenei, în urma experienţei tragice prin care
a trecut?
- Care au fost urmările/ consecinţele pentru Elena, ca victimă a traficului de
fiinţe umane:
în plan fizic şi sufletesc
în planul relaţiilor cu familia
în planul relaţiilor cu prietenii
în planul relaţiilor cu comunitatea
în planul încrederii în semeni
4. Discuţii despre cauzele şi consecinţele traficului de fiinţe umane, pornind
de la cazul prezentat.
5. Discuţii despre indiciile care pot sugera implicarea într-o situaţie de trafic,
în baza fişei de lucru. Care dintre aceste indicii pot fi identificate în cazul
Elenei?

6. Discutarea unor aspecte privind modul în care ar trebui să reacţioneze

elevii dacă unul dintre colegii/apropiaţii lor ar deveni victime ale traficului
de fiinţe umane.

1. Linia vieţii
Elevii vor fi puşi să deseneze pe hârtie o linie a propriei vieţi, începând cu momentul naşterii până în
prezent şi modul în care şi-o imaginează în viitor, prin realizarea unei succesiuni a celor mai importante
evenimente petrecute deja şi a celor pe care le anticipează.

Urmează o scurtă discuţie în care 2-3 elevi îşi prezintă linia vieţii. Profesorul va evidenţia faptul că fiecare
om se gândeşte la ce este mai bun pentru el în viitor. Totuşi, nu trebuie uitat faptul că în viaţa fiecărui om
pot să apară evenimente neprevăzute, în măsură să producă schimbări majore în planul existenţei. Un
astfel de lucru neprevăzut ar putea fi implicarea în traficul de fiinţe umane, ca victimă a acestui fenomen.
Elevii vor fi puşi să marcheze în mod ipotetic, pe baza cunoştinţelor pe care le au despre această temă,
momentul în care ar putea să se producă recrutarea pentru trafic. Cereţi-le să deseneze linia vieţii după
momentul recrutării.

 35

Realizaţi discuţii privind diferenţele care apar, consecinţele recrutării/traficului, sub aspectul relaţiei cu
oamenii şi al efectelor asupra vieţii. Este important ca desprinderea concluziei privind necesitatea preve-
nirii/evitării traficului să vină din partea elevilor.

EXEMPLU DE LINIE A VIEŢII:

naştere şcoală serviciu căsătorie copii nepoţi bătrâneţe

2. Studiul de caz
Definiţie: Studiul de caz constă în analiza unui caz real, fiind suport al cunoaşterii inductive, în vederea
formării capacităţii elevilor de a trece de la particular la general, dar şi bază a cunoaşterii deductive, de
trecere de la general la particular.
Etape în utilizarea metodei
1.Prezentarea cazului, propus de profesor sau/şi elevi.
2. Alcătuirea unui plan pentru o analiză care să conducă la identificarea cauzelor ce au determinat
apariţia şi/sau evoluţia cazului aflat în studiu.
3. Iniţierea şi dirijarea de către profesor a dezbaterilor în vederea stabilirii alternativelor de rezolvare,
prin selectarea celor mai potrivite metode de analiză, prin examinarea cazului din mai multe perspec-
tive, fără însă a se propune sau sugera elevilor ipoteze, opinii sau soluţii.
4. Stabilirea concluziilor.

Aspecte legate de utilizarea metodei

Se utilizează la orele cu afinităţi de ordin religios pentru anumite teme sau situaţii care vizează for-
marea de atitudini şi comportamente morale.
În alegerea cazului se urmăreşte:
- corespondenţa cu viaţa reală, concretă;
- corelarea acestuia cu obiectivele propuse;
- raportarea la cunoştinţele, ideile, normele cunoscute de elevi;
- corelarea gradului de dificultate a analizei cazului cu nivelul de pregătire a elevilor;
- posibilitatea sintetizării concluziilor.
Cazul poate fi prezentat elevilor printr-o descriere completă, parţială sau prin comunicarea unor
sarcini concrete de rezolvat, în funcţie de experienţa şi capacitatea acestora de a utiliza material docu-
mentar şi de a rezolva cazuri.
Avantajele utilizării acestei metode rezidă în faptul că îi solicită pe elevi în culegerea şi utilizarea de
informaţii în vederea elaborării şi argumentării unor decizii, evaluării alternativelor şi desprinderii
unor concluzii.
Elevii vor fi antrenaţi în dezbateri prin întrebări care să le stimuleze creativitatea: Care sunt factorii
care ar trebui modificaţi?
La religie, studiul de caz se utilizează în următoarele situaţii:
- în analiza unor cazuri de deviaţii comportamentale cunoscute de către elevi;
- în identificarea datoriilor membrilor unei familii, pe baza analizei relaţiei dintre aceştia;
- în dezvoltarea atenţiei şi înţelegerii faţă de problemele celor din jur;
- în evidenţierea datoriilor faţă de Dumnezeu şi de semeni, de biserică, societate, şcoală;
- în formarea deprinderii de a practica virtuţile etc.

36


FIŞA DE LUCRU
În tabelul următor sunt prezentate anumite oferte care vi se pot face la un moment dat. Citiţi cu atenţie
şi, împreună cu colegul de bancă, identificaţi indiciile care pot sugera implicarea într-o situaţie de trafic
de fiinţe umane.

EXEMPLE DE OFERTE INDICIUL

Ai citit în ziarul X un anunţ prin care o firmă de care nu ai mai auzit inter-
mediază contracte de muncă în străinătate. Fără să te interesezi la organele
competente despre existenţa firmei respective, accepţi oferta.

Un coleg de-al fratelui tău şi-a propus să vă ajute pentru a avea un trai mai
bun. Ţi-a spus că îţi va ajuta să-ţi faci repede un paşaport, chiar dacă eşti mi-
noră. Peste câteva zile a apărut cu un paşaport cu fotografia ta şi cu o sumă
de bani pentru a pleca în străinătate. De astăzi înainte însă eşti altcineva: ai
alt nume, alt loc de naştere, alt domiciliu, alţi părinţi.

O persoană pe care abia ai cunoscut-o s-a oferit să te ajute să îţi găseşti de

lucru în străinătate. Pentru a ajunge acolo ai nevoie de o sumă de bani de
care însă nu dispui. Persoana respectivă e dispusă să te ajute să îţi plătească
cheltuielile de drum şi viză, spunându-ţi că o să îi returnezi ulterior banii
respectivi, plătind în rate din salariul mare pe care îl vei primi.

Tocmai a apărut ocazia vieţii tale: eşti frumoasă şi poţi deveni prezentator
de modă. Ţi se oferă o sumă mare de bani, la care nu ai visat niciodată,
iar contractul nu implică practicarea prostituţiei. Cei care intermediază
semnarea contractului te asigură de faptul că aceste condiţii vor rămâne
neschimbate pe parcurs. Eşti pusă să semnezi două contracte: unul din ele
este în limba ţării în care vei lucra şi pe care tu nu o cunoşti. Tu semnezi
deoarece ţi se spune că este acelaşi lucru.

Un tip pe care nu l-ai mai văzut prin zonă se oferă să te însoţească acasă
de la discotecă, cu maşina. Tu ai văzut că în maşina respectivă mai erau doi
bărbaţi. Pe de altă parte, niciodată nu ai urcat într-o astfel de maşină, iar
tipul e drăguţ şi insistent.

Te-ai certat cu părinţii pentru că au devenit foarte violenţi. O cunoştinţă

care a aflat despre tine din altă sursă îţi propune să te ajute să scapi de ai
tăi, plecând în străinătate la lucru. Tu ai îndoieli privind onestitatea ei, dar la
insistenţele persoanei respective, cedezi.

 37

Proiect de activitate didactică nr. 3
Clasa: a X-a
Tema: Victima traficului de fiinţe umane
OBIECTIVE:
(la sfârşitul activităţii, DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
elevii vor fi capabili:)

să identifice din textele lectu- 1. Discuţie introductivă referitoare la traficul de fiinţe umane,
rate, cât mai multe informaţii pornind de la exemple mediatizate.
privind traficul de fiinţe uma-
ne; 2. Prezentarea obiectivelor propuse pentru activitatea didactică
ce urmează să fie desfăşurată.
să precizeze cel puţin trei cau-
ze şi trei consecinţe ale traficu- 3. Organizarea clasei în şase grupuri de elevi. Fiecare grup va pri-
lui de fiinţe umane, pentru ca- mi o fişă (fişa 1) care prezintă câte un caz de trafic de fiinţe uma-
zurile prezentate; ne şi va rezolva aplicaţia următoare, prin metoda Cadranele:
Pentru cazul prezentat în fişă, identificaţi:
să sprijine persoanele victime - profilul victimei (cadranul I);
ale traficului de fiinţe umane, - modalităţile de recrutare (cadranul II)
prin oferirea de informaţii pri- - modalitatea de repatriere (III)
vind organizaţiile care pot in- - alte aspecte relevante pentru problematica traficului (ca-
terveni în astfel de situaţii. dranul IV)

Metode de învăţământ: 4. Prezentarea rezultatelor elevilor şi desprinderea de concluzii.

conversaţia euristică,
cadranele, expunerea,
descrierea, ciorchinele
Mijloace de învăţământ:
textul biblic, ziare, reviste,
calendarul OIM
5. Realizarea unei dezbateri, pe următoarele aspecte:
consecinţele traficului de fiinţe asupra victimelor şi familii-
lor acestora;
relaţia de exploatare de tip sclavagist, dar şi de dependenţă
a victimei faţă de traficant;
dezumanizarea la care poate duce traficul (victime transfor-
mate în traficanţi);

6. Realizarea, în grupuri de 2-3 elevi, a unui ciochine în care cu-

vântul cheie să fie victima şi prezentarea acestuia în faţa clasei.

7. Prezentarea organizaţiilor cu responsabilităţi pe problematica

traficului de fiinţe umane (fişa 2).

8. Rezolvarea fişei de evaluare a cunoştinţelor privind problema-

tica traficului de fiinţe umane (fişa 3).

1. Metoda cadranele
Definiţie: cadranele reprezintă o metodă utilizată pentru formarea şi dezvoltarea capacităţii elevilor de
a organiza/rezuma conţinutul informaţional al unui text în scopul unei înţelegeri nuanţate şi profunde
şi de a exprima argumentat puncte de vedere personale asupra unui subiect propus, pe baza a patru
criterii precizate de către profesor.

38


Etape în utilizarea metodei
1. Se trasează pe întreaga foaie de hârtie două axe perpendiculare, obţinându-se patru cadrane, apoi sunt
precizate sarcinile didactice corespunzătoare fiecăruia dintre acestea.

I II

III IV

2. Sunt rezolvate cerinţele, apoi rezultatele sunt trecute de către elevi în cele patru cadrane, în condiţiile
şi timpul indicat de către profesor

Aspecte legate de utilizarea metodei

Cadranul trebuie să cuprindă rezolvarea a patru sarcini de învăţare esenţiale, legate de problematica
respectivă. Acestea pot fi organizate: logic, cronologic, într-o înlănţuire cauză-efect, dar pot reprezen-
ta şi aspecte distincte, al căror răspuns să se constituie într-un tot unitar.
Dacă timpul disponibil pentru rezolvarea cadranului este mic, sarcinile didactice pot fi împărţite pe
grupe de elevi, corespunzătoare fiecărui cadran, iar rezolvarea trecută pe tablă de către profesor/un
elev.
Este important ca elevii să aibă posibilitatea să-şi prezinte rezultatele şi să-şi argumenteze răspunsuri-
le. În felul acesta se poate evalua modul în care elevii au răspuns sarcinilor de învăţare.

2. Metoda ciorchinele
Definiţie: Ciorchinele se utilizează cu scopul de a stimula gândirea liberă, creativă şi de tip divergent, de
a sesiza conexiunile dintre idei, de a realiza noi asociaţii de idei, de a descoperi noi sensuri, semnificaţii,
conotaţii.
Etape în utilizarea metodei
1. Scrierea unui cuvânt/unei sintagme cheie la mijlocul tablei sau al foii de hârtie, în funcţie de forma
de organizare a activităţii: frontal, pe grupe sau individual.
2. Identificarea şi scrierea altor cuvinte/sintagme corelate cu cuvântul/sintagma cheie în funcţie de
tema tratată, nivelul clasei, timpul disponibil etc.
3. Identificarea şi realizarea conexiunilor dintre cuvinte/sintagme, prin linii/săgeţi.
4. Prezentarea şi discutarea “ciorchinelui”/ “ciorchinilor”. În situaţia în care activitatea s-a desfăşurat
individual, elevii au posibilitatea de a observa modul de gândire al colegilor asupra problemei aflată în
studiu, de a compara propriile rezultate cu cele ale colegilor, de a-şi susţine punctul de vedere, de a-şi
îmbunătăţi propriul mod de lucru.

Aspecte legate de utilizarea metodei

Elevii vor fi îndrumaţi să noteze toate ideile pe care le au referitor la cuvântul/sintagma cheie, să
realizeze cât mai multe conexiuni între idei, fără însă a face judecăţi de valoare.
Dacă este cazul, profesorul va indica în prealabil anumite informaţii care să-i ghideze pe elevi, situa-
ţie în care se va realiza un ciorchine semidirijat.

 39

De exemplu, pentru cuvântul cheie “trafic de fiinţe umane” poate fi realizat următorul ciorchine:

Înşelăciune

răpire

RECRUTARE
asistenţa
victimelor legală

ilegală

razii
TRAFIC DE FIINŢE
a poliţiei UMANE TRANSPORTARE

REPATRIERE
ţări de
destinaţie
evadare ţări de
origine
EXPLOATARE

prelevare de cerşetorie
organe

sexuală
muncă forţată

traume fizice

moartea traume sufleteşti

40


FIŞA 1
CAZURI LUATE ÎN STUDIU, PENTRU METODA CADRANELE
(cazurile au fost preluate din calendarul pe anul 2006 editat de OIM, biroul din Moldova, şi Ministerul Sănătăţii şi
Protecţiei Sociale al Republicii Moldova)
*** fiecare grupă va primi un caz din cele prezentate în fişă

1. Mama lui E. a murit când ea avea 10 ani, iar tatăl s-a recăsătorit. E (16) era studentă. Când aştepta auto-
buzul la staţie a fost târâtă într-o maşină, drogată şi închisă. Timp de două luni ea a fost abuzată sexual,
până când unul din proxeneţi a uitat să încuie uşa. După ce a reuşit să evadeze, ea s-a întors la studii, dar
colegii au aflat totul şi au respins-o. În prezent lucrează vânzătoare.

2. O (17) a crescut în internat. Ea nu are tată. După ce a absolvit şcoala, a dorit să îşi continue studiile
la Chişinău, dar a fost amăgită, încuiată într-o casă şi violată timp de şase luni. Ca şi multe alte fete, ea a
încercat să se sinucidă după ce a evadat. În prezent, învaţă la cursurile de croitorie şi coase haine pentru
copii.

3. D (17) a fost violată cu brutalitate de unchiul ei la vârsta fragedă de 12 ani. Nu a putut rămâne în satul
natal; ea era stigmatizată şi marginalizată la şcoală. La vârsta de 16 ani, D a fugit de acasă. În Chişinău a
fost vândută pentru a lucra în Moscova. Timp de şase luni a fost forţată să se prostitueze – adică violată
sistematic. Împreună cu un prieten D a organizat evadarea a patru fete din bordel. În Moldova a depus
mărturie împotriva proxenetului. În prezent este căsătorită şi are un copil.

4. S (25) a fost traficată în Republica Cehă şi ţinută într-un grajd cu cai timp de 8 luni, ca un animal. În
timpul zilei, ea avea grijă de cai, iar în timpul nopţii, prietenii jocheului-proxenet o abuzau sexual. Femeia
se alimenta numai cu ovăz şi mere. A reuşit să fugă prin zăpadă, fiind însărcinată. În prezent S lucrează
ca menajeră în Italia.

5. V (16) Tatăl său a respins - o deoarece nu a crezut că este fiica lui. Împreună cu mama sa, V a plecat să
locuiască în alt sat, unde au creat o familie nouă. Când a împlinit 16 ani, V a plecat la Moscova, sperând
să găsească un loc de muncă, dar a ajuns să fie traficată. După un an, un bărbat a ajutat-o să se întoarcă
în Moldova. V a învăţat de bucătăreasă, s-a căsătorit şi are un copil.

6. V (16) a fost vândută de o rudă în Turcia. Ea a îndurat mai mult de opt luni de trafic. A fost închisă,
bătută şi violată. După ce s-a întors în Moldova, a depus mărturie împotriva proxenetei, care a fost con-
damnată la 10 ani de închisoare.

 41

FIŞA 2
ORGANIZAŢII CU RESPONSABILITĂŢI PE PROBLEMATICA TRAFICULUI
ORGANIZAŢIA TELEFON
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) 0 22/ 23 29 40
Centrul Internaţional pentru Protecţia şi
0 800/ 77777, 0 22/ 23 33 09
Promovarea Drepturilor Femeii “La Strada”
0 22/ 72 72 74
Unitatea Naţională de Coordonare (în cadrul MPSFC al RM)

FIŞA 3
FIŞĂ DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR LEGATE DE TRAFICUL DE FIINŢE UMANE
Stabiliţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii legate de problematica traficului de fiinţe umane.
Susţineţi răspunsul cu argumente, pe baza cunoştinţelor dobândite.
ENUNŢURI ADEVĂRAT FALS
1. Oamenii cu studii nu pot deveni victime ale traficului de fiinţe umane.
2. Informarea oamenilor în legătură cu problematica traficului de fiinţe
umane este un prim pas spre diminuarea acestui fenomen.
3. Cei care migrează legal, nu pot deveni victime ale traficului de fiinţe
umane.
4. Recrutarea victimelor traficului de persoane se face doar în scopul ex-
ploatării sexuale.
5. Doar femeile şi copiii pot deveni victime ale traficului de fiinţe umane.
6. Între traficul de fiinţe umane şi prostituţie există diferenţe.
7. Sărăcia este principala cauză a traficului de fiinţe umane.

Sugestii didactice:
Această fişă o puteţi utiliza în următoarea oră, pentru a verifica modul în care elevii şi-au însuşit cunoş-
tinţele predate. Evaluarea se poate realiza sub forma unui concurs între grupe de elevi (profesorul poate
adăuga şi alte afirmaţii sau poate renunţa la unele din cele prezentate în fişă).

42


Proiect de activitate didactică nr. 4
Clasa: a X-a
Tema: Profilul moral al recrutorului şi al traficantului de fiinţe umane
OBIECTIVE:
(la sfârşitul activităţii, elevii vor fi DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
capabili:)
să descrie profilul religios-moral 1. Discuţii referitoare la faptul că anumite acţiuni pe care le fac oamenii pot să
al recrutorului şi al traficantului în producă foarte multă suferinţă în jur.
urma vizionării unor cazuri de trafic
(studiu de caz); 2. Anunţarea titlului lecţiei noi şi prezentarea obiectivelor propuse.

să prezinte cât mai multe relaţii 3. Prezentarea noilor informaţii, utilizând metoda Mozaic. Organizarea clasei
între elementele care alcătuiesc “ci- pentru metoda Mozaic şi distribuirea sarcinilor de lucru, care vor fi rezolvate în
orchinii” ce au drept cuvânt-cheie: urma cazului “ELENA”, din Anexa 7 de pe DVDul cu mărturiile victimelor (studiul
recrutorul, respectiv traficantul; de caz):
- Descrieţi situaţia care a determinat plecarea Elenei.
- Descrieţi profilul moral al recrutorului şi modalitatea de recrutare.
să îşi exprime un punct de vede-
- Descrieţi profilul moral al traficanţilor.
re referitor la valoarea pe care o are
- Care sunt aspectele concrete de care ar trebui să ţină seama victima pentru
omul, în urma discuţiilor din clasă
a-şi îndeplini planurile de viitor?
Metode de învăţământ: conversa-
4. Organizarea cunoştinţelor prin doi ciorchini. Pe baza informaţiilor de la elevi
ţia euristică, mozaicul, ciorchinele,
realizez pe tablă un ciorchine al cărui cuvânt-cheie este recrutorul şi un ciorchine
studiul de caz;
al cărui cuvânt-cheie este traficantul.
Mijloace de învăţământ: textul bi-
5. Prezentarea unor cazuri asemănătoare celor existente în traficul de fiinţe uma-
blic, DVDul cu mărturiile victimelor,
ne, aşa cum apar în Sfânta Scriptură: vânzarea lui Iosif de către fraţii lui, vânzarea
fişe cu sarcinile de lucru, fişe cu stu-
Mântuitorului de către Iuda şi realizarea unei discuţii despre valoarea omului în
diile de caz
creştinism.

Metoda mozaic
Definiţie: Mozaicul este o metodă de predare-învăţare prin colaborare, realizată prin activitatea ele-
vilor în cadrul mai multor grupe de lucru, aflate sub coordonarea profesorului. Această metodă are un
pronunţat caracter formativ, contribuind la dezvoltarea gândirii logice şi critice a elevilor, a încrederii în
posibilităţile proprii, a abilităţilor de comunicare şi argumentare în cadrul grupului şi a sentimentului
responsabilităţii individuale şi în grup.
Etape în utilizarea metodei
1. Constituirea grupurilor iniţiale de lucru, prin împărţirea clasei în mod aleator în grupe de patru elevi,
fiecare membru al unui grup primind un număr de identificare de la 1 la 4.

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
grup iniţial A grup iniţial B grup iniţial C grup iniţial D

2. Prezentarea obiectivului activităţii didactice şi împărţirea sarcinilor de lucru, pe fişe special elaborate
pentru fiecare dintre cele patru numere de identificare. Fiecare elev primeşte o fişă care cuprinde una din
cele patru sarcini de învăţare.

3. Constituirea grupurilor de “experţi” şi rezolvarea sarcinii de lucru. Elevii care au primit numărul 1 (şi
deci fişa cu sarcina corespunzătoare) vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma un alt grup etc. În
cazul în care clasa este foarte numeroasă se pot forma câte două grupe cu numărul 1, cu numărul 2 etc.,
sau se poate lucra numai cu o parte a clasei.

 43

1 1 1 1 2 2 2 2 3 3 3 3 4 4 4 4
grup experţi 1 grup experţi 2 grup experţi 3 grup experţi 4

Elevii vor lucra în grup conţinutul de idei şi vor stabili în comun modul în care acesta va fi sintetizat,
formulat şi prezentat colegilor.

4. Revenirea elevilor în grupurile iniţiale în vederea prezentării în cadrul acestora a modului de rezolvare
a sarcinii primite.

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4
grup iniţial A grup iniţial B grup iniţial C grup iniţial D

Prin predarea reciprocă, în succesiunea logică determinată de numărul de identificare primit (numărul
sarcinii de învăţare), fiecare elev trebuie să ajungă să cunoască toate cele patru părţi ale conţinutului
activităţii didactice, nu numai pe aceea pentru care a devenit “expert”. Această etapă se realizează prin
expunere şi dialog, pentru a se lămuri toate aspectele aflate în discuţie, iar în măsura în care apar anumite
neclarităţi, se poate solicita ajutorul altui “expert” sau al profesorului.

Aspecte legate de utilizarea metodei

Varianta standard a acestei metode poate fi abordată în cadrul unei ore sau, dacă este cazul, se poate
extinde pe parcursul a două ore.
Cele patru sarcini de învăţare trebuie să constituie un tot unitar în cadrul activităţii didactice şi să
fie sensibil egale ca dificultate.
Este esenţial ca, la sfârşitul activităţii, fiecare elev să cunoască toate aspectele care constituie rezolva-
rea sarcinilor didactice, astfel încât să se prevină apariţia lacunelor.

44


Proiect de activitate didactică nr. 5
Clasa: a XI-a
Tema: Clientul – factor determinant în traficul de fiinţe umane
OBIECTIVE:
(la sfârşitul activităţii, elevii vor fi
capabili:)
să descrie corect profilul reli-
gios-moral al clientului pe baza
mărturiilor victimelor (studiilor de
caz);
Să identifice păcatul desfrânării
drept cauza principală a traficului
de fiinţe umane, care are drept
scop prostituţia.
Metode de învăţământ:
conversaţia euristică, masa rotun-
dă simultană, SINELG, cvintetul,
turul galeriei
Mijloace de învăţământ:
DVDul cu mărturia victimelor (ca-
zul MARIA din Anexa 7).

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. Conexiuni cu noţiunile anterioare, prin utilizarea metodei masa rotundă. Or-
ganizarea clasei în grupuri de 4-5 elevi.
Fiecare grup va primi o foaie de hârtie pe care fiecare membru al grupului
va scrie, pe rând, răspunsul la întrebarea: Ce îi determină pe unii oameni la
săvârşirea păcatului desfrânării profitând de starea de vulnerabilitate a unei
persoane şi/sau utilizând forţa?
Daţi-i colegului din dreapta voastră foaia pe care aţi scris răspunsul la în-
trebare, pentru a nota şi el răspunsurile lui şi tot aşa, până când toţi membrii
grupului îşi prezintă punctul de vedere. Puteţi formula şi opinii contrare ce-
lor exprimate de către colegii voştri.
2. Organizarea răspunsurilor.
Unul dintre elevii din fiecare grup să citească toate răspunsurile de pe foaie.
Notez pe o coală de hârtie (un flip-chart) ideile reprezentative, care vor fi
valorificate prin metoda SINELG, ulterior.
3. Anunţarea titlului lecţiei noi şi motivarea pentru învăţare.
4. Confruntarea cu noile informaţii, utilizând metoda SINELG, cu patru coloane.
Fiecare dintre voi va primi o fişă care conţine mărturia unei victime a trafi-
cului de fiinţe umane, din care puteţi desprinde diferite aspecte ale acestui
fenomen de sclavie modernă. Pe marginea textului veţi face următoarele
notaţii:
“√”, informaţii cunoscute deja;
“+”, informaţii noi;
“–“, informaţii diferite de ceea ce ştiaţi;
“?”, informaţii neclare, sau despre care doriţi să aflaţi şi alte aspecte.
5. Lectură individuală şi analiza menţiunilor făcute pe marginea textului.
Discuţii cu elevii referitor la faptul că, prin păcatul desfrânării sunt întinate
trupurile şi sufletele celor implicaţi. În cazul traficului de fiinţe umane, vino-
văţia pentru păcatul desfrânării revine clienţilor şi celor care le obligă pe vic-
time spre săvârşirea acestuia.
6. Revenirea la lista de idei notate pe flip-chart. Activitate în grupe de 4 elevi.
Alcătuiţi grupe de câte patru elevi, începând cu prima bancă şi discutaţi
în cadrul grupului despre modul în care cunoştinţele iniţiale s-au confirmat
prin lectură.
7. Sistematizarea menţiunilor făcute în urma lecturii, prin completarea tabelului
de la SINELG.
8. Realizarea portretului religios moral al clientului, printr-un cvintet. Împart cla-
sa în şase grupuri.
Pentru a sintetiza portretul religios-moral al clientului veţi compune în ca-
drul grupului câte o poezie, un cvintet.
9. Analiza cvintetelor printr-un tur al galeriei.
Poeziile scrise de voi le vom afişa, fiecare având posibilitatea să le citească
şi să le analizeze.
45

1. Metoda masa rotundă simultană
Definiţie: Masa rotundă simultană este o metodă de învăţare prin colaborare, în care fiecare elev este
solicitat să-şi prezinte un punct de vedere asupra unei probleme/teme aflată în discuţie.
Etape în utilizarea metodei
1. Clasa este împărţită în grupuri de câte 5-7 elevi (în clasele cu un efectiv restrâns, se poate lucra şi
frontal). Fiecare grup se va aşeza la masă şi va primi de la profesor o coală de hârtie, pe care fiecare
membru al grupului îşi va scrie punctul de vedere asupra problemei/temei date. Timp de lucru: 3-4
minute.

2. Aspectele scrise de elevi pe foile de hârtie sunt citite de un membru al grupului sau de către profesor.
Sunt analizate toate punctele de vedere.

Aspecte legate de utilizarea metodei

Este extrem de utilă la religie, atunci când sunt tratate teme de morală la care elevii au reţineri în a-şi
prezenta în faţa profesorului şi/sau a colegilor punctul de vedere.
Analiza printr-o activitate frontală, în etapa a 2-a, a punctelor de vedere exprimate de către elevi tre-
buie realizată astfel încât aceştia să nu fie descurajaţi pentru activităţi similare ulterioare.
Este important ca în urma analizei punctelor de vedere notate pe foile de hârtie, elevii să aibă o ana-
liză, o reacţie de răspuns de la profesor şi de la colegi.

2. Metoda SINELG
Definiţie: SINELG este o metodă prin care se urmăreşte dezvoltarea capacităţii elevilor de identificare şi
înţelegere a conţinutului de idei al unui text, pentru o învăţare eficientă.
Etape în utilizarea metodei
1. Profesorul va anunţa tema care urmează să fie discutată, demersul didactic care va fi urmat şi textul pe
care-l vor avea de lecturat. Înainte de lecturarea textului, elevii vor nota tot ceea ce ştiu sau ceea ce cred
că ştiu despre tema / subiectul textului care urmează să fie citit.

Ideile notate de elevi vor fi apoi sistematizate şi notate pe tablă sau pe o folie de retroproiector. Neconcor-
danţele de opinii vor fi discutate în vederea obţinerii unui acord minim referitor la ceea ce se notează.

2. Elevii vor citi cu atenţie textul, iar pe marginea acestuia (sau pe o coală de hârtie) vor face unele men-
ţiuni, cu o anumită semnificaţie privind propria înţelegere a mesajul textului:
- vor bifa (“√”) pe marginea textului, în cazul în care conţinutul de idei confirmă noţiunile deja cu-
noscute sau pe cele considerate cunoscute;
- vor pune un plus (“+”) pe marginea textului care conţine o informaţie nouă pentru ei;
- vor pune un minus (“-”) pe marginea textului care contrazice sau diferă de ceea ce ştiau ei;
- vor pune un semnul întrebării (“?”) acolo unde apar idei neclare, confuze sau despre care doresc să
afle mai multe aspecte.

3. După lecturarea textului şi o scurtă analiză asupra menţiunilor făcute pe marginea textului, elevii revin
la lista de idei realizată înaintea lecturii şi discută în grupuri de 2-4 colegi, modul în care cunoştinţele
lor iniţiale s-au confirmat sau nu, prin lectura realizată. Pentru a sistematiza menţiunile făcute în urma
lecturii, se va completa un tabel cu patru coloane, corespunzător celor patru semne utilizate în notările
de pe marginea textului, după modelul de mai jos:
√ + - s

46


4. Discuţia finală, condusă de profesor şi realizată prin contribuţia tuturor participanţilor, va avea rolul de
a elucida aspecte rămase neclarificate (dacă este cazul se vor avea în vedere şi alte surse de documentare)
şi de a evidenţia progresul dobândit în ceea ce priveşte dobândirea de noi cunoştinţe.

Aspecte legate de utilizarea metodei

Cunoştinţele dobândite anterior de către elevi sunt actualizate şi valorificate drept bază de lucru
pentru lecturarea textului.
Este important ca în prima etapă elevii să scrie tot ceea ce ştiu despre temă/ subiect.
În cazul în care profesorul constată faptul că elevii nu au menţionat anumite aspecte esenţiale pri-
vind înţelegerea corespunzătoare a textului, va canaliza gândirea acestora prin întrebări euristice,
astfel încât să poată fi atinse obiectivele vizate.
În funcţie de particularităţile de vârstă şi intelectuale ale elevilor, numărul semnelor poate fi mai
mic, limitându-se la semnul plus (“+”) pentru asta ştiam, iar semnul minus (“-”) pentru asta nu
ştiam.

3. Metoda cvintetului
Definiţie: Cvintetul este o metodă prin care se rezumă şi se sintetizează cunoştinţele desprinse dintr-un
text sau dintr-o dezbatere, iar apoi acestea sunt prezentate sub forma unei poezii cu cinci versuri.
Cele cinci versuri se alcătuiesc astfel:
1. cuvântul/ sintagma cheie a conţinutului (substantiv, de obicei);
2. două cuvinte care prezintă o descriere a cuvântului/ sintagmei cheie (adjective);
3. trei cuvinte care exprimă acţiuni legate de cuvântul/ sintagma cheie (verbe, la gerunziu sau alt
mod);
4. patru cuvinte care exprimă sentimentele şi atitudinile elevului faţă de conceptul/ sintagma cheie;
5. un cuvânt care exprimă esenţa problemei.

Aspecte legate de utilizarea metodei

Cvintetul este utilizat mai ales atunci când se urmăreşte realizarea unei reflecţii rapide şi eficiente
asupra unui conţinut/ text.
Această metodă poate constitui şi un instrument de evaluare a nivelului de înţelegere a problemati-
cii aflate în discuţie.

Exemple:
CLIENTUL CLIENTUL CLIENTUL
dornic, nemilos egoist, necredincios, vicios, pretenţios,
alegând, plătind, “consumând” poftind, maltratând, păcătuind dorind, pretinzând, desfrânând,

REZUMĂ TOTUL LA TRUP PRIVEŞTE FEMEIA CA OBIECT NU CREDE ÎN DUMNEZEU

VICIOS. DESFRÂNAT. NE-OM.

4. Turul galeriei
Definiţie: Turul galeriei este o metodă de învăţare prin colaborare, în care activitatea propusă şi conclu-
ziile se definitivează numai după observarea şi analizarea lucrărilor realizate de colegi şi a observaţiilor
prezentate de aceştia.
Etape în utilizarea metodei
1. Elevii desfăşoară în grupuri activitatea indicată de către profesor. Rezultatele muncii lor sunt prezenta-

 47

te sub forma unui afiş, pe o coală de hârtie care va avea dimensiunile impuse de activitatea realizată: un
desen, o schemă, o reprezentare simbolică etc.

2. Lucrările realizate de către elevi vor fi prezentate în faţa colegilor. Se vor evidenţia semnificaţiile sim-
bolice şi se va răspunde la întrebările privind elaborarea acestora.

3. Elevii vor expune lucrările/afişele în faţa întregii clase (pe pereţii clasei, dacă este posibil), alături de
care vor lipi o foaie pe care să se poată scrie anumite observaţii.

4. Fiecare grup de lucru se va deplasa, făcând un tur al galeriei de lucrări/ afişe expuse, oprindu-se în faţa
fiecăreia, pentru a discuta, a înţelege mai bine modul în care a fost realizată, pentru a-şi nota observaţiile
şi sugestiile la acestea.

5. La final, elevii revin la propriile lucrări, le compară cu cele văzute şi citesc observaţiile scrise de colegi.
În funcţie de concluziile desprinse, grupul poate oferi anumite explicaţii lămuritoare sau pot fi operate
anumite modificări la varianta iniţială a lucrării prezentate.

Aspecte legate de utilizarea metodei

Pentru ca utilizarea metodei Turul galeriei să contribuie la desfăşurarea unei activităţi didactice
mai dinamice şi mai interesante, este necesară o bună colaborare între elevi în cadrul grupului şi o
atentă analiză a lucrărilor realizate de colegi;
În situaţia în care elevii nu ajung la puncte de vedere comune pentru rezolvarea activităţii în cadrul
grupurilor, profesorul poate avea rolul de mediator sau poate indica elevilor să-şi definitiveze punc-
tele de vedere în etapa a 5-a, după ce, în prealabil, au analizat creaţiile colegilor din celelalte grupe;
Pe parcursul etapei a 4-a, elevii pot să ofere şi să primească un feed-back eficient referitor la lucră-
rile realizate de ei;
La clasele cu efective mici, elevii pot realiza individual lucrările indicate de profesor.

48


Tipuri de activităţi propuse pentru clasa a XII-a
Pentru clasa a XII-a propunem un set de activităţi care pot fi desfăşurate cu elevii.
prezentarea de filme artistice şi documentare privind traficul de fiinţe umane: Lilya 4-ever (Lilia
pentru totdeauna), SexTrafic, Trafic Inuman (proiectul MTV Exit) etc;
organizarea de dezbateri cu tinerii pe problematica traficului de fiinţe umane;
campanii de distribuire a unor materiale privind prevenirea traficului de fiinţe umane;
organizarea unor expoziţii cu lucrări artistice ale elevilor privind problematica traficului de fiinţe
umane (desene, eseuri, poezii, etc.);
organizarea unor spectacole de teatru cu actorii elevi în diferite clase şi instituţii (teatru social);
realizarea unui proiect privind prevenirea traficului de fiinţe umane în comunitate, în şcoală (vezi
mai jos).

REALIZAREA UNUI PROIECT PRIVIND PREVENIREA

TRAFICULUI DE FIINŢE UMANE ÎN ŞCOALĂ

În realizarea proiectului se parcurg următoarele etape:

1. precizarea de către profesor a sarcinii de lucru: proiectarea unui model de acţiune în vederea preve-
nirii traficului de fiinţe umane;

2. colectarea de date necesare elaborării proiectului. Aceste date au în vedere aspecte teoretice privind
traficul de fiinţe umane (ce este, care sunt etapele, care sunt cauzele şi consecinţele, prezentarea unor
cazuri).

3. elaborarea proiectului: pe grupe de câte patru elevi.

4. în vederea valorificării în mod practic a proiectului, profesorul poate îndruma elevii pentru a ela-
bora un pliant care să conţină informaţii privind riscurile la care se supun cei care doresc să plece în
străinătate în orice condiţii. Pliantele pot fi multiplicate şi apoi înmânate colegilor de liceu şi altor
persoane cu risc mare de vulnerabilitate.

5. evaluarea proiectelor realizate de elevi şi analizarea modului în care a fost perceput pliantul de către
colegii din clasele mai mici, în urma observaţiei comportamentului elevilor, a discuţiilor cu aceştia şi
cu profesorii care predau la clasa respectivă.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

 49
 Anexa 1
Nr CRITERII PROSTITUŢIE TRAFIC DE FIINŢE UMANE MIGRAŢIA
acord/ consimţă-
1
mînt
2 dependenţă
3 remunerare
intrarea în ţara de
4
destinaţie
5 statutul juridic
6 încetarea activităţii

TRAFIC DE
Nr CRITERII PROSTITUŢIE MIGRAŢIA
FIINŢE UMANE
prin constrîngere, abuz,
înşelăciune, punere în situaţie de
1 PARTICIPAREA din propria iniţiativă plecarea este benevolă
dependenţă (nu poate exista un
acord de a fi traficată)
dependenţă totală prin depinde de persoanele
de proxenet în identificarea impunerea datoriilor de ce perfectează actele de
2 DEPENDENŢĂ clienţilor şi libertatea răscumpărare, pentru identitate, dispune de libera
practicării în regiuni anumite perfectarea documentelor, alegere de a emigra în orice
pentru transport etc. stat în care doreşte
Rareori echitabilă în
dependenţă de serviciile
echitabilă în dependenţă de lipsa remunerării sau plată prestate, de cele mai dese
3 REMUNERARE
serviciile prestate (suport) minimă ori li se acordă o remunerare
mică comparativ cu cei
rezidenţi
Graficul de activitate este
nu are dreptul de a-şi planifica
ORARUL DE îşi stabileşte în mod stabilit de către patron, însă
4 lucrul, decizia aparţine exclusiv
ACTIVITATE independent asupra acestuia persoana
stăpînului-traficant
angajată convine din start
Nu are dreptul să decidă
care este costul serviciilor
pe care le va presta,
DECIZIA costul serviciilor este prestabilit
graficul de lucru şi numărul dar ajung la un anumit
5 ASUPRA de stăpîn sau formează subiectul
clienţilor este flexibil acord cu patronul la
REMUNERĂRII negocierii între stăpîn şi client
care se angajează, astfel
încît remunerarea să fie
achitabilă
decizia de retragere nu aparţine Este liberă să se retragă din
este liberă de a se retrage victimei ci exclusiv stăpînului, activitate în dependenţă de
RETRAGEREA
6 din activitate în orice refuzarea prestării serviciilor este circumstanţele apărute, însă
DIN ACTIVITATE
circumstanţe de timp şi spaţiu pedepsită prin agresiuni fizice, are obligaţia de a-şi anunţa
morale, psihologice etc. patronul preventiv
se poate deplasa numai cu
permisiunea “stăpînului”,
dispune de dreptul la libera deobicei este deţinută în localuri Dispune de dreptul la libera
7 CIRCULAŢIA
circulatie izolate, sunt stabilite restricţii: ex. circulaţie
convorbiri cu alte persoane, ieşiri
în stradă fără supraveghere etc.

50

dispune de propriile acte de
8 ACTE
identitate
INTRAREA voluntară,poate imigra atit
9 ÎN ŢARA DE ilegal cit si legal, în general nu
DESTINAŢIE este relevant
prostituata incadrată în
prestarea de servicii legale
STATUTUL şi ilegale) în dependenţă
10
JURIDIC de calificarea prostituţiei în
legislaţia naţională a ţării de
destinaţie
Îşi poate exercita dreptul la
un mod sănătos de viaţă,
ÎNGRIJIRE asigurarea îngrijirii medicale
11
MEDICALĂ depinde de statul jurid(cu
excepţia asistenţei medicale
de urgenţă)
cerinţele proxenetului,
condiţiile de fapt impuse
ELEMENTE DE
12 prin locul şi timpul prestării
CONSTRÎNGERE
serviciilor, legalitatea
prostituării etc.
provin dintr-un mediu
familial stresant, sunt lipsite
de prejudecăţi, au un statut
13 PROFIL
social vulnerabil, predomină
sentimente contradictorii faţă
de bărbaţi
şomajul, dependenţa
financiară de un anumit
14 CAUZE subiect, climatul educaţional
deficitar, lipsa unei surse
permanente de venit
cauzele devin etapa iniţială
a prostituţiei urmată doar
de participarea benevolă
15 ETAPE
a persoanei ce-şi asumă
riscul de a practica această
activitate
sursă permanentă de venit, un
statut vulnerabil în societate,
16 CONSECINŢE
probleme psihologice, devieri
comportamentale etc.
De multe ori sunt deposedate de
acte de identitate ca o măsură
de impunere a dependenţei,
Dispune de propriile acte de
sunt avertizate cu predarea
identitate
la poliţie şi prevenite despre
imposibilitatea şi pericolul
evadării fără acte
metoda legală sau ilegală
intrarea forţată (vîndută) sau
voluntară, prin constrîngere sau
înşelăciune.
victimă a infracţiunii de trafic cu şi prestează servicii în
fiinţe umane
de cele mai multe ori sunt lipsite
de îngrijire medicală datorită
caracterului ilegal al detenţiei
şi statutului ilegal de şedere în
ţara de destinaţie. În cazurile
de urgenţă tratamentul este
sporadic şi de proastă calitate.
este supusă ameninţărilor,
constrîngere fizică, economică
şi psihologică permanentă din
partea stăpînului
au un profil social vulnerabil,
un nivel scăzut de educaţie şi
lipsa profesionalizării, îşi asumă
cu uşurinţă riscul plecării în
străinătate
lipsa unor studii complete,
violenţa domestică, lipsa unui
suport informaţional, naivitate
recrutarea, transportarea,
exploatare
abuz psihologic şi fizic,
tulburări de sănătate, vină sau
autoblamare, blocaj emoţional,
subapreciere
Anexa 1
Este voluntară şi conştientă
de faptul că emigrează fie
legal, fie ilegal
Este muncitor(oare)
dependenţă de salariul care
îi este acordat.
Dispune de îngrijire şi
asigurare medicală atâta
timp cât se află legal în ţara
de destinaţie, dacă se află
în mod ilegal are dreptul de
a-şi asigura un mod sănătos
de viaţă.
Patronul ar putea
controla/manipula decizia
angajatului, dacă acesta se
află ilegal în respectivul stat.
În cazul migraţiei ilegale
şi semilegale (majoritatea)
sunt persoane neinformate
şi de cele mai multe ori
apelează la surse ilegale de
a pleca peste hotare, sunt
credule surselor false de
informare.
Situaţie financiară precară,
şomajul, salarii mizere,
neâncredere în viitor,
motive personale.
Perfectarea actelor şi a vizei,
transportul, destinaţia
Obţinerea unor resurse
financiare, socializarea cu
o altă cultură, pot deveni
uşor victime ale traficului
de fiinte umane, în cazul
migraţiei ilegale.
51
 Anexa 2
MODELUL DE ASISTENŢĂ
Misiunile OIM Consulatele Autorităţi
IDENTIFICARE în ţările de Republicii ONG-uri locale
destinaţie Moldova

ASISTENŢĂ PE
TERMEN SCURT Centrul de Reabilitare al OIM Chişinău/ MSPS Unitatea Naţională de Coordonare
(Intervenţia
de criză)

ASISTENŢĂ PE Oferirea asistenţei de reintregire: MSPS, persoanele de contact la nivel raional

TERMEN LUNG şi reţelele de ONG locale

52
 Anexa 3
BENEFICIARII ASISTAŢI
2000 - DECEMBRIE 2006

minori

minori

minori

minori

minori

minori

minori
2000*

TOTAL
2001

2002

2003

2004

2005

2006
incl.

incl.

incl.

incl.

incl.

incl.

incl.
Ţara de destinaţie
Turcia 1 4 1 68 111 3 149 2 127 3 460 9
FRIM 67 150 2 82 2 48 6 3 2 358 4
Bosnia & Herzegovina 92 71 4 76 4 13 2 9 8 2 271 10
Kosovo 72 73 3 31 1 21 1 9 6 11 223 5
Rusia 18 4 27 13 31 8 44 6 48 12 168 43
Albania 67 27 9 2 2 1 2 108 2
Serbia şi Montenegro 17 1 32 4 21 5 8 83 5
Emiratele Arabe Unite 3 1 25 9 39 76 1
Italia 10 14 9 2 2 3 5 1 45
Izrael 3 5 1 5 10 5 3 31 1
Moldova ** 2 1 5 1 1 1 8 4 10 5 28 13 54 25
Polonia 2 2 17 6 5 3 1 27 9
România 1 10 2 5 1 4 4 3 27 3
Cipru 1 4 5 10
Ucraina 5 3 2 3 1 10 4
Grecia 3 2 2 7 14
Bulgaria 4 2 6
Croaţia 2 1 2 1 6
Marea Britanie 1 2 1 4
Elveţia 1 1 2 3 1
Lebanon 1 1 1 3
Austria 1 1 2 4
Pakistan 2 2
Republica Cehă 2 1 1 3 1
Germania 1 1 2
Siria 1 1 2
Belgia 1 1 1 1
Tadjikistan 1 1
Egipt 1 1
SUA 1 1

Portugalia 1 1
Uzbekistan 1 1
Spania 1 1
Olanda 1 1
Georgia (Abkhazia) 1 1
Belarus 2 1 2
Franţa 1 1
Total (Victime TFU) 308 364 11 292 23 232 21 256 24 265 16 295 31 2012 126
Cazuri de prevenire*** 3 2 5 4 35 8 512 432 555 446
TOTAL 308 364 11 292 23 235 23 261 28 300 24 807 463 2567 572
* conform datelor ONG Salvaţi Copiii, 10% din persoanele asistate erau copii la momentul traficării
** inclusiv 11 cetăţeni străini
*** aceşti beneficiari erau în riscul de a fi traficaţi

53
 Anexa 4
RESEDINŢA BENEFICIARILOR ASISTAŢI ÎN CADRUL PROGRAMULUI OIM CHIŞINĂU
2000 - SEPTEMBRIE 2006
RAION 2000* 2001 2002 2003 2004 2005 2006 TOTAL
1 CHIŞINĂU mun. 62 55 66 42 43 45 37 350
2 TRANSNISTRIA 15 29 22 24 20 38 27 175
3 CAHUL 25 38 17 10 6 8 8 112
4 ORHEI 14 26 16 7 13 14 8 98
5 IALOVENI 5 7 28 11 7 25 3 86
6 GĂGĂUZIA 4 9 5 27 18 15 9 87
7 HÎNCEŞTI 15 9 16 14 11 10 10 85
8 BĂLTI mun. 18 17 12 4 11 6 14 82
9 STRĂŞENI 15 16 5 11 10 4 7 68
10 ANENII NOI 5 11 9 8 9 16 21 79
11 UNGHENI 7 23 11 4 5 2 14 66
12 CANTEMIR 11 21 5 2 4 5 1 49
13 CALARAŞI 9 8 6 8 10 5 11 57
14 FLOREŞTI 7 8 11 5 4 6 8 49
15 ŞTEFAN VODĂ 3 8 4 7 7 9 10 48
16 CIMIŞLIA 6 7 8 3 6 9 1 40
17 REZINA 6 12 6 1 4 7 3 39
18 CRIULENI 6 9 5 2 7 6 11 46
19 TARACLIA 3 1 1 11 4 14 7 41
20 LEOVA 6 8 3 2 6 4 6 35
21 TELENEŞTI 3 2 2 4 4 9 4 28
22 SOROCA 6 4 6 3 1 3 5 28
23 NISPORENI 5 1 2 3 1 6 11 29
24 ŞOLDANEŞTI 3 6 1 3 5 1 19
25 CĂUŞENI 4 3 2 3 5 2 5 24
26 EDINEŢ 3 2 2 5 5 1 2 20
27 SÎNGEREI 2 2 6 2 3 1 1 17
28 DROCHIA 2 4 1 2 4 13
29 FĂLEŞTI 2 1 5 1 1 1 4 15
30 RÎŞCANI 4 2 1 3 2 1 13
31 BRICENI 2 1 1 3 2 2 11
32 BASARABEASCA 2 2 1 2 2 4 13
33 OCNIŢA 1 2 2 4 9
34 GLODENI 4 1 1 4 10
35 DONDUŞENI 2 1 1 2 1 7
ALTE (UCRAINA, ROMÂNIA, ETC.) 1 3 1 3 2 1 6 17
n/a 30 1 2 23 6 29 91
TOTAL 308 364 292 235 261 300 296 2056
* conform datelor ONG Salvaţi Copiii, 10% din persoanele asistate erau copii la momentul traficării

TRANSNISTRIA Bender 12
2006
Tiraspol 10
Dubăsari 2
Dnestrovsc 1
Rîbniţa 1
Slobozia 1
TOTAL 27

54
 Anexa 5
LINIILE FIERBINŢI
PENTRU INFORMARE ŞI ASISTENŢĂ ÎN CAZURI DE TRAFIC
ÎN PRINCIPALELE ŢĂRI DE DESTINAŢIE PENTRU TRAFICUL DE PERSOANE
DIN REPUBLICA MOLDOVA
or. Ankara or. Skopje
TURCIA Organizaţia Internaţională pentru Migraţie
linia fierbinte 157 sau +90 312 454 1150 FRIM Organizaţia „Open Gate”
linia fierbinte 0 800 11111
+ 389 22 777 070
or. Sankt-Petersburg
Centrul de criză pentru femei or. Utrecht
+7 812 327 3000 OLANDA Centrul “La Strada”
linia fierbinte + 31 30 271 60 44
or. Moscova
FEDEAŢIA RUSĂ Centrul de reabilitare pentru victimele or. Kiev
abuzului sexual « Syostry » Centrul “La Strada”
linia fierbinte +7 495 901 69 38, UCRAINA linia fierbinte 8 800 500 22 50
+7 495 901 02 01 + 380 44 205 37 36
EMIRATELE or. Ankara
Consulatul Ambasadei RM în Turcia
or. Minsk
Asociaţia tinerelor femei creştine
ARABE UNITE + 90 312 446 5527 BELARUS din Belorusia
or. Nicosia linia fierbinte 8 801 100 8 801
Crucea Roşie +375 17 295 31 67
CIPRU +357 26 65 166
linia fierbinte a Ministerului de Interne BOSNIA ŞI
or. Mostar
Centrul “La Strada”
+3572 2867733
or. Atena
HERYEGOVINA linia fierbinte 1261
+387 36 557 190
Centrul Naţional pentru Ajutor Social or. Sofia

GRECIA Urgent, linia fierbinte - 197 BULGARIA Asociaţia “Animus”

linia fierbinte + 359 2 981 76 86
Organizaţia „Lobby pentru Femeia
Europeană” or. Bucureşti
+30 210 770 3043 Ministerul Administraţiei şi Internelor
or. Roma ROMÂNIA 0 800 800 678
Organizaţia „ADPARE”
Asociaţia „On the Road”, linia fierbinte
ITALIA 800 290 290 +40 21 253 29 04
+39 096 179 6666 or. Madrid
or. Boppard SPANIA Organizaţia „Esperanza”
+349 138 606 43
Asociaţia “SOLWODY”
GERMANIA linia fierbinte 08 000 111 777 or. Paris
+ 49 67412232
FRANŢA Organizaţia Internaţională pentru Migraţie
+33 1 40 44 06 91
or. Haifa
Organizaţia „Isha L`Isha”
ISRAEL linia fierbinte 054 3008036
ALBANIA
or. Tirana
Centrul femeilor din Tirana
+97248640598 Linia fierbinte +355 4 255 514
or. Varşovia or. Beirut
POLONIA Centrul “La Strada”
linia fierbinte + 48 22 628 99 99
LEBANON Consulatul Onorific al RM în Lebanon
+ 96 133 82 233
or. Praga
CEHIA Centrul “La Strada”
linia fierbinte + 420 2 22 71 71 71

55
 Anexa 6
STUDIU DE CAZ NR. 1
În 1983, Ina locuia în Chişinău unde închiria un apartament singură cu cele două fiice (era divorţată).
Ina lucra la câmp şi primea un salariu de 70 ruble (pe acea vreme), care nici pe departe nu-i ajungea
să-şi întreţină familia. A decis să plece în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit în Georgia (la cu-
lesul mandarinelor). A luat avionul spre Soci (Georgia) apoi trenul spre Novii Afon, unde a găsit lucrul
dorit. Peste 7 ani a primit un apartament de stat şi se instalase cu traiul acolo. În 1988 Ina lucra pe o
croazieră în calitate de bucătăreasă şi în perioada 1989 – 1991 în calitate de însoţitor de vagoane. În
august 1992 a venit în vizită în Moldova pentru a-şi vedea copiii, care locuiau cu părinţii ei. În acest
timp a primit nişte veşti cutremurătoare, începuse războiul în regiunea Abhazia (orăşelul în care lo-
cuia era în centrul conflictului). Deşi erau condiţii de război, Ina s-a hotărât să plece în Novii Afon. La
reîntoarcere şi-a găsit apartamentul devastat şi în el se instalase abhazii. Ea a încercat să-şi recapete
dreptul de a locui în acest apartament, dar tentativa a eşuat fiind aruncată prin geam de la etajul
cinci. A fost spitalizată în stare gravă la spitalul din Suhumi timp de 2 luni după care a petrecut încă 1
lună la spitalul din Chişinău. După câţiva ani, crezând că lucrurile s-au normalizat a hotărât să plece
din nou în Georgia.

S-a adresat la secţia de paşapoarte pentru a-şi restabili viza de reşedinţă, dar fără nici un rezultat.
Răspunsul a fost că nu s-a păstrat nici un înscris despre evidenţa populaţiei din acea perioadă. Fiind
disperată a hotărât să se alăture unui grup de 4 femei, care lucrau zugravi. Era foarte complicat să-ţi
găseşti ceva de lucru în oraş şi au fost nevoite să accepte să lucreze „sub conducerea” unui bărbat de
origine abhaz (colaborator al Ministerului de Interne), care de fapt şi le-a oferit de lucru. La început
aşa zisul şef le găsea de lucru şi le plătea aproximativ 50 de ruble, bani care îi ajungeau strict pentru
masă şi cazare. Dacă încercau să se revolte erau violate. Uneori şeful îşi permitea să le impună să ofere
servicii sexuale şi prietenilor săi.

Într-o bună zi Ina şi-a dat seama că paşaportul i-a dispărut. „Şefu” i-a promis că o va ajuta să-şi per-
fecteze un nou paşaport dar a rămas doar promisiune. Ina s-a adresat de nenumărate ori la oficiu de
paşapoarte şi de fiecare dată era refuzată pe motivul că lipseşte ceva (Ina intuieşte că problema era
în şeful ei, care nu era cointeresat ca ea să-şi perfecteze actele). Femeile şi-au dat seama că sunt în
captivitate. Era imposibil să fugi, pentru că la posturile de control oricum te întorceau înapoi. Au fost
exploatate crâncen timp de 7 ani(făceau reparaţie în apartamente, seara erau impuse să ofere servicii
sexuale) fără a primi nici un ban. În 2002 fiind ajutată de un prieten, care i-a oferit cazare o perioadă
de timp, a reuşit să ajungă în Soci, unde la Poliţie i s-a eliberat un certificat care confirma faptul că a
pierdut paşaportul şi cu acest certificat a revenit la Chişinău în 2003. Aici a fost înregistrată ca refugiat
la Biroul Naţional pentru Migraţie şi a fost cazată în Centrul pentru refugiaţi de pe lângă aeroportul
Chişinău. În acest centru erau cazaţi mai mulţi abhazi şi ceceni, de care femeia are o frică de nedescris
şi din acest motiv nu mai putea locui acolo. În acest Centru lucra în calitate de menajeră cu un salariu
de 500 lei. Deoarece a refuzat să mai stea în acest Centru a pierdut şi locul de muncă. Îi vine foarte
greu să se angajeze din cauza combustiei de pe faţă şi lipsa unui deget de la mâna dreaptă, precum
şi altor probleme de sănătate ca rezultat al traumei suportate.

Fetele ei au dispărut ambele în Turcia şi nu ştie de urma lor de circa 4 ani.

56
 Anexa 6
STUDIU DE CAZ NR. 2
Petru este orfan şi a absolvit şcoala internat din Valea Perjei. Deşi avea retard mintal a reuşit să însu-
şească câteva meserii: mecanic, constructor şi tâmplar. După absolvire a fost nevoit să plece la Bălţi
unde un ONG local i-a oferit un adăpost (din 2002).

În 2004 educatorul lui Petru a venit însoţit de un bărbat care pe lângă faptul că i-a oferit de lucru i-
a propus şi să-l înfieze. Angajaţii ONG-ului local i-au permis lui Petru să plece pentru o perioadă de
probă, să vadă cum se acomodează, dacă îi place sau nu. În câteva săptămâni Petru a revenit la acelaşi
ONG şi a mărturisit următoarele:

Persoana care i-a propus de lucru se numea Andrei şi locuia într-un sat de la nordul republicii. Avea mult
pământ, o fermă mare şi locuia împreună cu 2 fraţi ai săi cu care permanent era în conflict. Soţia lui An-
drei decedase şi el căuta lucrători care ar putea să facă munca pe care o făcea soţia.

Petru împreună cu alţi doi băieţi erau treziţi la ora 5 dimineaţa şi trebuia să lucreze pământul şi să aibă
grijă de animale. Noaptea băieţii erau încuiaţi într-un şopron, mâncare li se dădea o dată la 2 zile. Cuiva
din localnici i s-a făcut milă de Petru şi i-a sugerat să fugă, spunându-i că înaintea lui a mai fost un băiat
de la orfelinat, care de atâta efort fizic supraomenesc a murit. Petru trebuia să lucreze din greu din noapte
până în noapte pentru a merita un prânz, o dată la 2 zile. Dacă greşea cu ceva era crunt bătut. Andrei nu-i
dădea nici un ban, ba şi mai mult i-a ars şi documentele pe care le avea.

Acum Petru se află la acelaşi ONG local şi lucrează în calitate de zugrav în apartamente private. Visul
său cel mai mare este să aibă propria familie şi să locuiască în propria casă.

57
 Anexa 6
STUDIU DE CAZ NR. 3
Elena avea 20 de ani, când un cunoscut din sat, cu care s-a întâlnit la dansuri, i-a spus că poate scăpa
de probleme, angajându-se la lucru în Turcia în calitate de vânzătoare la piaţă. Absolvise şcoala pro-
fesională şi pentru că nu a găsit nimic de lucru în oraş, s-a reîntors în sat. Se socotea o povară pentru
familie, era cea mai mare şi se simţea responsabilă pentru 3 fraţi mai mici pe care îi avea.

Elena căzu de acord să plece, pentru că în sat mari bani nu putea câştiga şi părinţii au încurajat-o.
Consăteanul a însoţit-o până la Chişinău, unde i-a făcut cunoştinţă cu o doamnă care urma să o ajute
să-şi perfecteze paşaportul. Tot acea doamnă i-a împrumutat bani pentru paşaport şi pentru bilet.
Când totul a fost gata, doamna a condus-o la gară şi a urcat-o în autobusul Chişinău – Ancara, asigu-
rând-o că acolo o va întâlni persoana lor de legătura, care o va ajuta să se angajeze la piaţă.

La gară într-adevăr a fost întâlnită de un bărbat, care s-a prezentat ca Omar şi i-a spus că el este ghidul
ei (cunoştea româna). A dus-o într-un hotel. La intrare i-a luat paşaportul pentru înregistrate. A doua
zi urma să facă aranjamentele necesare pentru lucru. În realitate, a doua zi au venit câţiva bărbaţi, care
vorbeau în turcă. Unul dintre ei i-a dat lui Omar o sumă de bani şi Omar i-a spus Elenei că va merge
cu el mai departe fiindu-i furnizorul ei de la piaţă. Au părăsit hotelul şi au plecat cu maşina. Au mers
foarte mult, practic 5-6 ore. La întrebarea Elenei unde merg, persoana respectivă îi răspunse ceva în
turcă. Într-un târziu au ajuns în munţi. Era un sătuc mic cu câteva gospodării. În casa în care s-au oprit
erau mai multe femei şi copii. Abia atunci Elena a înţeles că acestea sunt trei soţii ale bărbatului care
a adus-o şi de fapt el o cumpărase de la Omar. Rămasă fără acte de identitate, fără a cunoaşte limba,
o apucase frica. Bărbatul i-a explicat într-o rusă stâlcită că ea va lucra la el, la construcţie şi în gospo-
dărie. Când l-a întrebat de ce nu la piaţă, aşa cum s-au înţeles şi care va fi salariul, acesta a bătut-o
cumplit şi a închis-o într-o cameră separată. Seara a fost violată şi pentru că nu vroia să se supună, a
fost bătută din nou. A încercat să telefoneze acasă şi din nou a fost bătută; chiar i s-a spus că dacă se
mai apropie de telefon, va fi omorâtă.

În acel sătuc practic toate persoanele sunt rude, poliţistul era frate cu stăpânul casei. Era imposibil să
fugă pentru că localitatea cea mai apropiată se afla la 300 km. Unde mai pui că era permanent supra-
vegheată. Lucra la construcţie, iar seara era impusă să aibă relaţii sexuale cu stăpânul casei. Peste trei
luni şi-a dat seama că este însărcinată.

A născut copilul acasă şi a venit cineva de la maternitate de a făcut un document, în care se indica
doar numele tatălui.

Peste 2 ani a reuşit să telefoneze acasă. A intrat la un vecin în timp ce venea de la muncă. Nu era nime-
ni acasă şi a reuşit să vorbească cu mama, i-a spus cum stau lucrurile - că a fost bătută, că este silită să
lucreze fără a primi nici un ban, că a fost impusă să nască un copil şi nici de cum nu poate evada din
acest loc. Când au aflat vecinii că a telefonat acasă, a fost iarăşi groaznic bătută.

Peste 2 luni a venit poliţia de la Ancara pentru a verifica acest sat (mama s-a adresat la o organizaţie
care a înaintat un demers la ambasada RM din Ancara, şi s-a implicat poliţia). Elena a fost luată îm-
preună cu copilul la poliţie pentru documentare. Doar după intervenţia Ambasadei Republicii Mol-
dova în Turcia a fost posibilă reîntoarcerea ei în ţară.

58
 Anexa 6
STUDIU DE CAZ NR. 4
Ecaterina este o femeie de 40 de ani dintr-o localitate de la sudul republicii. Are 3 copii care sunt deja
mari şi pe care nu îi putea ajuta cu mare lucru, ea fiind educatoare la grădiniţă iar soţul şofer. Odată,
la o petrecere la nişte prieteni din sat, au început femeile între ele să discute problemele pe care le au
şi, bineînţeles, prima era cum să mai câştige nişte bani, pentru a-şi ajuta copiii să meargă la o facul-
tate. Cu studii superioare totuşi te descurci altfel. Cineva din femei i-a spus că se pregăteşte să plece
în Italia. Ecaterina deveni foarte interesată, pentru că şi ea îşi dorea să plece undeva peste hotare, în
speranţa să câştige ceva bani. A început să pună cât mai multe întrebări şi în final au hotărât că ar fi
chiar mai bine dacă ar merge mai multe femei din sat - s-ar ajuta reciproc.

Condiţiile de plecare erau cam costisitoare, dar câte persoane nu au împrumutat bani să plece şi deja
când s-au aranjat la lucru, au întors în câteva luni datoriile? Au venit la Chişinău unde au apelat la un
intermediar, o „firmă” care urma să le ajute să ajungă în Italia contra unei sume de 2000 dolari. Li s-a
spus să-şi facă paşapoarte, iar de viză se va ocupa firma.

Ecaterina a împrumutat bani de la nişte cunoştinţe, cu condiţia că-i va restitui în 6 luni.

Paşaportul şi l-a perfectat singură, la biroul de paşapoarte din Chişinău, timp de o zi. Apoi a transmis
paşaportul persoanei de la firmă, care urma să le deschidă viză pentru Italia. Era o viză turistică, pe
un termen de trei luni. Persoanele de la firmă le-au explicat că important este să ajungă în Italia, iar
acolo se vor descurca şi singure.

Transportul a fost organizat tot de firma respectivă. Au plecat cu o rutieră din Chişinău, cu destinaţia
Roma, pentru că li s-a spus că Roma este un oraş mare, unde mai uşor găseşti de lucru. La început va
fi mai greu pentru că nu cunosc limba, dar peste 3 - 6 luni veţi primi şi salarii mai mari. La punctele
de trecere a frontierei şoferul strângea paşapoartele şi fiecare trebuia să plătească o anumită sumă
de bani care era diferită de la un punct de trecere la altul. Uneori stăteau în rutieră şi aşteptau să se
schimbe grănicerii (aşteptau persoana de legătură). Când se aflau în Slovenia, aproape de frontiera
cu Italia, erau nespus de bucuroase - a mai rămas doar un punct de trecere şi problemele noastre s-au
terminat.

Dar nu a fost să fie aşa. La frontiera italiană li s-a spus că vizele lor sunt false şi au fost deportate din
ţară.

Acum problemele Ecaterinei sunt şi mai mari. Băiatul nu a mai mers anul acesta la facultate, iar dato-
riile cresc şi ea nu ştie cum şi de unde să facă rost de bani să le înapoieze.

59
 Anexa 7
TRANSCRIEREA TEXTULUI
DE PE DVD/CASETĂ VIDEO
Mărturii ale victimelor traficului de fiinţe umane realizate de
Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, misiunea în Republica Moldova, 2007

ELENA
RECRUTAREA
Bineînteles, plecarea mea peste hotare nu a fost de bună voie. Din cauză că familia mea a avut o situaţie grea, trăind într-
un mediu violent, m-am casatorit la o vârsta foarte fragedă. Din cauza familiei, am fost nevoită să mă căsătoresc, deoarece
condiţiile de trai erau foarte grele. Plecarea mea peste hotare a fost neprevăzută. Am ajuns la nişte momente, când în
familia mea, fiind căsătorită, era nevoie de bani, nu aveam un cuib, nu aveam posibilităţi de a merge mai departe, un ser-
viciu stabil tot nu aveam. De aceea, s-a ajuns la momentul când am discutat cu soţul meu şi am convenit asupra faptului
că ar fi bine să plece unul dintre noi peste hotare. Problema s-a discutat foarte mult timp, deoarece ne era greu, eu fiind
însărcinată la momentul dat. Într-un moment foarte dificil, am hotărit ca plecarea peste hotare sa fie a unuia dintre noi.
Totuşi, când s-a ajuns la momentul ca să plec peste hotare, eu nu ştiam nimic. Soţul meu a venit acasă şi mi-a spus că s-a
găsit o persoană foarte bună, care transportă femei peste hotare, şi barbaţi care le ajută din punct de vedere material,
perfectându-le documente pentru plecarea în Italia. În acel moment am avut o întrevedere cu persoana respectivă cu
care am stabilit că mă va ajuta. Celelalte persoane păreau a fi cumsecade, niste oameni cinstiţi. N-am crezut niciodată în
viaţă că aceste persoane ar putea fi atât de obraznice.

Am fost de acord, şi în timp de 2 săptămîni mi-au fost perfectate documente false. În Italia mi s-a promis că am să lucrez
cu soţia Domnului X, care se va ocupa de perfectarea documentelor. Am dat acordul, deoarece dumneaei mi-a spus că nu
demult s-a întors din Italia şi vrea ca cineva s-o ajute pe lângă casă, urmând să fac menaj. La sosire, în calitate de servitoa-
re, mi s-a oferit o sumă de bani de aproximativ o mie de euro. La noi în ţară o mie de euro foarte greu se cîştigă, practic,
nu există condiţii pentru a avea un astfel de salariu. Soţul meu lucra la aeroport şi mi-a spus că persoanele respective sunt
prieteni vechi, de aceea nu mi-am dat seama de la început, aveam încredere în el. Nu mi s-a dat nimic de bănuit ca să-mi
dau seama ce se poate întîmpla.

TRANSPORTAREA
Transportarea mea a fost din Republica Moldova, de aici, din Chişinău. M-au transportat într-o maşină de tip Jeep. Am
plecat, fiind asigurată de soţul meu că totul va fi bine şi când voi ajunge acolo el mă va suna. El susţinea că într-adevar
are încredere în persoanele corespunzătoare. La Iaşi am ajuns noaptea. Acolo, Doamna mi-a spus că luăm încă două ve-
rişoare. Zis şi făcut. Am ajuns într-o luncă. Nici nu mă puteam dezmeteci unde mă aflu, dar am văzut că curge Dunărea
prin apropiere. La un moment dat, nu departe de noi, s-a oprit o alta maşină din care au coborît Domnul X şi şoferul, în-
dreptându-se spre maşina din faţa noastră. Doamna care se afla lângă mine, mi-a spus că în cealaltă maşină se află fetele
care trebuie să meargă cu noi, verişoarele ei. Eu am căzut de acord, dar la un moment dat maşinile au aprins luminile şi
am observat nişte lucruri care m-au stresat puţin, şi m-au făcut să-mi pun nişte întrebări pe care le-am adresat Doamnei.
Am întrebat-o ce fac Domnii de acolo, cine sunt ei, la care ea mi-a zis să tac, să nu fac probleme, că totul va fi bine. Din
maşina respectivă au coborât trei fete din Iaşi, care s-au apropiat de maşina noastră, însoţite de doi domni necunoscuţi,
pe care nu-i văzusem până atunci, erau posibil, din maşina de alături. Când s-au aprins luminile, am observat că Domnul
X, care era la volan, a făcut schimb de bani. Am întrebat ce vor ei să facă cu banii, la care mi s-a spus că banii vor fi achitaţi
pentru noi la vamă. Când am observat că din portbagaj a mai ieşit o fetiţă, atunci am zis că nu înţeleg nimic, şi am întrebat
de ce fata coboară din portbagajul maşinii. Doamna mi-a spus să tac, pentru că dacă o să mă audă o să fie mai rău. La acel
moment, mi-au venit nişte gânduri urâte şi mi-am dat seama că se întâmplă ceva groaznic la mijloc. Am încercat sa fug
în jos spre Dunăre, dar doi indivizi au alergat după mine, după care mi-au tras cu ceva în cap şi mi-am pierdut cunoştinţa.
Nu-mi amintesc nimic concret, deoarece am fost drogată. Când mi-am revenit, mă aflam la poalele unor munţi, unde am
văzut nişte persoane străine, libanezi sau arabi, care purtau automate. Ne-au legat mâinile şi ne-au spus să tăcem, pentru
că va urma o cale foarte lungă.

60
 TRANSCRIEREA TEXTULUI DE PE DVD/ CASETĂ VIDEO
Anexa 7
EXPLOATAREA
În sfârşit, am ajuns într-un orăşel, chiar lângă televiziunea Libanului, unde ne-au ascuns într-un subsol. Ne-au spus că la
două zile vom ieşi la lucru. Ne-am dat seama că ne va fi greu să evadăm de acolo, deoarece era foarte strict, eram legate,
nu ne hrăneau, nu ne dădeau apa, ne băteau şi ne impuneau să avem relaţii sexuale cu diferite persoane. Mă chinuiau
foarte multe gânduri, şi anume mă măcina starea mea de femeie însărcinată. Mi-am dat seama că nu voi putea păstra
copilul, deoarece condiţiile în care trăiam şi maltratările fizice - bătăile erau insuportabile. Ne băteau fără milă, eram des-
considerate ca fiinţe umane. Nu vroiam să mă supun şi eram foarte agresivă. Fiind sportivă de performanţă, mă băteam
cu ei în parte, chiar au fost momente când am rupt şi mâinile la câţiva clienţi, am spart sticla în care ne-au adus apă si i-am
tăiat umărul unei persoane de acolo, care mă adusese în astfel de stare... M-au bătut crâncen şi m-au separat de fetele cu
care eram împreună. Peste o săptămână, am avut avort spontan şi am pierdut copilul.

SALVAREA
Am încercat să fug şi am fugit. Am ieşit în stradă, nu ştiam nimic. Am început să alerg şi la un moment dat venea o maşină
din spatele meu. Am oprit-o, şi am rugat şoferul să mă ducă cât mai departe de locul acesta. Mi s-a spus că maşina pleacă
în Sudan. Atunci am întrebat dacă maşina ajunge la poalele munţilor şi am rugat să fiu luată până acolo. Am coborât la
poalele munţilor, unde, fiind obosită, am adormit. Când m-am trezit era ziuă. Nu ştiam încotro m-am pornit, nu ştiam
nimic, dar mi-am zis că poate voi întâlni o persoană care mă va ajuta să plec mai departe. Am observat că din urma mea
venea o maşină în care se afla patronul, căruia am fost vândută, şi încă câteva persoane. Nu aveam altă soluţie, şi am în-
ceput sa alerg, după care aceştia au mers cu maşina peste mine şi mi-au fracturat bazinul, picioarele, coloana vertebrală
etc. Din acest moment nu mai ştiu nimic, dar mi-am revenit la spital. Medicul care m-a operat mi-a spus că va fi nevoie
de o persoană care să aibă grijă de mine şi că soţia dumnealui mă va ajuta. M-a dus la o mănăstire, la care am stat 7 luni
de zile la pat, m-au îngrijit măicuţele de acolo. Medicul care m-a operat mă vizita cu soţia lui. La un moment dat, soţia lui
m-a întrebat dacă vreau să plec acasă. I-am spus că aş vrea să plec acasă. La rândul lor, ei mi-au zis că vor încerca să mă
ajute, dar va trebui sa depun anumite eforturi, deoarece starea mea era foarte gravă - piciorul stâng era paralizat şi practic,
eram netransportabilă. Dumnealor m-au ajutat, mi-au recomandat un avocat, care mi-a perfectat documentele şi m-au
transportat acasă cu ajutorul consulului.

PERSPECTIVE
Posibil din cauza că trauma care mi-a rămas este prea grea, şi într-adevăr aşa este, nu aş mai accepta plecarea niciodată.
Oricât de greu mi-ar fi în Republica Moldova, consider că există o ieşire din situaţie. Am planuri de perspectivă, deoarece
acum studiez, sunt cofetar-bucătar, performanţele şcolii sunt foarte bune, îmi merge bine. În perspectivă, după ce ab-
solvesc şi voi susţine examenele aş vrea să-mi caut un serviciu unde să lucrez, să-mi pot câştiga existenţa. Cum va vrea
Dumnezeu, poate peste câtva timp o să-mi întemeiez o familie, deoarece este greu să fii de unul singur. Sunt nişte intenţii
care trebuie realizate treptat, deoarece viaţa este constituită din fâşii albe şi negre, dar acestea din urmă trebuie depăşite,
oricât de greu ar fi. Simt necesitatea de a scrie poezii, pentru a-mi aşterne durerea pe foaie, deoarece scriind poezii, mă
abat de la gândurile care mă macină mereu. Scriind poezii, mă refac puţin şi devin mai puternică. În momentele în care
scriu poezii, simt o oarecare nostalgie, dar când le citesc nu pot să cred că eu sunt în stare, că din interiorul meu pot să
iasă astfel de lucruri frumoase. Din tot sufletul îmi doresc să public o carte şi voi depune foarte mare efort s-o lansez până
în 2007 la 18 octombrie. Aceasta va depinde foarte mult de mine. Aş vrea sa-i fac un cadou surorii mele mai mari, care să
nu ştie de la cine vine acest cadou. Aş vrea cât de cât să afle că în sufletul meu am iubit-o dintotdeauna, chiar dacă m-a
respins. Aş vrea să-şi dea seama că privirile şi tratarea neadecvată vizavi de persoana mea sunt greşite.

Comentariu la interviu al Doameni Lilia Gorceag,

Psiholog în cadrul Centrului de Reabilitare pentru victimele traficului, OIM

Elena şi-a pierdut foarte devreme mama. La şapte ani mama ei a decedat. Ea considera că vinovat în decesul mamei
este tata care a fost foarte violent şi a bătut-o sistematic. Ea la fel după moartea mamei era bătută. Fetiţa a rămas să
înlocuiască suferinţele mamei. La vârsta de 17 ani, când a întâlnit primul tânăr, care era la fel, destul de violent, s-a
căsătorit. După căsătorie a devenit foarte repede gravidă, relaţia de familie era foarte complicată, respectiv, soţul ei, a
hotărât să o vândă pentru un anume preţ în trafic. Lenuţa a revenit într-o stare foarte grea, deci, trauma pe care o primise
ea şi traumele pe care le-a avut, i-au lăsat urme adânci şi au marcat-o pe întreaga viaţă. Ea a suferit mult pentru că a
fost o rebelă, ea a luptat, ea nu s-a supus, respectiv a fost bătută, maltratată şi persecutată. Astăzi, Elena are o accentuare
de personalitate foarte serioasă, este destul de agresivă, foarte greu poate comunica cu oamenii, dă reacţii necontrolate
emoţionale, nu poate lucra în profesia om-om, pentru că orice observaţie, orice critică o primeşte ca o insultă personală.
Deci, ea are nevoie de foarte mult timp pentru a-şi reface forţele şi a-şi regla forţele emoţionale prin care trece.

61
 Anexa 7 TRANSCRIEREA TEXTULUI DE PE DVD/ CASETĂ VIDEO

MARIA
RECRUTAREA
Am hotărât sa plec, deoarece soţul meu era bolnav şi nu aveam bani pentru tratament. De mine s-a apropiat verişoara
lui şi mi-a spus că ea lucrează la Moscova, la piaţă, şi că ar putea să mă susţină privind angajarea la serviciu. Deoarece o
rudă vroia să mă ajute, nu mi-a trecut prin cap că aş putea nimeri în astfel de situaţie. Deci, am dat acordul, şi am plecat
cu trenul cu ea la Moscova. Buletinul eu îl aveam, ea m-a ajutat cu banii pentru procurarea biletului, spunându-mi că o să
mă angajez la serviciu, după care o să restitui banii de bilet. M-am gândit că am să câştig bani vânzând la piaţă, dar am
nimerit în astfel de situaţie, că mai bine, după cum se zice, mâncam pesmeţi decât plecam.

TRANSPORTAREA
Înainte de a ajunge la destinaţie, pe drum, nimeni nu mi-a spus nimic despre faptul că am sa fiu vândută pe stradă. Am
ajuns, un bărbat ne-a deschis uşa şi când am văzut că erau mai multe fete acolo, am înţeles la ce lucru m-au adus. Mi s-a
spus că nu mai lucrez nicăieri şi că o să lucrez la el, la care eu am spus Ingăi că am venit să lucrez la piaţă. Au început să mă
bată, m-au ţinut trei zile închisă într-un subsol. Uneori, mergând pe stradă seara, îmi părea că o să mă ia cineva.

... Am fost ţinută într-un subsol, fără mâncare şi fără apă, trei nopţi şi trei zile, într-o cămaşă de noapte, murdară, ruptă.
După asta mi-am zis că mă duc la lucru, însă m-au ţinut acasă până m-am vindecat, mi-au trecut vânătăile pe faţă şi am
ieşit în stradă. Dacă nu plecam cu clientul eram foarte tare bătută. Astfel am lucrat 3 luni de zile. Mă temeam să nu ne ia
poliţia, căci ei veneau, ne răscumpărau şi apoi ne băteau. Sunam acasă la părinţi cu cuţitul la gât. Nu puteam să-i spun
mamei mele ce se întâmplă cu mine, îi spuneam că totul este bine. Îmi era groază, vroiam să-mi văd fiul acasă. O dată ne-a
luat poliţia. M-am aruncat la poliţai, le-am zis că nu mai pot, că stăpânul mi-a spus că dacă nu mă duc azi şi vin acasă fără
bani, sau nu plec la client - mă omoară, mă aruncă de la al cincilea etaj. M-am rugat la poliţai să nu mă dea pe mâna stă-
pânului. O fată m-a luat la ea acasă, eram cu rărunchii dezbătuţi, cu... Numai eu ştiu cum mergeam, în ce stare mă aflam,
vroiam să mă sinucid. M-a luat la ea acasă, la stăpâna la care ea lucra, de asemenea - pe stradă. Aceasta m-a ajutat, m-a
vindecat, m-a ascuns la o gazdă, îmi aducea de mâncare, medicamente, până m-am vindecat. Pe urmă, mi-a propus să
lucrez la ea dacă doresc, iar dacă nu, ea nu mă ţine cu forţa, deoarece vede în ce stare mă aflu. M-am întors acasă, dar fără
documente. Îmi este foarte greu, deoarece merg şi o văd pe ea şi nu-mi dau seama cum o mai ţine Dumnezeu, pentru că
ea până acum se ocupă de traficarea fetelor, maică-sa oferindu-i fete. M-am adresat la poliţie, dar nici un rezultat, doar că
au fost la ea de doua ori acasă şi au anunţat-o că eu vreau s-o dau în judecată, după care ea a fugit de acasă. Nu ştiu ...
Am fost ameninţată că o să mă omoare pe mine şi pe copilul meu. Am avut foarte multe probleme. Mă străduiam să fiu
cu clienţii mai lejeră, în cazul în care era un tip nervos, încercam să fiu mai calmă cu el. Uneori, îmi venea nu ştiu ce să fac -
turbam, îmi muşcam mâinile, îmi ieşeam din minţi de durere, de înjosire, dar mă ţineam în mâini ca sa nu fiu bătută măcar
de clienţi. Mi-a fost foarte greu, aceste trei luni de zile n-o să le uit niciodată, sunt un coşmar în viaţa mea.

EXPLOATAREA
O dată am vrut sa fugim cu o fată de acolo, dar documentele mele erau la stăpân. Ne-a luat poliţia. L-am sunat pe el şi a
venit după noi. Era în contact cu poliţia. M-a bătut crâncen. Mă temeam să spun că plec, îmi spunea că dacă vreau să-mi
vad copilul trebuie să-i dau 35 mii dolari, să lucrez la el pentru ca să fac banii respectivi ca să-mi văd copilul acasă. Eram
roaba lui. De exemplu, în orice clipă putea să-mi zică: scoală-dansează, scoală-ţipă, urlă, trebuia să fac ceea ce-i plăcea
lui. S-a întâmplat un caz cu mine, când ne-a luat pe noi - două fete, o persoană, care ne-a dus într-un apartament, unde
se aflau aproximativ 20 de bărbaţi, care au început să ne bată, să ne batjocorească, să-şi bată joc de noi ca de nişte cârpe.
Pe mine m-a luat un bărbat şi m-a dus în altă parte, la un alt apartament. Îmi era frică să las fata singură, acolo, cu atâţea
nebuni, unul vroia să mă arunce de la al doisprezecelea etaj. Atunci au chemat poliţia, dar oricum nu i-au făcut nimic,
deoarece a spus ca m-a luat din stradă.

Eu nu sunt om, sunt marfă. E straşnic să vezi că... S-a întâmplat un caz cu prietena mea care nu s-a mai întors vie, s-a dus
si nu s-a mai întors. Au găsit-o pe marginea drumului cu o sticlă în ea, tăiată toată... Este groaznic să ajungi la o astfel de
vârstă şi să te gândeşti că mâine, poimâine, Doamne fereşte, ai putea fi vândută. Acest lucru nu se dă uitării niciodată.

62
 TRANSCRIEREA TEXTULUI DE PE DVD/ CASETĂ VIDEO
Anexa 7

SALVAREA
Pe mine şi încă pe o fată care lucra la stăpân ne-a luat poliţia. L-am rugat pe un poliţai să nu mă dea la stăpânul meu
pentru că mă temeam foarte mult. El m-a închis într-un cabinet pe mine şi pe fata aceea, pentru că l-am rugat să rămână
cineva cu mine. Mă temeam să ies pe stradă ca să nu fiu omorâtă. Am stat până dimineaţa, iar când am ieşit, m-a invitat
să merg la ea. Eu eram..., abia mergeam, cu rinichii dezbătuţi, scuipam sânge. Am plecat la ea.

Când m-a văzut stăpânul ei, m-a întrebat ce se întâmplă cu mine, unde am lucrat până acum şi cine este stăpânul. I-am
spus la cine am lucrat. A căutat stăpânul meu, dar nu l-a găsit. Acesta, văzând în ce stare mă aflu, m-a ajutat. Nu ştiu din
care cauză - sau i s-a făcut milă de mine, sau... mai există oameni buni pe faţa Pământului. Deşi se ocupă de traficarea
femeilor, el nu le impunea fetelor să lucreze, în timp ce stăpânul la care lucram eu - era ca un câine. După cum am înţeles,
bărbatul care m-a ajutat, de asemenea a trecut prin multe în viaţă. Uneori când stăteam cu el seara, când îmi aducea me-
dicamente şi de mâncare, îmi spunea că vrea să mă ajute, dar nu ştie cum. Îmi povestea multe lucruri şi am înţeles că îşi
dă seama că nu sunt născută pentru aceasta, că nu-i profesia mea să stau în stradă şi mi-a spus că în cazul în care eu aş fi
vrut, aş fi putut să lucrez cu fetele lui. M-a ajutat, m-a ţinut la el până la urmă, nu mi-a cerut bani, nu m-a pus cu forţa să
lucrez şi nu mi-a adus clienţi degeaba. Să-i dea Domnul sănătate lui şi familiei sale şi nepoţilor, deoarece m-a ajutat foarte
mult şi datorită lui am ajuns în Moldova şi mi-am văzut copilul.

PERSPECTIVE
În primul rând, vreau să-mi cresc copilul, sa-i construiesc un viitor fericit, ca să nu facă prostii. Vreau să-l văd bine pus
pe picioare, să-i asigur un viitor bun şi să-mi găsesc un serviciu bun, pentru că sunt tânără şi nu vreau să-mi pierd viaţa,
trebuie să merg înainte. Cred că Dumnezeu e mare şi o să mă ajute, doar a ajutat atâţia oameni ... Deşi sunt infectată de
HIV SIDA aş vrea să am copii, să simt ce este blândeţea de mamă ... Nu ştiu cum să explic, dar mai vreau un copil, măcar
încă unul. Dacă o să am copii, eu sper şi ştiu că copilul meu va fi sănătos, deoarece există medicamente, care administrate
femeilor însărcinate, nasc copii sănătoşi. Au fost mai multe cazuri. Nu ştiu cum, dar altfel priveşti viaţa, te strădui din nou
să te..., de asta eu vreau să mai nasc un copil, poate mă voi vindeca singură pe mine. Unicul lucru bun este că soţul mă
susţine moral. Uneori,stăm seara şi discutăm, el îmi propune să uităm de faptul că sunt bolnavă, susţine că sunt sănătoasă,
mă ia cu vorba, îmi spune că asta nu e boală, dar este doar o simplă răceală. Noi vorbim foarte rar pe această temă şi, în
general, ne străduim să nu vorbim, deoarece el ştie că pentru mine este un lucru dureros. Merge cu mine la Chişinău, când
fac procedurile terapeutice, se consultă cu medicul care i-a spus că sunt bolnavă. El are o atitudine normală privind acest
lucru şi cred că aş putea susţine că este un bărbat adevărat.

Comentariu la interviu al Doameni Lilia Gorceag,

Psiholog în cadrul Centrului de Reabilitare pentru victimele traficului, OIM

Maria este o tânără femeie care a rămas văduvă şi trebuia să-şi educe şi să-şi crească copilul. Era şomeră, mama ei este
o femeie bolnavă, e invalidizată, are cancer. Nevoia şi situaţia în care se afla ea, a făcut-o să rişte, să plece, să primească
oferta care i s-a făcut. Însă după ce a plecat, tragismul situaţiei ei consta în aceea că a fost obligată să presteze servicii
sexuale neprotejate, a fost exploatată crunt şi nu putea să fugă, era foarte puternic păzită. Deci, în momentul în care ea
a fugit, a putut să iasă, să rupă acest cerc vicios şi a revenit acasă, s-a constatat ca este sero-pozitivă. Aici a fost marea
ei tragedie pentru că au aflat cei din localitatea de unde este că e sero-pozitivă, au început să o stigmatizeze, ea a rămas
fără un loc de lucru, a rămas fără prieteni, toţi s-au întors de la ea, mai mult decât atât, copilul ei a fost nevoit să treacă
prin încercări foarte grele din cauza mamei. Suferinţa ei nu s-a terminat nici astăzi, pentru că, de fiecare dată când ne
întâlnim, ea plânge, îşi aduce aminte de trecutul ei şi este foarte supărată pe realitatea şi oamenii care o înconjoară. Este
foarte necăjită pentru faptul că nu este înţeleasă şi nu este primită, pentru faptul că fiecare poate să arunce cu pietre în
ea, această suferinţă ea o poartă prin viaţă şi cred că, din păcate, o transmite şi fiului. Maria, fiind respinsă de societa-
te, poartă ură şi sentiment de răzbunare împotriva tuturor. Oamenii care sunt sero-pozitivi şi care sunt respinşi, noi le
aducem lor o suferinţă mare şi nouă o daună înzecită, pentru că răzbunându-se pe noi ei îşi permit relaţii sexuale ne-
protejate şi infectarea unor oameni nevinovaţi.

63
 Anexa 7 TRANSCRIEREA TEXTULUI DE PE DVD/ CASETĂ VIDEO

NATALIA
RECRUTAREA
Am hotărât să plec pentru că aveam nevoie de bani. Plecam cu ziua la lucru în fiecare zi. Lucram la oameni şi câştigam
uneori câte 50, uneori câte 25, alteori doar ne hrăneau şi ne dădeau vin. M-am gândit că nu-mi iese mai nimic bani şi
trebuie să merg la lucru undeva. Am găsit o femeie, de fapt, ea ne-a găsit pe noi, pentru că suntem sărace, părinţii beau
- a hotărât să ne trimită la Odesa la lucru. Eu împreună cu sora ne-am gândit, şi am decis să mergem. Sora avea un copil
de jumătate de an, o fetiţă, a lăsat acasă copilul şi am pornit la drum. Doamna a achitat biletele la Odesa, ni le-a înmânat,
ne-a perfectat paşapoartele. Pentru paşapoarte am lucrat zi de zi până a pleca în Turcia. Ea ne-a spus că trebuie să lucrăm
pentru ca să ne răsplătim pentru paşaport. Ne-am gândit să nu dăm bani, ci să mergem să lucrăm şi să cîştigăm, şi să ne
răsplătim pentru paşaport. Ni s-au promis trei sute de dolari. Credeam că e bine, o să nasc un copil şi o să-mi prindă bine.
Mi-a spus că o să vină soţul la mine… Nici prin cap să-mi treacă că oamenii se cumpără, se vând, nu m-am gândit… Am
plecat la Odesa, iar de acolo peste hotare.

TRANSPORTAREA
La Chişinău am stat într-un hotel vreo 3 zile, duceam foame şi sete, dar vroiam să plec la lucru. Am plecat cu sora, dimi-
neaţa, cu autocarul la Odesa. Nu cunoşteam bine oraşul Odesa. Nu cunoşteam lumea, deoarece trăind în sărăcie n-am
fost nicăieri, nici la şcoală nu mergeam sistematic. Ne-am pornit la aeroport, dar credeam că o să mergem cu vaporul.
Am urcat în avion, ne-am zis că măcar cu avionul o să zburăm. Am început să plâng, mă gândeam că sunt însărcinată şi
nu ştiam unde m-am pornit. În avion a fost anunţat într-o limbă străină că mergem în Turcia. Când am ajuns acolo ne-a
întâmpinat un turc şi ne-a spus că o să lucrăm la el. Ne-am gândit că multe lucruri se întâmplă, am observat că a numărat
nişte bani şi i-a dat altei persoane. Apoi ne-a urcat şi ne-a dus într-un hotel. Acolo a început să ne vândă, să ne cumpere.
Sora mea îmi spunea să nu mai plâng că are să fie totul bine şi că dânsa are copil acasă şi nu plânge, iar eu plâng. Eu însă
mă gândeam că copilul e cu mine... Am intrat deja în joc, turcul ne purta dintr-o parte în alta, la hotel umblam din mână
în mână. Apoi, a doua zi iarăşi ne-a vândut.

EXPLOATAREA
Ni s-a spus că până nu vom achita trei mii cinci sute de dolari, nu vom fi eliberate. Am lucrat, ne-am ocupat cu prostii, ne-
am răsplătit şi exact după aceasta am fost vândute altei persoane, căreia, de asemenea trebuia să-i achităm această sumă,
iar apoi iarăşi la altul cu aceeaşi sumă. Deja nu mai puteam, am vrut să-mi pun capăt zilelor... Eram flămândă, mâncam
carne crudă, furam şi mâncam... Se comportau cu noi foarte rău, pentru că fetele la noi în Moldova, nu prea sunt obişnuite
să se ocupe cu prostituţia, nici nu se prea ştie de aşa ceva. Eram bătute ca să lucrăm, să le câştigăm bani. Am văzut cu
ochii mei cum a murit o fată. Am văzut cum dintr-un fotoliu a fost scos un pistol de fier. Pentru prima dată în viaţă, am
văzut cum l-a scos şi a împuşcat, pentru că ea vroia acasă. Au întrebat-o de ce vrea acasă şi au împuşcat-o în faţa noastră.
Îmi era frică şi nu spuneam nimic. Dacă ne spuneau să nu mâncăm, nu mâncam, ne impuneau să fumăm droguri, deja
nu mai ştiam câte să le beau şi câte să le mănânc. Mă gândeam că copilul nu mai este sănătos, nici nu ştiam ce să fac. Am
fost vândută de 6 ori, nu la clienţi, dar la patroni. La Istambul, am fost vândută de două ori, apoi în Alania, din Alania la
Izmir, din Izmir am fost vândută în Antalya. Acolo erau doi patroni şi mă dădeau când la unul, când la altul. Şi pe toţi i-am
anunţat la poliţie ca să treacă şi ei prin ce-am trecut noi. Ultima dată când m-au vândut am lucrat două luni, m-am răsplă-
tit cu banii, dar vroiam să lucrez şi pentru mine, ca să pot da măcar un telefon acasă. Ni s-a spus că nu vom câştiga nici un
ban. M-am gândit: cât pot să fiu chinuită şi fără nici un ban, şi, fiind drogată, sora nu era lângă mine, la ce să mai trăiesc
- înnebuneam. La ei, lamele sunt diferite de ale noastre, nu-s ca la noi. Am luat una, am vrut să-mi tai vinele, dar s-a rupt şi
m-au prins. Altă dată am vrut să sar, mă gândeam că o să sar într-un copac de la al şaptelea etaj. După aceasta m-au bătut
şi mai tare, spuneau că dacă vreau să mă sinucid, mă omoară ei. În timpul când mă băteau, a intrat soră-mea cu patronul
ei şi mi-au promis că o să mă ia. Îmi ziceau să tac, să lucrez şi peste câteva zile au venit şi m-au luat.

64
 TRANSCRIEREA TEXTULUI DE PE DVD/ CASETĂ VIDEO
Anexa 7

SALVAREA
Sora mea era vândută în altă parte, dar ea ştia unde sunt eu. Fetele care mai erau cu ea i-au spus să fugă ca după aceasta
să anunţe poliţia şi să vină după noi. A doua zi am plecat să fac avort, deoarece m-au impus să fac acest lucru. Nu ştiau
ce să facă cu mine, dar nici acasă nu vroiau să mă trimită. Mă băteau foarte tare pentru că eram însărcinată şi nu puteam
lucra. Mă băteau să fac avort, dar eu nu vroiam pentru că mult timp nu am avut copii - în peste patru ani de căsătorie, şi
din cauza aceasta nu vroiam nici în ruptul capului. În ziua când trebuia să merg la avort, a venit poliţia. Eu am crezut că
sunt clienţi şi am început a plânge, dar la un moment dat mi-au cerut documentele, paşaportul. Nici nu vă puteţi imagina
ce bucurie aveam când poliţia ne-a spus să mergem. Ne-au dus la poliţie, ne-au procurat bilete, ne-au acordat ajutor,
am venit în Moldova şi ne-au adus la Centru. Aici, de asemenea ne-au acordat foarte mult ajutor. Vă mulţumim, şi pentru
copil, pentru că nu aveam nimic, nici chiar până acasă nu aveam cu ce să ajung. Mulţumesc că sunt acasă şi copilul este
mental sănătos.

PERSPECTIVE
După ce am venit de acolo m-am liniştit, cred că am înţeles ce înseamnă viaţă. Aş vrea să lucrez la pământ, pentru că aş
cunoaşte ce înseamnă să munceşti. De fapt, şi aşa ştiu, pentru că de mic copil muncesc. Dar, cel puţin aş şti că nu sunt
chinuită, nu sunt bătută. Chiar dacă există o ceartă în familie, îţi dai seama că nu te afli printre străini ca să-ţi dea cineva
cu piciorul.

Comentariu la interviu al Doameni Lilia Gorceag,

Psiholog în cadrul Centrului de Reabilitare pentru victimele traficului, OIM

Deci, surorile despre care vorbim în acest reportaj, fac parte dintr-o familie social-vulnerabilă. Fetiţa avea un concubin
de patru ani. În momentul în care a devenit gravidă, viaţa ei s-a complicat şi responsabilitatea s-a majorat. Familia ei,
mama şi tata, făceau abuz de alcool. Concubinul nu putea să se descurce când e vorba de problemele materiale. Atunci
ea a acceptat provocarea de a pleca în acele câteva luni care le avea până la naşterea copilului, să pregătească o zestre
pentru acest copil, să pregătească nişte hăinuţe. Deci, când a plecat în Turcia, a conştientizat că a nimerit în sclavie. A
trăit foarte greu acea perioadă pentru că de fapt conştientiza că de fapt răspunde pentru două vieţi: a ei şi a copilului. Mai
mult decât atât, copilul era extraordinar de dorit: patru ani l-a aşteptat în această relaţie de concubinaj şi ţinea foarte
mult la apariţia acestui copil. De aceea, vânzările astea de multe ori, trăirile, exploatarea sexuală o făceau să sufere şi să
facă orice pentru a-şi păstra copilul. Până la urmă a revenit acasă. Revenirea a fost marcată de un stres post-traumatic
grav. Adică ea avea probleme serioase, ea a făcut un tratament foarte dur, ea era derutată, ea avea sentimentul propriei
vinovăţii. Şi cel mai mult o preocupa faptul că concubinul, sau tatăl copilului putea să n-o primească. Şi a fost într-adevăr
încercarea de a renunţa la această relaţie. Asta o făcea să treacă prin tratament foarte greu. Până la urmă însă problema
s-a rezolvat pozitiv. A fost acceptată şi ea şi copilul. Şi ajutorul pe care l-a primit de la Organizaţia Internaţională pentru
Migraţie a fost un catalizator pozitiv în această relaţie.

65
 Anexa 7 TRANSCRIEREA TEXTULUI DE PE DVD/ CASETĂ VIDEO

NINA
RECRUTAREA
Am hotărît să plec peste hotare pentru că trăiam foarte greu. Am fost căsătorită, dar am divorţat cu soţul şi am o fetiţă.
Eu lucram cu ziua, dar nu-mi ajungeau banii pe care îi cîştigam. Am hotarît să plec peste hotare şi să fac ceva mai mult ca
să pot întreţine apropiaţii - mama bolnavă, tată bolnav, soră bolnavă care are o pensie foarte mică şi situaţia din familie
este foarte grea. Atunci o prietenă de-a mea a zis să mergem în Ucraina la prăşit sfeclă, păpuşoi, şi au să ne platească o
sută de dolari pentru o lună de zile. Eu am fost de acord, cel puţin aşa puteam să întreţin familia şi copilul. Iniţial am vrut
să plec, deoarece nu am ştiut de traficarea femeilor, n-am auzit absolut nimic. O femeie din raionul nostru mi-a propus, şi
prietena mi-a spus că are să fie totul bine, o să mergem acolo la prăşit, o să ne hrănească, o să ne dea loc de trai, şi eu am
fost de acord.

TRANSPORTAREA
Din raion ne-au dus cu o maşină, apoi din maşină ne-au urcat într-un autocar. La graniţă am coborât jos şi am mers pe jos
prin câmpuri, prin apă, până am ajuns să trecem graniţa ca să ne urcam în alt autocar. Am plecat 20 de persoane, femei,
bărbaţi, erau şi tineri care nici nu erau căsătoriţi, cel mai mic avea 16 ani, un băieţel. Ei ne-au dus, şi când am ajuns acolo
ne-au cazat într-un club vechi. Când am ajuns am înţeles că ne-au amăgit şi ne-au adus ca să-şi bată joc de noi. Mulţi nu
aveau documente, buletine de identitate şi chiar celor care le aveau nu le-au dat voie sa meargă cu autocarul, pentru că
aveau să ne despartă şi aveau să înţeleagă unde ne ducem, astfel, ei puteau să piardă persoanele care aveau documente.
Aşa ne-au luat pe toţi şi ne-au dus pe-un râu, prin apă. Cei care nu puteau înota au fost bătuţi, aşa şi îi treceau, iar cei care
puteau înota i-au tras şi pe cei care nu puteau. Am mers prin câmpuri, prin buruiene mari că nici nu-ţi dădeai seama în-
cotro mergi, era foarte întuneric. Am ajuns la un izvor unde am cerut să ne oprim ca să bem măcar un pic de apă ca apoi
să mergem mai departe. Ne-am oprit, ne-au aşezat pe un scaun ca o laviţă, departe de sat. Ne-au aşezat pe toţi acolo. Am
aşteptat până a venit autocarul. Era plin cu oameni şi noi ca să nu spunem nimic au vorbit cu şoferul, i-au plătit, şi ne-au
înghesuit pe toţi în spate. Cred că am mers vreo 3-4 ore în picioare. Dacă încercam să ne aşezăm, se uitau rău la noi şi
dădeau de înţeles că trebuie să ne ridicăm în picioare. Aşa am ajuns în Ucraina, am mers cu autocarul până la Odesa. Aici
au plătit ca să ne ascundă de poliţie şi ni s-a spus să nu ne apropiem vreunul dintre noi de poliţie, ne-au ameninţat că
acasă oricum nu reuşim să ajungem.

EXPLOATAREA
Când au venit, ne-au spus că o să lucrăm la prăşit. Ne-au dus la prăşit sfeclă, era buruiană foarte mare din care sfecla nici
nu se vedea, noi din noapte până-n noapte căutam cu sapa sfecla. Am încercat de vreo câteva ori să fugim, să ne salvăm,
dar eram bătuţi foarte tare. Lucram de dimineaţă când se făcea ziuă, şi până noaptea când se întuneca. Mâncarea - ne
dădeau câte o caşă ca la câini. Care o putea mânca - bine, iar care nu - stătea flămând, bea doar apă şi aşa lucram toată
ziua. De câte ori am încercat să ne salvăm, de câte ori am încercat să fugim, n-am putut, ne-au prins şi ne-au bătut foarte
tare, încât am stat 2 zile la pat. Nu puteai să stai la pat pentru că erai impus să te scoli si să mergi la muncă. Aşa am lucrat
toată vara, am fost bătuţi, chinuiţi. Când a venit toamna, timpul ca să se răsplătească cu noi şi să ne aducă acasă, au spus
să stăm liniştiţi că o să ne duca aşa cum şi ne-au adus, că o să ne dea lucrurile necesare. Până la urmă ne-au bătut, bani
nu ne-au dat, am fost urcaţi într-o maşină, şoferul căreia era în stare de ebrietate şi la o cotitură n-a reuşit să frâneze şi am
nimerit în accident. Toţi s-au ales cu traume, printre care eu şi prietena mea am avut de suferit cel mai mult. M-am trezit
pe masa de operaţie la un spital din Ucraina. Acolo de asemenea şi-au bătut joc, mi-au rupt piciorul de două ori. Am stat
la pat cu piciorul rupt fără nici un ajutor. Am telefonat acasă la părinţi, ei m-au adus acasă unde iarăşi am stat la pat 2 luni
de zile. Ne-am adresat în mai multe locuri şi nimeni nu ştia unde sa mă ducă ca să mă trateze sau cel puţin să vadă dacă
e posibil de tratat sau nu.

66
 TRANSCRIEREA TEXTULUI DE PE DVD/ CASETĂ VIDEO
Anexa 7

SALVAREA
Ne gândeam doar la un lucru – cum să fugim de acolo. Ne întrebam în fiecare zi dimineaţă, la amiază şi seara şi când lu-
cram, chiar şi când ne băteau - tot la asta ne gândeam. La altceva nu ne puteam gândi, decât la faptul cum să fugim, poate
să găsim pe cineva din satul vecin. Ne gândeam cum să se furişeze măcar unul dintre noi şi să fugă, ca să anunţe poliţia.
Să se adreseze la un post de poliţie şi s-o aducă ca să ne elibereze pe toţi. Dar nu puteam întreprinde nimic, pentru că noi
întotdeauna eram înconjuraţi de ei şi când încercam să fugim, ne prindeau şi ne băteau. Tatăl meu a vorbit cu primarul şi
ea a promis că o să ne ajute, o să telefoneze şi cineva o să vină şi o s-o consulte pe Lenuţa, crede că o să fim ajutaţi. Ea a
telefonat şi au venit asistenţi şi de la Dumneavoastră de la Centru şi m-au văzut, m-au întrebat ce şi cum s-a întâmplat şi
mi-au spus că peste o săptămână o să vina şi o să mă ducă la spital – aşa- fără asigurare şi buletin, deoarece am pierdut
toate documentele, mi le-au furat. Când m-am trezit după accident nu aveam nimic, m-am trezit pe masa de operaţie.
Mi-au perfectat poliţa de asigurare, buletinul, m-au ajutat foarte mult şi din punct de vedere material şi cu toate celelalte.
Familia mea este foarte mulţumită de toate ajutoarele oferite. Am fost operată de două ori, acum este necesară încă o
intervenţie pentru ca să mi se aplice proteză la picior, care este costisitoare şi care la noi puţini îşi pot permite să o procure,
din lipsă de bani.

PERSPECTIVE
Aş dori tuturor fetelor care s-au întors de peste hotare să nu mai plece, să rămână acasă şi să aibă grijă de copii; să înveţe
care sunt fete necăsătorite şi n-au reuşit să facă aceasta; să înveţe şi cele care nu au nici o profesie. Să nu plece nimeni
peste hotare şi nu doresc nimănui să se afle acolo. Mă gândesc, dacă mă va ajuta Dumnezeu, să-mi pun proteză la picior.
O să văd cum o să fie starea sănătăţii în viitor, dar sper că o să fie totul bine şi o să lucrez ca să-mi pun fiica la cale, să ab-
solvească şcoala, să facă studii şi să aibă o profesie. Să lucrez cum am lucrat până acum, numai nu peste hotare, dar la noi
acasă. Nu mai am nici o dorinţă să plec undeva. Vreau să lucrez acasă, să mă tratez ca să fiu pe picioare.

Comentariu la interviu al Doameni Lilia Gorceag,

Psiholog în cadrul Centrului de Reabilitare pentru victimele traficului, OIM

Nina vine dintr-o familie de ţărani săraci, îşi educa singură copilul, pentru că soţul a părăsit-o când copilul împlinise
abia un an. Mai are o surioară invalidă, deci, din această cauză n-a făcut şcoală şi stă acasă. Mama necesita o operaţie,
şi atunci toate nevoile adunate una lângă alta au făcut-o să accepte să meargă în Ucraina, să muncească la sfeclă. În acel
autobus de oameni care a fost adunat şi trimis la muncă, au fost o mulţime de femei şi bărbaţi. Exploatarea a fost cruntă,
pentru că muncea din zori şi până în noapte. Exploatarea a fost mixtă, atât prin muncă cât şi sexuală. La întoarcerea
acasă autobusul a suferit un accident, ea respectiv - nişte fracturi foarte complicate. În loc să-şi ajute părinţii care erau
foarte necăjiţi, părinţii au fost nevoiţi să facă împrumut bănesc, să plece în Ucraina s-o aducă acasă, dar mai mult nu au
putut face nimic pentru ea, deoarece nu aveau bani. Şi atunci au apelat la Organizaţia Internaţională pentru Migraţie
care i-a plătit operaţia, i-a plătit proteza. A făcut câteva operaţii, câteva intervenţii chirurgicale. Astăzi ea este după ul-
tima intervenţie încă în spital. E greu de spus cum îşi va reface ea forţele, dar cert este faptul că ea nu a putut să-şi ajute
mama şi mama, totuşi, până la urmă a decedat fără ca să-i facă operaţia la timp. A rămas responsabilă acum pentru
soră-sa, o invalidă bolnavă, pentru copilul ei, pentru tatăl. Deci, situaţia ei s-a agravat şi mai mult şi sentimentul acesta
de vinovăţie, că n-a putut să-şi salveze mama, că, de fapt, i-a creat şi mai multe greutăţi, că , de fapt, a venit o invalidă pe
capul lor, în loc să-i ajute, a distrus-o şi o distruge şi astăzi. Ea consideră că este vinovată de moartea mamei, că este vino-
vată şi că până la ultimele zile ale vieţii trebuie să-şi răscumpere această vinovăţie. Suferă foarte mult. Nina consideră că
fiind vinovată poate să-şi răscumpere sentimentul ăsta de vinovăţie numai prin faptul că îşi va reface forţele, va munci,
îşi va pune la propria casă copilul, va avea grijă de surioara ei bolnavă şi nu-l va lăsa pe taică-său de unul singur.

67
 INTERVIU CU DOAMNA LILIA GORCEAG,
Psiholog în cadrul Centrului de Reabilitare pentru victimele traficului,
Organizaţia Internaţională pentru Migraţiune
Beneficiarii Centrului de Reabilitare sunt victimele traficului de fiinţe umane, femei care au plecat ilegal la muncă şi au
nimerit în nişte situaţii foarte complicate. De multe ori sunt migranţi ilegali şi, nu în ultimul rând, de asistenţa noastră be-
neficiază şi tinerii care necesită asistenţă ca prevenire. Dacă vorbim de familiile din care provin aceşti beneficiari ai noştri,
trebuie de menţionat că sunt familii social-vulnerabile. Ce ar însemna asta? În primul rând, e vorba de mamele solitare, e
vorba de femeia care, născând un copil, nu are cu ce să-l hrănească, nu are cu ce să-l susţină, eventual nu are casă, nu are
părinţi şi nu are suportul bărbatului, pentru că este de una singură. Vorbim de o altă categorie de tineri care sunt lipsiţi de
un părinte: să zicem mama sau tata, sau chiar ambii părinţi sunt plecaţi şi rămân în grija rudelor apropiate care, de fapt,
îi neglijează. Vorbim de o categorie foarte mare de tineri care au absolvit şcolile internat sau casele de copii, e vorba de
tinerii care nu au o meserie, tinerii care nu au rezerve interne. Când vorbesc de rezervele interne, vorbesc de o profesie,
de calificare, vorbesc de inteligenţă, deoarece ei au şcoală specială şi au retard mental. Nu în ultimul rând, trebuie să
menţionez că nu au nici rezerve exterioare: nu au rude, nu au apropiaţi care să îi ajute. Dacă mai vorbim de beneficiarii
noştri, trebuie să menţionăm că aceştia sunt, de regulă, femeile care provin din nişte relaţii foarte violente, din relaţia de
violenţă domestică foarte crudă, care, de fapt, ştiind că există traficul de fiinţe umane, riscă, pentru că nu ştie cum să rupă
cercul vicios al violenţei. Recrutorii acestor beneficiari, de regulă, sunt consătenii, colegii, prietenii, sunt rudele, cumătrii
şi îmi pare rău că, nu în ultimul rând, trebuie să menţionez prietenul sau chiar soţul care îşi vinde soţia care este gravidă
în a treia lună.

Ţările de destinaţie pentru victimelor traficului de fiinţe umane în ultimii 6 ani s-au schimbat. La început era Kosovo, ţările
balcanice, astăzi s-au reorientat spre ţările arabe, în special Turcia, Rusia, Ucraina şi traficul local. E vorba de exploatarea
tinerilor aduşi din Transnistria, din sudul sau din nordul Moldovei şi exploataţi la Chişinău. Exploatarea are mai multe fa-
ţete: vorbim despre exploatarea sexuală care este cea mai răspândită şi cu care noi am început să lucrăm cu 6 ani în urmă,
vorbim despre exploatarea prin muncă, care la fel este foarte variată, vorbind despre cerşetori unde sunt implicaţi copii,
tineri, bărbaţi şi femei, în special cu handicap şi vorbim despre prelevarea de organe. Dar astăzi aspectul acestor exploată-
ri s-a schimbat prin faptul că ea se îmbină, ea este foarte variată: dacă vorbim despre cerşit neapărat există şi exploatarea
sexuală, dacă vorbim despre exploatarea prin muncă neapărat se implică şi exploatarea sexuală.

Metodele de lucru ale traficanţilor au rămas în esenţă aceleaşi: e vorba de înşelăciune, e vorba de promisiuni goale. Tre-
buie să menţionez că astăzi trecerea în altă ţară sau trecerea graniţei este mai puţin frauduloasă; este vorba despre faptul
că graniţele sunt transparente sau cei ce pleacă primesc uşor viza la intrarea în ţările arabe sau în Rusia. Nu mai merg pe
brânci, nu mai merg pe corăbii, noaptea, însă sunt nişte schimbări atunci când e vorba de traficantul din ţara de destina-
ţie. Dacă câţiva ani în urmă ele erau închise în subsoluri, erau deposedate de documente, erau bătute, maltratate, ţinute
semi-flămânde, astăzi tactica s-a schimbat. Sunt mai puţin închise, hrănite şi chiar în unele ţări sau de unii traficanţi sunt
„salarizate”. Salarizate, între ghilimele, pentru că primesc o sută de dolari pe care îi trimit copilului pentru ca să-l alimen-
teze. E o altă formă de exploatare, dar tot atât de cruntă, nemiloasă şi complicată.

Dacă e să vorbim despre specificul ţărilor, atunci trebuie să menţionăm că-n ţările arabe, de fapt, problema cea mai mare
este sexul neprotejat şi problemele de sănătate cu care vin femeile. Exploatarea din Rusia se caracterizează prin faptul că
se cumpără de la un client, dar tânăra este exploatată de mai mulţi sau de zeci de clienţi şi atunci asta distruge sănătatea
ei reproductivă, dar şi sănătatea ei mentală. Salvarea din trafic este foarte complicată din mai multe considerente: în pri-
mul rând pentru că sistemul în acele ţări de destinaţie în care ele se află este foarte corupt, nu întotdeauna dacă te adre-
sezi unui poliţist din Rusia sau din Turcia poţi fi salvat. Dimpotrivă, poţi fi vândut într-un astfel de bordel. Nu întotdeauna
poţi să fugi sau să te eliberezi în momentul în care nu cunoşti limba, nu cunoşti ţara, nu ai un document şi nu ai nici un
ban. De aceea tinerele găsesc doar o soluţie credibilă intrând în contact cu nişte clienţi în care capătă încredere şi salvarea
lor, de regula, este clientul sau o Biserică Creştină care poate să o ajute. Nu în ultimul rând, sunt brigăzile specializate de
poliţişti care, atunci când fac raiduri, pot să îi ajute.

68
De multe ori suntem întrebaţi, de ce totuşi trecând prin nişte experienţe foarte negative şi printr-un înalt grad de violentă,
multe femei încearcă să revină în ţările din care vin sau încearcă să-şi schimbe ţările de destinaţie. Trebuie să menţionez că
femeia re-traficată trăieşte cu nădejdea că nu va greşi a doua oară. Încearcă să aibă încredere în cel care o invită să revină
în Turcia sau în Rusia, unde ea deja cunoaşte limba, şi-a făcut nişte prieteni, ea revine cu speranţa că se poate ocupa cu
altă activitate însă, de regulă, cei care au invitat-o imediat o vând. Re-traficul nu vorbeşte despre faptul că femeia vrea să
revină în prostituţie, re-traficul este o încercare a femeii de a-şi reface viaţa încă şi încă o dată.

Când vorbim despre faptul că sunt marcaţi, vorbim despre stresul post-traumatic. E vorba de o diagnoză psihiatrică care
se caracterizează prin: stări depresive, prin nedorinţă de a trăi, prin idei suicidale şi încercări suicidale, printr-un nivel înalt
de agresivitate, prin faptul că oamenii emoţionali devin săraci, ea nu mai poate trăi emoţiile şi sentimentele sale, aşa cum
le-a trăit înainte de această experienţă. Ea, femeia, ea tânăra nu mai poate iubi aşa, ea pierde încrederea în oamenii cei
mai apropiaţi, ea are lacune în memorie, ea suferă nespus de mult pentru faptul ca nu poate sa-şi deschidă sufletul oricui.
Ea crede despre sine mult mai rău decât este ea, se subestimează, din această cauză ea îşi găseşte foarte greu un loc de
muncă, ea - dacă recunoaşte, este stigmatizată, ea, de fapt, este exclusă social.

Dacă e să vorbim de situaţia la moment, trebuie să menţionez că Centrul de reabilitare are foarte multe cazuri de succes
sau majoritatea tinerelor femei, bărbaţi care au trecut prin el ne bucură, pentru că ei au încercat sa-şi refacă viaţa. Şi au
încercat s-o refacă nu numai datorită asistenţei despre care am vorbit, dar şi datorită faptului că avem nişte programe
speciale unde ei sunt instruiţi pentru micul business.

Dacă e să dau un exemplu, de fapt, pot să dau mai multe exemple, chiar azi dimineaţă m-am întâlnit cu tânăra care a venit
5 ani în urmă din Kosovo. A venit distrusă, a venit dintr-o experienţă foarte grea. Astăzi are o afacere de succes. Are nu
numai un butic, ci are câteva, deci deja magazine unde vinde marfă, prosperă şi nu numai atât - se ocupă cu binefacerea,
deci ea astăzi e în stare nu numai singură să prospere, ea şi-a refăcut viaţa, ea s-a recăsătorit şi ajută şi celor care au fost
în situaţii similare şi manifestă altruism şi o atitudine extraordinar de pozitivă faţă de femeile care au avut o experienţă
identică cu a ei.

69


BIBLIOGRAFIE
1. Biblia, tipărită sub îndrumarea P.F.Teoctist, cu aprobarea Sfântului Sinod, Bucureşti, Editura
Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1993.
2. Bocoş M., Instruirea interactivă. Repere pentru reflecţie şi acţiune, Ediţia a II-a, revăzută, Cluj-Napoca, Editura Presa
Universitară Clujeană, 2002, 378 p.
3. Bocoş M., Opriş D., Opriş M., Cercetarea în domeniul educaţiei religioase şi al educaţiei morale.
Modele şi aplicaţii, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2006, 304 p.
4. Cucoş C., Educaţia religioasă. Repere teoretice şi metodice, Iaşi, Editura Polirom, 1999, 312 p.
5. Dulamă M.E., Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii în geografie, Cluj-
Napoca, Editura Clusium, 2002, 304 p.
6. Flueraş V., Paideia şi gândire critică, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2003, 196 p.
7. Gliga L., Spiro J. (coord.), Învăţarea activă, Bucureşti, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, 2001, 96 p.
8. Gheorghiu V., Cum am vrut să mă fac sfânt, Sibiu, Editura Deisis, 1999, 254 p.
9. Ionescu M., Instrucţie şi educaţie. Paradigme, strategii, orientări, modele, Cluj-Napoca, 2003, 440 p.
10. Opriş D., Opriş M., Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane – Ghid metodic
pentru activităţile didactice desfăşurate la orele de religie, Bucureşti, Patriarhia Română şi
International Organization for Migration (IOM), 2003, 68 p.
11. Opriş D. Opriş M., Metode active de predare-învăţare. Modele şi aplicaţii la religie, Iaşi, Editura
Sfântul Mina, 2006, 208 p.
12. Opriş D., Opriş M., Traficul de fiinţe umane, între consumism şi dezumanizare // în volumul “Spiritualitate şi
consumism în Europa unită”, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2004, p.522-549.
13. Opriş M., Opriş D., Bocoş M., Cercetarea pedagogică în domeniul educaţiei religioase, Alba Iulia, Editura Reîntregi
rea, 2004, 332 p.
14. Şebu S., Opriş M., Opriş D., Metodica predării religiei, Alba Iulia, Editura Reîntregirea, 2000, 302 p.
15. *** Legea nr. 678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane.
16. *** Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane. Îndrumar pastoral, Bucureşti, Patriarhia Română şi Interna
tional Organization for Migration (IOM), 2003, 40 p.
17. *** Contracararea traficului cu fiinţe umane, Suport informaţional, Chişinău, Centrul Internaţional pentru Protecţia
şi Promovarea Drepturilor Femeii “La Strada”, 2003, 112 p.
18. *** Prevenirea traficului de femei. Culegere de materiale în ajutorul profesorului preuniversitar, Chişinău, Centrul
Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii “La Strada”, 2003, 96 p.
19. *** Traficul de persoane în Moldova. Comentarii. Tendinţe. Recomandări, Chişinău, Centrul Internaţional pentru
Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii “La Strada”, 2005, 52 p.
20. *** Raportul anual privind victimele traficului de fiinţe umane în europa de Sud-Est, 2005. Raport pe ţară. Republi
ca Moldova, Chişinău, International Organization for Migration (IOM), 53 p.

70 