Actionari Hidraulice Si Pneumatice DS

C. CHIRIŢĂ V. JAVGUREANU P. STOICEV E. GUSAN P.
GORDELENCO
Digitally signed by
Biblioteca UTM
Reason: I attest to the
accuracy and integrity
of this document
ACŢIONĂRI
HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE
ÎN MAŞINI ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE
ALBUM
Material didactic
pentru curs, lucrări practice,
lucrări de an şi de diplomă
CHIŞINĂU 2008
CZU 532+62-82+62-85 (076.5)
A16
Prefaţă
Nimic nu trebuie inclus în programa analitică
dacă nu are o justificare temeinică din punct
de vedere al viitorului.
Acţionări hidraulice şi pneumatice în maşini şi sisteme de producţie:
Album. Material didactic şi curs, lucrări practice, lucrări de an şi de Alvin TOFFLEA
diplomă, / C. Chiriţă, V. Javgureanu, P. Stoicev [ et. al.] – Ch. : UTM,
2008. – 181 p. Bibliogr.: p. 181 (18 tit). – 100 ex. Acţionările hidraulic şi pneumatice, în ţară şi peste hotare,
beneficiind din plin de progresele remarcabile înregistrate de
ştiinţă, tehnică şi tehnologia contemporană, au ajuns să atingă
Lucrarea se adresează studenţilor şi masteranzilor facultăţilor tehnice şi performanţe de excepţie sub aspect cinematic şi dinamic al puterii,
specialiştilor în domeniul acţionărilor hidraulice şi pneumatice. preciziei şi fiabilităţii.
Această lucrare are ca scop principal de ai sprijini pe cei care
învaţă acţionările hidraulice şi pneumatice pentru a utiliza în
Editarea computerizată: Alexandru COPTU, soluţionarea problemelor tehnice şi ştiinţifice. Prin conţinutul şi
Dumitru SÎRBU. modul de expunere, lucrarea este adresată studenţilor şi
masteranzilor, dar poate fi folosită şi de specialişti care vin în
Copertă: Maxim VACULENCO. contact cu problemele acţionărilor hidraulice şi pneumatice, pentru
aprofundarea şi lărgirea cunoştinţelor în acest domeniu.
Lucrarea este structurată în 9 capitole, care conţine material
Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii didactic sub formă de scheme, circuite hidraulice şi pneumatice,
Acţionări hidraulice şi pneumatice în maşini şi sisteme de producţie / grafice, caracteristice tehnice, pentru curs, lucrări practice, lucrări
C. Chiriţă, V. Javgureanu, P. Stoicev [ et. al.] – Ch. : UTM, 2008. de an şi de diplomă.
– 181 p. La elaborarea albumului a fost utilizată atât experienţa
ISBN 978-9975-45-095-9 acumulată în domeniul respectiv, cît şi rezultatele activităţii
100 ex. ştiinţifice şi inventice ale autorilor.
532+62-82+62-85 (076,5) Mulţumim tuturor celor care ne-au sprijinit sub diverse forme,
atât moral cît şi material în elaborarea şi apariţia acestei lucrări.
Autorii
ISBN 978-9975-45-095-9
ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE ÎN MAŞINI ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE 3
CUPRINS
1. STRUCTURA SISTEMELOR DE ACŢIONARE HIDRAULICA....................................................................................................................... 8
1.1. Caracteristicile generale ale acţionarilor hidraulice................................................................................................................................ 8

1.2. Definirea sistemelor de acţionare hidraulica........................................................................................................................................... 8
1.3. Clasificarea sistemelor de acţionare hidraulica. ..................................................................................................................................... 8
1.4. Compararea sistemelor de acţionare hidraulica cu acţionările mecanice şi electrice. ........................................................................... 10
1.5. Avantajele şi dezavantajele sistemelor de acţionare hidraulică. ............................................................................................................ 10
1.6. Reprezentarea (grafica) simbolica a componentelor sistemelor de acţionare hidraulica........................................................................ 10
2. CALCULUL DE DIMENSIONARE A ECHIPAMENTELOR HIDRAULICE. ................................................................................................ 15
2.1. Calculul de dimensionare a distribuitoarelor cu sertar............................................................................................................................ 15

2.2. Calculul de dimensionare ale regulatoarelor de debit.............................................................................................................................. 15
2.3. Calculul de dimensionare a suprafeţelor hidraulice de presiune, etape de proiectare pentru supape cu comanda directa...................... 15
2.4. Calculul de dimensionare a echipamentelor hidraulice auxiliare............................................................................................................ 16
2.4.1. Calculul conductelor hidraulice......................................................................................................................................................... 16
2.4.2. Rezervoare hidraulice de ulei............................................................................................................................................................ 16
2.4.3. Acumulatoare hidraulice.................................................................................................................................................................... 16
2.4.4. Filetarea fluidelor în acţionări hidraulice:......................................................................................................................................... 16
3. SISTEME ŞI CIRCUITE DE ACŢIONARE HIDRAULICĂ,STRUCTURĂ,FUNCŢII ŞI TIPOLOGIE........................................................ 16
3.1. Structura schemelor de acţionare hidraulică.............................................................................................................................................16

3.1.1. Schema de principiu în acţionarea hidraulică ................................................................................................................................... 16
3.1.2. Schema funcţională în acţionarea hidraulică .................................................................................................................................... 17
3.1.3. Schema de montaj în acţionarea hidraulică ...................................................................................................................................... 19
3.1.4. Ciclograma elementelor componente în acţionarea hidraulică ....................................................................................................... 20
3.2. Circuite hidraulice de descărcare sau scurtcircuitare a pompelor............................................................................................................ 20
3.2.1. Schema principială hidraulică pentru descărcarea pompei cu pierderi inevitabile de debit şi cu deversare liberă în rezervor........ 20
3.2.2. Schema principială hidraulică pentru scurtcircuitarea pompei hidraulice cu ajutorul distribuitorului şi releului de presiune ...... 20
3.2.3. Schema principială hidraulică pentru scurtcircuitarea pompei cu elementul de circuit pentru conectarea în paralel a două
pompe................................................................................................................................................................................................ 20
3.3. Circuite hidraulice de inversare................................................................................................................................................................ 23
4 ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE ÎN MAŞINI ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE
3.3.1. Schema principială hidraulică pentru inversarea sensului de funcţionare a motoarelor liniare sau rotative..................................... 23
3.3.2. Schema principială hidraulică pentru inversarea sensului de funcţionare a motoarelor cu ajutorul pompelor reglabile ................. 23
3.4. Circuite hidraulice pentru ridicarea sarcinilor.......................................................................................................................................... 24
3.4.1. Sistem hidraulic pentru ridicarea sarcinilor ...................................................................................................................................... 24
3.4.2. Sistem hidraulic pentru ridicarea sarcinilor şi coborârea controlată prin presiunea pilotată ........................................................... 25
3.5. Circuite hidraulice pentru reglarea vitezelor (debitelor).......................................................................................................................... 26
3.5.1. Circuite hidraulice deschise cu reglare rezistivă în trepte sau continuu a vitezelor.......................................................................... 26
3.5.2. Circuite hidraulice cu regulator de debit .......................................................................................................................................... 28
3.5.3. Circuite hidraulice cu drosel sau regulatoarelor de debit ................................................................................................................. 29
3.5.4. Circuite hidraulice cu drosel sau regulator de debit introdus în punte redresoare ........................................................................... 30
3.5.5. Circuite hidraulice de reglare a vitezelor cu pompe de debit reglabil .............................................................................................. 31
3.5.6. Circuite hidraulice de reglare a vitezelor cu contribuţii de pompe cu debit fix şi reglabil ............................................................... 35
3.6. Circuite hidraulice pentru reglarea forţelor şi cuplelor ........................................................................................................................ 38
3.7. Circuite hidraulice cu acumulatoare ....................................................................................................................................................... 41
3.8. Circuite hidraulice cu comandă manuală ................................................................................................................................................ 43
3.9. Circuite hidraulice cu comandă automată după program......................................................................................................................... 44
3.9.1. Circuite hidraulice după program dependente de drum ................................................................................................................... 44
3.9.2. Circuite hidraulice după program dependente de presiune .............................................................................................................. 48
3.9.3. Circuite hidraulice după program dependente de timp. ................................................................................................................... 51
3.10. Sistem de acţionare hidraulică în circuit închis...................................................................................................................................... 51
3.10.1. Circuite hidraulice tipice ............................................................................................................................................................ 51
3.10.2. Structuri şi curbe caracteristice sistemelor de acţionare hidraulică ........................................................................................... 55
3.11. Circuite hidraulice pentru mecanisme de direcţie .................................................................................................................................. 60
3.12. Circuite hidraulice cu grupuri de ulei sub presiune ................................................................................................................................ 61
4. CIRCUITE HIDRAULICE PENTRU REALIZAREA SINCRONIZĂRII DEPLASĂRILOR MAI MULTOR MECANISME

ACŢIONATE HIDRAULIC...................................................................................................................................................................................... 62
4.1. Noţiuni generale despre sincronizarea deplasărilor mai multor mecanisme acţionate hidraulic............................................................. 62
4.2. Esenţa şi clasificare circuitelor hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor mai multor mecanisme
acţionate hidraulic................................................................................................................................................................................... 62
4.3. Circuite hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor mai multor mecanisme acţionate hidraulic.......................................... 62
4.3.1. Circuite hidraulice cu reglare rezistivă ............................................................................................................................................ 62
4.3.2. Circuite hidraulice cu reglare cu ajutorul dozatoarelor ................................................................................................................... 69
4.3.3. Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea motoarelor hidraulice în serie ..................................................... 69
4.3.4. Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea combinată a motoarelor hidraulice în sistemă ............................. 69
4.3.5. Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea motoarelor hidraulice paralel ...................................................... 69
4.4. Circuite hidraulice sinfaze pentru realizarea sincronizării deplasărilor cu mai multe mecanisme acţionate hidraulic........................... 78
4.4.1. Circuite hidraulice sinfaze ................................................................................................................................................................ 78
4.5. Calculul static şi dinamic al circuitelor hidraulice sinfaze ..................................................................................................................... 81
5. SISTEME HIDRAULICE DE URMĂRIRE AUTOMATĂ.................................................................................................................................... 83
5.1. Noţiuni generale despre sistemele hidraulice de urmărire automată....................................................................................................... 83

5.1.1. Schema funcţionala a mecanismului hidraulic de urmărire ............................................................................................................. 83
5.2. Amplificatoarele hidraulice pentru sisteme hidraulice de urmărire automata......................................................................................... 83
5.2.1. Amplificatoare hidraulice cu sertar ................................................................................................................................................. 83
5.2.2. Amplificatoare hidraulice de tip ajustaj-clapeta .............................................................................................................................. 86
5.2.3. Amplificator hidraulic cu ac de reglare a debitului .......................................................................................................................... 88
5.2.4. Amplificator hidraulic cu tub........................................................................................................................................................... 90
5.3. Sisteme hidraulice de urmărire după o coordonată................................................................................................................................. 91
5.4. Amplasarea raţională a sistemelor hidraulice de urmărire automată pe maşini-unelte .......................................................................... 94
5.5. Calculul static şi dinamic al sistemelor hidraulice de urmărire automată............................................................................................... 95
5.6. Dispozitivele de corecţie in sistemele hidraulice de urmărire automată ................................................................................................ 100
5.7. Sisteme hidraulice de urmărire automată după doua sau mai multe coordonate .................................................................................... 103
6. SISTEME HIDRAULICE DE ACŢIONARE ŞI AUTOMATIZARE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA UNOR

OPERAŢIUNI AUXILIARE..................................................................................................................................................................................... 103
6.1. Sisteme hidraulice de transport si alimentarea cu semifabricate şi scule................................................................................................ 103

6.1.1. Sisteme hidraulice de alimentare cu semifabricate individuale ....................................................................................................... 103
6.1.2. Sisteme de alimentare cu semifabricate prin transfer liniar sau circular ......................................................................................... 111
6.1.3. Sistem hidraulic de alimentare cu bare şi colaci .............................................................................................................................. 112
6.1.4. Sisteme hidraulice de alimentare cu scule ........................................................................................................................................ 113
6.2. Calculul mecanismelor de alimentare de tipul manipulatoarelor şi roboţilor industriali......................................................................... 116
6.3. Sisteme hidraulice de comutare............................................................................................................................................................... 116
6.4. Sisteme hidraulice de poziţionare ........................................................................................................................................................... 119
6.5. Sisteme hidraulice de echilibrare şi blocare ........................................................................................................................................... 121
7. HIDRAULICA MAŞINILOR-UNELTE................................................................................................................................................................... 123
7.1. Acţionarea hidraulica a maşinilor-unelte de strunjit .............................................................................................................................. 123

7.2. Acţionarea hidraulica la maşinile-unelte de găurit şi universale destinate prelucrării interioare .......................................................... 123
7.3. Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de rectificat ........................................................................................................................... 126
7.4. Acţionarea hidraulica a maşinilor-unelte de frezat ................................................................................................................................ 126
7.5. Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de rabotat si de mortezat ....................................................................................................... 130
7.6. Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de broşat ............................................................................................................................... 130
7.7. Acţionările hidraulice la centrele de prelucrare ..................................................................................................................................... 133
7.8. Acţionările hidraulice a liniilor automatizate ......................................................................................................................................... 133
7.9. Acţionările hidraulice la maşini-unelte de honuit ................................................................................................................................. 136
7.10. Acţionările hidraulice a maşinilor-unelte supraprecise ......................................................................................................................... 137
7.11. Acţionările hidraulice ale roboţilor industriali ....................................................................................................................................... 137
8. HIDRAULICA MAŞINILOR-UNELTE AGREGAT, A LINIILOR AUTOMATE, A SISTEMELOR DE MAŞINI ŞI

CENTRELOR DE PRELUCRARE........................................................................................................................................................................... 140
8.1. Acţionările hidraulice a maşinilor-unelte agregat ................................................................................................................................. 140

8.2. Acţionările hidraulice a liniilor automate şi a sistemelor de maşini...................................................................................................... 147
8.3. Acţionările hidraulice a centrelor de prelucrare ..................................................................................................................................... 151
9. ECHIPAMENT HIDRAULIC DE FORŢĂ.............................................................................................................................................................. 154
9.1. Unităţi de acţionare electrohidraulică:..................................................................................................................................................... 154

9.1.1. Unităţi hidraulice de acţionare – 700 bar .......................................................................................................................................... 154
9.1.2. Unităţi de acţionare electrohidraulică varianta standard – 700 bar ................................................................................................... 155
9.1.3. Unităţi de acţionare electrohidraulică varianta modernizată – 700 bar ............................................................................................. 156
9.1.4. Unităţi de acţionare electrohidraulică cu motor termic – 700 bar .................................................................................................... 157
9.1.5. Unităţi de acţionare electrohidraulică cu motor termic – 700 bar ..................................................................................................... 158
9.1.6. Unităţi de acţionare electrohidraulică – 200 bar ................................................................................................................................ 159
9.2. Echipament pentru strângere-desfacere asamblării filetate......................................................................................................................... 160
9.2.1. Chei hidraulice dinamometrice .......................................................................................................................................................... 160
9.2.2. Dispozitiv de tensionat buloane ........................................................................................................................................................ 166
9.3. Scule hidraulice........................................................................................................................................................................................... 169
9.3.1. Dispozitiv hidraulic de sertizat.......................................................................................................................................................... 169
9.3.2. Dălţi hidraulice .................................................................................................................................................................................. 170

9.3.3. Dispozitiv hidraulic de debitat........................................................................................................................................................... 172
9.3.4. Foarfecă hidraulică ............................................................................................................................................................................ 173
9.3.5. Dispozitiv de îndoiat ţevi .................................................................................................................................................................. 174
9.3.6. Dispozitiv portabil de îndoiat ţevi .................................................................................................................................................... 176
9.3.7. Depărtător hidraulic .......................................................................................................................................................................... 177
9.3.8. Dispozitiv hidraulic de perforat conducte sub presiune .................................................................................................................... 178
9.3.9 Ansamblu cap tensionare ................................................................................................................................................................... 180
BIBLIOGRAFIA............................................................................................................................................................................................. 181
1. STRUCTURA - SISTEMELOR DE ACŢIONARE

HIDRAULICĂ.
1.1. Caracteristicile generale ale acţionarilor hidraulice:
• Care sunt caracteristicile generale ale acţionărilor hidraulice?

• Care sunt avantajele acţionărilor hidraulice faţă de alte tipuri
de acţionări?
• Care este aria de dezvoltare actuală a echipamentelor şi
sistemelor de acţionare şi automatizare hidraulică?
• În ce ramuri ale industriei sunt utilizate sistemele de acţionare
hidraulică?
1.2. Definirea sistemelor de acţionare hidraulică:
• Daţi definirea sistemelor de acţionare hidraulică?

• Care este avantajul şi dezavantajul sistemelor de acţionare
hidraulică faţa de acţionările mecanice şi electrice?
1.3. Caracteristicile sistemelor de acţionare hidraulice:
a) după criteriul energetic (fig.1.1, fig.1.2, fig.1.3);

b) după criteriul cinematic (fig.1.4.) ;
c) după componenta sistemului;
d) după funcţia îndeplinită (fig.1.5.);
Fig.1.1. Transmisii: a) mecanice; b) electrice;
• Daţi explicaţii caracteristicilor sistemelor de acţionare c, d, e) hidraulice (hidrostatice, pneumatice).
hidraulice după criteriile de mai sus?
Structura sistemelor de acţionare hidraulică 9
Fig.1.4. Transmisii (sisteme de acţionare) hidrostatice.
a) b)
Fig.1.2. Transmisii hidrodinamice

(pompa centrifuga şi o turbină centrifugă):
a) montată pe arborele conducător;
b) montată pe arborele condus.
Fig.1.3. Transmisii hidrosonice. Fig.1.5. Transmisii de tip acţionare.

1.4. Compararea sistemelor de acţionare hidraulică cu acţionările

mecanice şi electrice:
a) după criteriul ,,densităţii” de forţă;
b) după criteriul comportării de sarcină;
c) după modul în care transmisiile analizate acoperă domeniul de
puteri;
d) după criteriul reglabilităţii;
e) după criteriul transmiterii puterii la distanţă;
f) după modul de comportare optimă în timp.
• Faceţi compararea sistemelor de acţionare hidraulică cu
acţionările mecanice şi electrice după criteriile de mai sus?
Fig.1.6. Transmisii de tip comandă.

1.5. Avantajele şi dezavantajele sistemelor de acţionare hidraulică:
• Numiţi avantajele sistemelor de acţionare hidraulică;
• Numiţi dezavantajele sistemelor de acţionare hidraulică.
1.6. Reprezentarea simbolică a componentelor sistemelor de

acţionare hidraulică
• Care este rolul simbolurilor din sistemele de acţionare
hidraulică?
Fig.1.7. Transmisii de tip reglare.

SEMNE CONVENŢIONALE – ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

Semn Semn Semn
Denumirea Denumirea Denumirea Semn convenţional Denumirea
convenţional convenţional convenţional
Cilindrii Motor hidraulic
Transformarea energiei - reglabil la un
- cu piston şi circularireversibil,
Pompe şi compresoare: capăt
simplă acţiune cu capacitateconst
Pompe cu
- reversibil cu
cilindree fixa - reglabil la
- cu resort capacitate
sens unic de ambele capete
constantă
curgere
Cilindrii
- cu readucere telescopici- cu
- două sensuri de - ireversibil cu
gravitaţională dublă acţiune şi
curgere capacitate variabilă
(cu plunjer) deplasare
unilateral
- Pompa cu
- cu dublă - cu dublă acţiune
cilindree variabilă - reversibil cu
acţiune şi tijă şi deplasare
- sens unic de capacitate variabilă
unilaterală bilaterală
curgere
Pompa motor
Pneumohidraulic
- pompa - motor
- două sensuri de - cu tijă cu membrană
nereglabil cu
curgere bilaterală - cu simplă
inversarea sen-
acţiune
sului curentului
- pompa - motor
Compresor cu - cu nereglabil cu un
- cu dublă acţiune
cilindree fixa diferenţial singur sens al
curentului
Cilindru cu Multiplicator de - pompa - motor
Motor oscilant
frânare neregl. la presiune nereglabil cu două
- hidraulic un singur capăt sensuri ale curentului
- monofluid
- pompa - motor
nereglabil la nereglabil cu
- pneumatic - bifluid inversarea sensului
ambele capete
curentului
- pompa - motor
- cu trei - cu şase orificii
reglabil cu un - cu două orificii cu
orificii şi două şi trei poziţii D
singur sens al comandă mecanică
poziţii D3/2 6/3
curentului
- pompa - motor
- cu patru - cu patru orificii
reglabil cu două - cu trei orificii cu
orificii şi două şi patru poziţii D
sensuri ale comandă hidraulică
poziţii D 4/2 4/4
curentului
Distribuitoare cu
- cu cinci
Transformator comandă directă: cu patru orificii cu
orificii şi două
pneumohidraulic - ex. comanda comandă mecanică
poziţii D 5/2
electromagnetică
Transmisii
Distribuitoare cu
hidrostatice - cu trei
comandă pilotată
- nereglabilă, cu orificii şi trei
D 4/2 Servovalva de
un singur sens de poziţii D 3/2
detaliat debit
rotaţie
- amplificator
- nereglabilă, cu cu patru simplificat
două sensuri de orificii şi trei
rotaţie poziţii D 4/3
- reglabilă prin Distribuitoare

pompă, cu un D 4/3
D 4/3 - servovalva directă
singur sens de detaliat
rotaţie
- reglabilă prin
pompa şi motor
- servovalva
(primară şi simplificat
D 4/3 pilotată
secundară), cu
electrohidraulică
două sensuri de
rotaţie
Distribuitoare cu
Distribuţia şi regl. cursa reglabilă
energiei b) continue - cu reacţie
D 4/3
a) 2orificii şi 2 (servodistribu- mecanică
poziţii(D 2/2) itoare sau
servovalve)
Aparatura pentru
reglarea presiunii Supape de
- cu reacţie - de sens
Supape se succesiune
hidraulică deblocabilă
siguranţă - directe
- directă
- pilotate local
pilotat loca
Distribuitor - deblocabilă detaliat
proporţional dublă simplificat
Supape de sens - selectoare simplificat

detaliat
- de sens unic (cu

- de evacuare
sau fără arc de proporţionale - proporţionale
rapidă
revenire)
detaliat
Supape de
Supape de Supapa de reducţie
deconectare
- pilotate local diferenţă de
presiune - directe
- directe
Supape de
conjunctoare-
disjunctoare
Detaliat
detaliat
Supapa de raport - pilotate local
- pilotate
e presiune
detaliat
simplificat
Supapa cu
cuplare /
decuplare
electrică
Supape de
Supape de detaliat simplificat
conectare
frânare
- directe
simplificat
Calculul de dimensionare ale echipamentelor hidraulice 15
2. CALCULUL DE DIMENSIONARE ALE • Numiţi etapele de proiectare pentru calculul regulatoarelor de

ECHIPAMENTELOR HIDRAULICE. debit?
2.2.2. Comportarea regulatoarelor de debit în regim staţionar şi
2.1. Calculul de dimensionare a distribuitoarelor hidraulice cu tranzitoriu.
sertar.
• Descrieţi comportarea regulatoarelor de debit în regim
staţionar şi tranzitoriu?
• Care sunt avantajele acţionărilor hidraulice faţă de alte tipuri
de acţionări? 2.2.3. Eroarea de divizare la divizoare şi sumatoare de debit.
2.1.1. Stabilirea dimensiunilor geometrice.
• Numiţi factorii care condiţionează eroarea de divizare?
• Cum se efectuează stabilirea dimensiunilor geometrice?
• Care sunt avantajele acţionărilor hidraulice faţă de alte tipuri 2.2.4. Elementele constructive şi problemele tehnologice pentru
de acţionări? drosele şi regulatoare de debit.
• Numişi elementele constructive şi problemele tehnologice
2.1.2. Caracteristicile de regim staţionar şi pierderi de debit şi de pentru drosele şi regulatoare de debit?
presiune în distribuitoarele hidraulice cu sertar cilindric.
2.3. Calculul de dimensionare a supapelor hidraulice de
• Care sunt caracteristicile de regim staţionar şi cum se
presiune, etape de proiectare pentru supape cu comandă
determină pierderile de debit şi de presiune în distribuitoarele
directă.
cu sertar cilindric?
2.3.1. Modelarea supapelor hidraulice de presiune în regim staţionar
2.1.3. Calculul forţelor de comutare a sertarului distribuitorului şi tranzitoriu.
hidraulic.
• Cum se efectuează modelarea supapelor hidraulice de
• Cum se efectuează calculul forţelor de comentare a sertarului presiune în regim staţionar şi tranzitoriu?
distribuitorului hidraulic? 2.3.2. Caracteristicile de bază a supapelor hidraulice de presiune în
regim staţionar şi tranzitoriu (pentru supape cu comandă directă):
2.1.4. Elementele constructive şi probleme tehnologice pentru
distribuitoarele hidraulice. • Caracteristicile de bază a supapelor hidraulice de presiune în
regim tranzitoriu şi staţionar?
• Numiţi elementele constructive şi probleme tehnologice
pentru distribuitoarele hidraulice? 2.3.3. Elementele constructive şi problemele tehnologice pentru
supapele hidraulice de presiune cu comandă directă.
2.2. Calculul de dimensionare ale regulatoarelor de debit.
• Numiţi elementele constructive şi problemele tehnologice
2.2.1. Etapele de proiectare ale regulatoarelor de debit. pentru supapele hidraulice de presiune cu comandă directă?
2.4. Calculul de dimensionare a echipamentelor hidraulice 3. Sisteme şi circuite de acţionare hidraulică, structură, funcţii
auxiliare. şi tipologie.
2.4.1. Calculul conductelor hidraulice. 3.1. Structura schemelor de acţionare hidraulică:

Cum se efectuează: 3.1.1. Schema de principiu în acţionarea hidraulică.
• calculul de dimensionare? • Daţi explicaţie schemei de principiu (fig.3.1).
• calculul de verificare?
• calculul pierderilor de presiune?
• calculul pierderilor de debit?
• calculul randamentului sistemului hidraulic?
2.4.2. Rezervoare hidraulice de ulei.

• Care sunt soluţiile constructiv-funcţionale?
• Numiţi condiţii tehnice de calitate şi exploatare a
rezervorului?
• Cum se efectuează calculul rezervorului de ulei?
2.4.3. Acumulatoare hidraulice.
• Care sunt soluţiile constructiv-funcţionale?

• Cum se efectuează calculul parametrilor tehnico-funcţionali
ai acumulatorului?
• Cum se determină tipo-dimensiunile necesare a
acumulatorului?
2.4.4. Filetarea fluidelor în acţionări hidraulice.
• Cum se apreciază poluarea mediului hidraulic?

• Care sunt soluţiile constructiv funcţionale şi de montaj?
• Care sunt parametrii tehnico funcţionali şi relativ de calcul? a)
• Cum se determină tipo-dimensiunile necesare?
Fig.3.1. Scheme de principiu în acţionarea hidraulică.
Sisteme şi circuite de acţionare hidraulică, structură, funcţii şi tipologie 17
3.1.2. Schema funcţionala (fig.3.2) în acţionarea hidraulică.
• Explicaţi principiul de lucru al schemei;

• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului în schema?
• Care sunt caracteristicile de bază a reglării?
E1- E7 – Relee de contact;

t1 – t6 –timpi de programare;
D1-Tasta ’’START,,;
5, 6 – Cilindrii fixare axială;
7 – Cilindru fixare verticală.
b)
Fig.3.1. Scheme de principiu în acţionarea hidraulică
b) ciclograma de luare a elementelor componente.
Fig.3.2. Schema funcţionala în acţionarea hidraulică.

3.13. Schema de montaj (fig.3.3) în acţionarea hidraulică.
• Care este destinaţia schemei de montaj?

• Care sunt caracteristicile de baza a unei scheme de montaj?
Fig.3.3. Schema de montaj.

3.14 Ciclograma elementelor componente (fig.3.4) în 3.2. Circuite hidraulice de descărcare sau scurtcircuitarea a
acţionarea hidraulică. pompelor.
• Care este destinaţia ciclogramei elementelor în acţionarea 3.2.1. Schema principială hidraulică pentru descărcarea pompei cu
hidraulică? pierderi inevitabile de debit (fig.3.5, a) şi deversare liberă in
rezervor (fig.3.5, b) :
• Explicaţi componenţa schemelor principiale hidraulice?
• Numiţi tipul de reglare a debitului?
3.2.2. Schema principiala hidraulică pentru scurtcircuitarea pompei

hidraulice cu ajutorul distribuitorului D2 (fig.3.6, a) şi releului
de presiune RP (fig.3.6.b):
• Explicaţi componenta schemelor principiale hidraulice;
• Tipul de reglare a debitului în schemă?
3.2.3. Schema principiala hidraulica pentru scurtcircuitarea pompei cu

elementul de circuit pentru conectarea în paralel cu doua pompe
(fig.3.7):
• Explicaţi componenţa schemelor hidraulice;
• Tipul de reglare a debitului în schemă?
Fig.3.4. Planul de dispunere (de funcţionare).

a) b)
Fig.3.5. Descărcarea pompei prin supapa de siguranţă.
a) pierderi inevitabile;
b) cu deversare liberă.
a) debit reglabil b) releu de presiune
Fig.3.6. Scurtcircuitarea pompei.

Fig.3.7. Conectarea în paralel a două pompe.

b)
c)
Fig.3.8. Inversarea sensului de funcţionare
a) a motoarelor liniare sau rotative (a, b, c).
3.3 Circuite hidraulice de inversare. 3.3.2. Schema principială hidraulică pentru inversarea sensului de
funcţionare a motoarelor cu ajutorul pompelor reglabile
3.3.1. Schema principială hidraulică pentru inversarea sensului de (fig.3.9):
funcţionare a motoarelor liniare sau rotative (fig.3.8, a, b, c, d): • Explicaţi componenţa schemei hidraulice;
• Cum se efectuează inversarea sensului de funcţionare a
• Explicaţi componenţa schemei hidraulice; motoarelor cu ajutorul pompei reglabile?
• Ce tip de comandă este folosită pentru inversarea sensului de
funcţionare a motorului?
Fig.3.8, d. Inversarea sensului de funcţionare a motoarelor liniare. Fig.3.9. Inversarea sensului de funcţionare a MHL
cu ajutorul pompelor reglabile.
3.4. Sistem hidraulic pentru ridicarea sarcinilor.
3.4.1. Sistem hidraulic simplu unde menţinerea în poziţia superioară

este asigurată de poziţia închisă a distribuitorului D
(fig.3.10, a);
3.4.2. Sistem hidraulic în care coborârea motorului este asigurată

prin droselul Dr. la poziţia deschisă a distribuitorului D
(fig.3.10, b);
3.4. Sistem hidraulic în care coborârea sarcinii cu controlul forţei de

coborâre se realizează prin supapa de deversare Ssd (fig.3.10, d,
e) care controlează deblocare supapei de sens deblocabilă Ssd.
• Explicaţi componenţa schemelor hidraulice;
• Prin ce metode este asigurată ridicarea şi coborârea sarcinii
motorului hidraulic?
b)
a) c) d)
Fig.3.10, a, b, c, d. Sisteme hidraulice pentru ridicarea sarcinilor.

3.4.2 Sistem hidraulic pentru ridicarea sarcinilor şi coborârea

controlată prin presiunea pilotată (fig.3.11. a, b).
• Explicaţi componenta schemelor hidraulice?
• Cum se asigură coborârea controlată a motoarelor hidraulice?
a) b)
Fig.3.11. (a, b). Circuite hidraulice pentru ridicarea sarcinilor şi

coborârea controlată prin presiunea pilotată .
3.5. Circuite hidraulice pentru reglarea vitezelor (debitelor).
3.5.1 Circuite hidraulice deschise cu reglarea rezistivă în trepte sau

continuu a vitezelor.
3.5.1.1 Avansul rapid cu ajutorul cilindrului de lucru diferenţial

(fig.3.12, a, b, c, d, e).
La avansul rapid ambele conducte de legătura a cilindrului

sunt legate împreuna (fig.3.12, a). Raportul între viteza de avans
rapid si cea de lucru (tehnologică) este dependentă de raportul
ariilor pistonului;
Pentru cele patru tipuri de stări de conectare : avans rapid,
avans tehnologic, retragere rapidă şi oprire pe lungimea cursei se
necesită un al doilea distribuitor DH2 (fig.3.12, b).
Viteza încetinită (tehnologică) a pistonului se poate regla în
limite largi dacă pe ramura de ieşire din motor se introduce un
drosel sau regulator de debit cuplat prin distribuitorul D
(fig.3.12, c);
• Diagramele de spaţiu şi viteza sunt prezentate în (fig.8.12, d, e);

• Explicaţi componenţa schemelor hidraulice?
• Pentru toate schemele hidraulice explicaţi cum se efectuează
reglarea vitezelor.
a)
Fig.3.12, a. Avans rapid cu ajutorul cilindrului de lucru diferenţial.

b) c)
Fig.3.12, b, c. Avans rapid cu ajutorul cilindrului de lucru diferenţial.
d) e)
Fig.3.12, d, e. Avans rapid cu ajutorul cilindrului de lucru diferenţial (diagramele de spaţiu şi viteză).
3.5.2.Circuit hidraulic pentru realizarea avansului rapid – avans

tehnologic în circuite cu regulatoare de debit.(fig. 8.13, a, b).
• Circuit cu desfăşurare automată cu program cu comutare
dependentă de cursa de la avans rapid la avans tehnologic şi
apoi retragerea rapidă (fig.3.13, a);
• Circuit cu desfăşurare automată cu program cu comutare
dependentă de presiune (fig.3.13, b);
• Care este componenta schemelor hidraulice?
• Cum se efectuează reglarea vitezelor al motoarelor hidraulice
după program?
b)
a)
Fig.3.13, a. Circuit cu desfăşurare automată cu program cu Fig.3.13, b. Circuit hidraulic cu desfăşurarea automată
comutare dependentă de cursa de la avans rapid la tehnologic. cu program cu comutare dependentă de presiune.
Sisteme si circuite de acţionare hidraulică, structură, funcţii şi tipologie 29
3.5.3. Circuite hidraulice cu drosel sau reglatoare de debit:

• Circuit hidraulic cu drosele legate în serie (fig.3.14, a);
• Circuit hidraulic cu drosele legate în paralel (fig.3.14, b);
• Circuit hidraulic cu drosele legate în paralel (fig.3.14, c);
• Care este componenţa schemelor hidraulice?
• Cum se efectuează reglarea vitezelor motoarelor hidraulice?
a) b)
Fig. 3.14, a. Circuit hidraulic cu drosele sau regulatoare de debit.
3.5.4. Circuite hidraulice cu drosel sau regulator de debit

introdus în punte redresoare.
• Circuit hidraulic cu drosel sau regulator de debit pentru
reglarea vitezei organului de lucru în ambele sensuri
(fig.3.15);
• Cum se efectuează reglarea vitezei organului de lucru?
c)
Fig.3.14, b, c. Circuite hidraulice cu drosele Fig.3.15. Circuite hidraulice cu drosel

sau regulatoare de debit. sau regulatoare de debit introdus în puncte redresoare.
Sisteme si circuite de acţionare hidraulică, structură, funcţii şi tipologie 31
3.5.5. Circuite hidraulice de reglare a vitezelor cu pompe de debit

reglabil:
• Circuit hidraulic cu distribuitor D pentru poziţiile de avans,

retragere rapidă şi oprire (fig.3.16).
• Circuit hidraulic de reglare a vitezelor cu pompă autoreglabilă în

funcţie de presiune (fig.3.17, a, b);
• Diferite legi de reglare V=f (F) în domeniul de reglare Fmin-Fmax

(fig.3.17, c, d, e), funcţie de structura regulatorului pompei;
• Circuit hidraulic pentru reglarea automată a debitului prin

intermediul distribuitorul D (fig.3.18, a);
• Circuit hidraulic pentru reglarea automată a debitului prin

intermediul distribuitorul proporţional (fig.3.18, b);
• Cum se efectuează reglarea vitezelor hidraulice?
Fig.3.16. Circuite cu distribuitor D pentru poziţiile

de avans, retragerea rapidă şi oprire.
a) b)
Fig.3.17, a, b. Circuit de reglare a vitezelor

cu pompa autoreglabilă.
c) d) e)
Fig.3.17, c, d, e. Legile de reglare în funcţie de structura regulatorului pompei, [v = f(F)].

a) b)
Fig.3.18, a. Reglarea debitului pentru avans rapid la tehnologic Fig.3.18, b. Circuit cu dispozitiv de reglare automată a pompei
cu ajutorul distribuitorului D. cu distribuitor proporţional.
3.5.6. Circuite hidraulice de reglare a vitezelor cu contribuţii de pompe

cu debit fix sau reglabil:
• Circuit hidraulic cu trei pompe cu debit constant cuplate între

ele (fig.3.19).
• Circuit hidraulic cu doua pompe cu debit constant, una cu debit

mare şi presiune mica şi a doua cu debit mic şi presiune mare
(fig.3.20, a).
• Reglarea vitezelor de avans într-un domeniu mai larg se poate

obţine prin introducerea în circuit a unui regulator de tip DR şi a
distribuitorului de ocolire (fig.3.20, b).
• Debitele şi presiunile necesare fiecărei faze rezultă din

(fig.3.20,c).
• Circuit hidraulic de reglare a vitezelor cu combinaţie de pompe

cu debit fix si reglabil (fig.3.21, a), unde comutarea de la avans
rapid la avans tehnologic, funcţie de presiune, se face cu ajutorul
unei supape de deconectare cu comandă exterioară;
• Circuit hidraulic de reglare a vitezelor cu combinaţie de pompe

cu debit fix şi reglabil (fig.3.21, b), unde comutarea de cursă se
realizează prin intermediul unui distribuitor D cu comandă
electrică.
• Cum se efectuează reglarea vitezelor motoarelor hidraulice?
Fig.3.19. Circuit cu trei pompe cu debit constant a căror debite

se deversează individual.
Fig.3.20, a, b, c. Circuite hidraulice de reglare a vitezelor cu combinaţie de pompe cu debit fix.

Fig.3.21, a. Circuit hidraulic de reglare a vitezelor cu combinaţie Fig.3.21, b. Circuit hidraulic de reglare a vitezelor cu combinaţie
de pompe cu debit fix şi reglabil. de pompe cu debit fix şi reglabil.
3.6. Circuite hidraulice pentru reglarea forţelor şi cuplurilor:
• Circuit hidraulic pentru reglarea forţei la tija pistonului prin

modificarea pretensionării arcului supapei (fig.3.22, a).
• Circuit hidraulic pentru reglarea forţei prin introducerea pe ramura
de comandă a supapei limitatoare de presiune pe lingă supapa pilot
SP şi încă a doua supape pilot SP2 si SP3 reglate în limitele
p1>p2>p3 (fig.3.22, b).
• Circuit hidraulic cu presiune de lucru diferite la înaintarea şi
retragerea pistonului (fig.3.23).
• Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor a doua motoare liniare
legate în paralel, fiecare motor lucrând la o altă presiune (fig.3.24).
• Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor motoarelor tandem
(fig.3.25).
• Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor mari prin cuplarea în b)
sistemul de acţionare a trei motoare hidraulice liniare (fig.3.26). Fig.3.22, a, b. Circuit hidraulic pentru reglarea forţei la tija pistonului.
• Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor mari prin intermediul unui
cilindru de dimensiuni mari (fig.3.27).
• Cum se reglează forţele şi cuplelor în sistemele hidraulice?
Fig.3.23. Circuit hidraulic cu presiuni de lucru diferite la înaintarea

a) şi retragerea pistonului.
Fig.3.24. Circuit hidraulic pentru reglarea Fig.3.25. Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor
forţelor a două motoare liniare legate în paralel. motoarelor tandem.
Fig.3.26. Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor mari prin cuplarea Fig.3.27. Circuit hidraulic pentru reglarea forţelor mari prin
în sistemul de acţionare a trei motoare hidraulice liniare. intermediul unui cilindru de dimensiuni mari.
3.7 Circuite hidraulice cu acumulatoare:
• Circuite hidraulice cu două acumulatoare, care asigură un

debit momentan mare (fig.3.28);
• Circuit hidraulic cu acumulatoare cu funcţie de strângere a
pieselor în dispozitive (fig.3.29);
• Circuit hidraulic cu acumulator pentru realizarea mişcărilor de
avans (fig.3.30);
• Cum se asigură debitul şi presiunea mare (momentan) cu
ajutorul acumulatoarelor?
Fig.3.29. Circuit hidraulic cu acumulator cu funcţie de

strângere a pieselor în dispozitive.
Fig.3.28. Circuit hidraulic cu două acumulatoare, care

asigură un debit mare momentan.
Fig.3.30. Circuit hidraulic cu acumulator pentru realizarea mişcărilor de avans.

3.8 Circuite hidraulice cu comandă manuală:
• Circuit hidraulic cu comandă manuală cu motor hidraulic

liniar (fig.3.31);
• Circuit hidraulic cu comandă manuală cu motor hidraulic
rotativ (fig.3.32);
• Care este componenţa şi caracteristica de bază a
schemelor principale hidraulice?
• Cum se asigură comanda manuală în schemele
hidraulice?
Fig.3.31. Circuit hidraulic cu motor hidraulic liniar. Fig.3.32. Circuit hidraulic cu motor hidraulic rotativ.
3.9 Circuite hidraulice cu comandă automată după program.

3.9.1 Circuite hidraulice după program, dependente de drum.
• Schema hidraulică pentru obţinerea unei mişcări liniare alternative automată (fig.3.33);
• Circuitul hidraulic cu două motoare hidraulice liniare MH1 şi MH2 a cărei funcţionare este dată în tabelul de comutări aferente
(fig.3.34);
• Tabelul cu succesiunea comutărilor pentru comanda după program (tabelul 3.1);
• Circuitul hidraulic de comandă după program, când motorul hidraulic liniar MH1 este oprit de un limitator după comutarea
distribuitorului D (fig.3.35);
• Circuitul hidraulic de comandă după program, când motorul hidraulic liniar trebuie să deplaseze mase mari (fig.3.36);
• Care este componenţa şi caracteristicile de bază a circuitelor hidraulice?
• Cum funcţionează circuitele hidraulice cu comandă după program?
a) b)
Fig.3.34. Circuitul hidraulic cu două motoare hidraulice liniare:
a) circuit hidraulic;
b) ciclograma pentru o comandă după program.
Succesiunea comutărilor pentru comanda după program. Tabelul 3.1
Electromagneţi
Progr.
Micşorarea Semnal de la Pas D1 Pas D2

Pas
EM1 EM2 EM3 EM4
0 Poziţia de pornire 0 0 0 0 0 0
1 Iese piston cil. MH1 D1 1 0 L 0 0 0
3 Iese piston cil. MH2 E1 0 1 0 0 L 0
4 Intră piston cil.MH1 E3 2 0 0 L 0 0

5 Intră piston cil.MH2 E4 0 2 0 0 0 L
6 Staţionarea în poz. finală E3 0 0 0 0 0 0
Staţionarea într-o poziţie

7 D2 0 0 0 0 0 0
oarecare pt. avarie
8 Blocare D0 0 0 0 0 0 0
Fig.3.33. Circuit hidraulic pentru obţinerea unei mişcări liniare alternative automate.
Fig.3.35. Circuit hidraulic de comanda după program. Fig.3.36. Circuit hidraulic de comanda după program.
3.9.2. Circuite hidraulice după program dependente de presiune.
• Circuit hidraulic după program comandat de releu de

presiune (fig.3.37);
• Circuit hidraulic după program comandat de supape de

succesiune (fig.3.38);



• Care este componenta şi caracteristicile de baza a circuitelor

hidraulice după program dependente de presiune?
• Cum funcţionează circuitele hidraulice după program?
Fig.3.37. Circuit hidraulic după program comandat

de releu de presiune.
Fig.3.38. Circuit hidraulic după program comandat Fig.3.39. Circuit hidraulic după program comandat
de supape de succesiune. de supape de succesiune.
Fig.3.40.Circuit hidraulic după program comandat Fig.3.41.Circuite hidraulice după program comandat
de supape de succesiune. de supape de succesiune.
3.9.3. Circuite hidraulice după program dependente de timp: 3.10. Sisteme de acţionare hidraulica in circuit închis.
3.10.1. Circuite hidraulice tipice:
• Circuite hidraulice după program (dependente de timp) • Transmisie în circuit hidraulic închis cu motor
comandate de releu de timp (fig.3.42); rotativ cu volum geometric fix (fig.3.43);
• Care este componenta şi caracteristicile de bază a circuitelor • Transmisie în circuit hidraulic închis cu motor
hidraulice după program dependent de timp (fig.3.42)? rotativ cu volum geometric reglabil (fig.3.44);
• Cum funcţionează circuitul hidraulic după program • Circuit hidraulic deschis (fig.3.45, a.) unde
dependent de timp (fig.3.42)? schimbarea sensului debitului prin motor are loc cu
ajutorul unui distribuitor (fig.3.45.b,c);
• Circuit hidraulic închis unde pierderile din circuit
sunt compensate de o pompă suplimentară
(fig.3.46, a, b);
• Circuit hidraulic închis specifica sistemelor de
producţie (fig.3.46, c, d);
• Care este componenta şi caracteristicile de baza a
circuitelor hidraulice închise?
• Cum funcţionează circuitele hidraulice închise?
Fig.3.42. Circuit hidraulic după program comandat de releu de timp. Fig.3.43. Transmisie în circuit închis cu motor cu volum geometric fix.
b)
Fig.3.44.Transmisia în circuit închis cu volum geometric reglabil.
c)
Fig.3.45, a, b, c. Circuit închis unde schimbarea sensului debitului prin

a) motor are loc cu ajutorul unui distribuitor.
b)
a)
Fig.3.46, a, b. Transmisia în circuit închis pentru care pierderile din circuit sunt compensate de o pompă suplimentară.
Fig.3.46, d. Transmisia hidrostatica în circuit închis specifică sistemelor de propulsie.

3.10.2. Structuri şi curbe caracteristice sistemelor de

acţionare hidraulica.
• Caracteristicile de bază a reglării, când reglarea se efectuează cu

ajutorul motorului hidraulic ( qm = var, qp = const, fig.3.47, a, b
la presiunea constantă);
• Caracteristicile de bază a reglării, când reglarea se efectuează cu

pompe hidraulice (qp=var, qm=const, fig.3.48, a, b ); la
presiunea constantă;
• Caracteristicile de bază a reglării când reglarea se efectuează cu

ajutorul pompei hidraulice (qp=var, qm=const, fig.3.49, a, b) la
presiune variabilă;
• Caracteristicile de bază a reglării pentru reglarea combinată la

presiune constantă (fig.3.50, a, b);
• Caracteristicile de bază a reglării, pentru reglarea combinată la a)

presiunea variabilă (fig.3.51, a, b);
Fig.3.47, a. Caracteristicile de bază a reglării cu ajutorul motorului

reglabil, la presiune constantă.
a)
b)
Fig.3.47, b. Caracteristicile de baza a reglării cu ajutorul Fig.3.48, a. Caracteristicile de baza a reglării când reglarea se
motorului reglabil, la presiune constantă. efectuează cu ajutorul pompei reglabile, la presiune constantă.
b) a)
Fig.3.48, b. Caracteristicile de bază a reglării când reglarea se Fig.3.49, a. Caracteristicile de bază a reglării când reglarea se
efectuează cu ajutorul pompei reglabile, la presiune constantă. efectuează cu ajutorul pompei reglabile, la presiune variabilă.
b) a)
Fig.3.49, b. Caracteristicile de bază a reglării când reglarea se Fig.3.50, a. Caracteristicile de bază a reglării, pentru reglarea
efectuează cu ajutorul pompei reglabile, la presiune variabilă. combinata la presiune constantă.
a)
b)
Fig.3.51, a. Caracteristicile de bază a reglării pentru reglarea

Fig.3.50, b. Caracteristicile de bază a reglării, pentru reglarea combinata la presiune variabilă.
combinată la presiune constantă.
3.11. Circuite hidraulice pentru mecanisme de direcţie:
• Schema constructiva a arbitralului centru deschis fără reacţie

(fig.3.52) schema arbitrolului (fig.3.52, a) şi schema hidraulică
reprezentativă a servodirecţiei (fig.3.52, b);
• Componenta şi caracteristicile de bază a schemelor?
b)
Fig.3.51, b. Caracteristicile de bază a reglării pentru reglarea Fig.3.52, a, b. Schema constructivă a arbitralului centru
combinată la presiune variabilă. deschis fără reacţie.
3.12. Circuite hidraulice cu grupuri de ulei sub presiune:
• Schema hidraulica cu pompa cu debit constant şi sursa de

presiune pentru trei consumatori (fig.3.53);
• Schema hidraulică cu combinaţii de pompe cu debit constant cu
dispunerea în trepte a debitului general (fig.3.54, a);
• Schema hidraulica cu pompa cu debit constant cu dispunere în
trepte a debitului general (fig.3.54, b);
• Componenta şi caracteristicile de baza a schemelor hidraulice
(fig.3.53, 3.54, a, b);
• Cum se reglează presiunea în sistemele hidraulice?
Fig.3.54, a. Schema hidraulică cu combinaţii de pompe

cu debit constant.
Fig.3.53. Schema hidraulică cu pompă cu debit constant

şi sursa de presiune pentru trei consumatori.
4. Circuite hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor mai

multor mecanisme acţionate hidraulic.
4.1 Noţiuni generale despre sincronizarea deplasărilor mai multor

mecanisme acţionate hidraulic:
• Daţi definiţia sincronizării?

• Care sunt avantajele sincronizării deplasărilor?
• Care este scopul sincronizării deplasărilor?
• Unde este utilizată sincronizarea deplasărilor?
4.2 Esenţa şi clasificarea circuitelor hidraulice pentru realizarea

sincronizării deplasărilor mai multor mecanisme:
• Care sunt condiţiile sincronizării absolute?

• Care sunt caracteristicile de bază a schemelor de sincronizare?
• Cum se poate realiza în scheme concrete de sincronizare şirul
egalităţii a două mecanisme sincronizate?
• Cum se determină precizia sincronizării deplasărilor, după poziţie;
după viteza; după acceleraţie?
• Care este clasificarea sistemelor de sincronizare a deplasărilor după
caracterul schimbării greşelilor statice?
4.3 Circuite hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor

mai multor mecanisme:
Fig.3.54, b. Schema hidraulică cu combinaţii de pompe
4.3.1 Circuite hidraulice cu reglare rezistivă:
cu debit reglabil.
• Care este componenţa schemelor hidraulice pentru realizarea
mişcării sincrone liniare şi rotative (fig.4.1; 4.2; 4.6; 4.7)?
• Cum se asigură mişcarea sincronă a mecanismelor (fig.4.1; 4.2; 4.6;
4.7)?
Circuite hidraulice pentru realizarea sincronizării deplasărilor mai multor mecanisme acţionate hidraulic 63
• Cum se determină precizia de sincronizare a mişcării

mecanismelor: după poziţie; după viteza şi după acceleraţie?
• Care este construcţia divizoarelor de debit (fig.4.3; 4.4;
4.5)?
• Schema principială hidraulică pentru sincronizarea mişcării
a două MHL (fig.4.1).
• Schema hidraulică pentru sincronizarea mişcării a două
MHL (fig.4.2).
• Schema principială pentru sincronizarea mişcării a două
MHL (fig.4.3, a, b).
• Construcţia divizoarelor pentru sincronizarea mişcării a
două MHL (fig.4.4, a, b, c, d).
• Construcţia divizoarelor pentru sincronizarea mişcării a
două MHL (fig.4.5, a, b, c).
Fig.4.1. Schema principială hidraulică care asigură realizarea

sincronă a mişcării cilindrelor MHL1 şi MHL2.
Fig.4.3, a. Schema principială a divizorului

de debit, electrică.
Fig.4.2. Schema hidraulica pentru realizarea sincronă a mişcării unde

căderea de presiune constantă se asigură cu aparatul de reducţie.
Fig.4.4. Construcţia divizoarelor de debit:

Fig.4.3, b. Schema principială hidraulică a) cu sertar de balansare;
a divizorului de debit. b) cu sertar de balansare şi cu supapă de un singur sens.

a) cu membrană.

c) construcţia ENIMS;
d) model CD.
Fig.4.5, b, c. Construcţia divizoarelor de debit: Fig.4.6, a. Schema hidraulică care asigură mişcarea sincronă a
b) cu sertar c) cu doua sertare. cilindrilor cu acţiune simplă.
Fig.4.6, b. Schema hidraulică care asigură mişcarea sincronă Fig.4.7, a. Schema hidraulica care asigură mişcarea sincronă a
a cilindrilor cu acţiune simplă. motoarelor hidraulice rotative în transmisie cu role de strângere.
4.3.2. Circuite hidraulice cu reglare cu ajutorul dozatorilor:

• Care este componenţa schemelor hidraulice pentru realizarea mişcării sincrone
cu ajutorul dozatorilor (fig.4.8, 4.9, 4.10, 4.11, 4.12)?
• Cum se asigură mişcarea sincronă a mecanismelor (fig.4.8, 4.9, 4.10, 4.11,
4.12)?
• Cum se asigură precizia de sincronizare a mecanismelor după poziţie, după
viteză şi după acceleraţie?
4.3.3. Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea motoarelor

hidraulice în serie:
• Care este componenţa schemelor hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu
conectarea motoarelor hidraulice în serie (fig.4.13, 4.14, 4.15, 4.16)?
• Cum se asigură mişcarea sincronă a mecanismelor (fig.4.13, 4.14, 4.15, 4.16)?
• Cum se determină precizia de sincronizare a mişcării mecanismelor după
poziţie, după viteză şi după acceleraţie?
4.3.4 Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea combinată a

motoarelor hidraulice în sistemă:
• Care este componenţa schemelor hidraulice pentru sincronizarea mişcării
cu conectarea combinată a motoarelor (fig.4.16, 4.17, 4.18, 4.19, 4.20)?
• Cum se asigură mişcarea sincronă a mecanismelor (fig.4.16, 4.17, 4.18,
4.19, 4.20)?
• Cum se determină precizia de sincronizare a mişcării mecanismelor după
poziţie, după viteză, după acceleraţie?
4.3.5. Circuite hidraulice pentru sincronizarea mişcării cu conectarea motoarelor

hidraulice paralel-reticul în cruce:
• Care este componenţa schemei hidraulice pentru sincronizarea mişcării a
patru cilindri hidraulice (fig.4.21)?
• Cum se asigură mişcarea sincronă a patru cilindri hidraulice (fig.4.21)?
Fig.4.7, b. Schema hidraulică care asigură mişcarea • Cu se determină precizia de sincronizare a mişcării mecanismelor după
sincronă a motoarelor hidraulice rotative în transmisie unde poziţie, după viteză şi după acceleraţia?
trebuie sincronizarea mişcării în direcţii opuse.
Dz-dozator
Fig.4.8. Schema hidraulică care asigură sincronizarea mişcării mecanismelor cu ajutorul dozatorului.
a) b)
Fig.4.9. Schema hidraulică care asigura mişcarea sincronă a mecanismelor, în calitate de dozator sînt folosite motoare hidraulice rotative:
a) cu două MHR; b) cu trei MHR.
Fig.4.10. Schema hidraulică care asigură mişcarea sincronă a mecanismelor, în calitate de dozator sînt folosite 3 motoare hidraulice rotative.
Fig.4.11. Schema hidraulică care asigură mişcarea sincronă unde Fig.4.12. Fragment a unei scheme hidraulice care asigură mişcarea
în calitate de dozator se foloseşte pompa. sincronă a mecanismelor în diferite direcţii.
Fig.4.14. Schema hidraulică a unui sistem de ridicare.
Fig.4.13. Schema hidraulică a mecanismului de ridicare a

unei maşini de cântărit.
Fig.4.15. Schema hidraulică a unui sistem de ridicare. Fig.4.16. Schema hidraulică a unui sistem de ridicare în maşina-unealtă
pentru balansarea rotoarelor model MS-943.
Fig.4.18. Element al sistemului hidraulic care asigură

mişcări sincrone a doi cilindri.
Fig.4.17 Schema hidraulică a unui sistem de ridicare cu

conectarea combinată a cilindrilor hidraulice.
Fig.4.19. Element al sistemului hidraulic cu conectarea combinată Fig.4.20. Schema principiala hidraulică a dispozitivului pentru limitarea
a cilindrilor hidraulice. mişcării sincrone a cilindrelor.
4.4. Circuite hidraulice sinfaze pentru realizarea sincronizării

deplasărilor cu mai multe mecanisme:
4.4.1. Circuite hidraulice sinfaze:
• Care este componenţa şi principiul de lucru a circuitelor
hidraulice sinfaze (fig.4.22, 4.23, 4.24, 4.25, 4.26)?
• Cum se asigură mişcarea sinfază a mecanismelor (fig.4.22,
4.23, 4.24, 4.25, 4.26)?
• Cum se calculează precizia de sincronizare sinfază a
mecanismelor după poziţie, după viteză şi după acceleraţie?
a)
Fig.4.21. Schema principială hidraulică a sistemului care asigură

b)
mişcarea sincrona a 4 cilindri hidraulice.
c)
Fig.4.22. Scheme hidraulice sinfaze cu legaturi mecanice:

a) roată dinţată cremalieră, b) articulaţie, c) cuplaj.
Fig.4.23. Schemă hidraulică sinfază a maşinii-unelte Fig.4.24. Schemă hidraulică sinfază cu urmărire paralelă.
semiautomate pentru frezat centrat.
Fig.4.25 Schema sincronizării prin urmărire cu divizarea lichidului de lucru.

4.5. Calculul static şi dinamic al circuitelor hidraulice sinfaze:

• Cum se pot obţine caracteristicile statice ale circuitelor hidraulice
sinfaze?
• Cum se efectuează calculul static al circuitelor hidraulice sinfaze?
• Explicaţi caracteristicile statice a mecanismelor sinfaze (fig.4.27)?
• Cum se obţin caracteristicile energetice ale circuitelor hidraulice
sinfaze?
• Explicaţi dependenţa randamentului mecanismului sinfaz (fig.4.28,
a, b)?
• Cum se obţin caracteristicile dinamice ale circuitelor hidraulice
sinfaze?
• Cum se construieşte schema structurală a mecanismului sinfaz
(fig.4.29)?
• Cum se obţine zona de lucru stabilă a mecanismului sinfaz?
Fig.4.26 Schema hidraulică sinfază cu divizor de debit separat. Fig.4.27 Caracteristica statică a mecanismului sinfaz.
a) b)
Fig.4.28. Dependenţa randamentului mecanismului sinfaz: Fig.4.29. Schema structurală a mecanismului sinfaz.
a) droselare la ieşire b) droselare la intrare.
Sisteme hidraulice de urmărire automată 83
5. Sisteme hidraulice de urmărire automată. 5.2. Amplificatoare hidraulice pentru sistemele hidraulice de
urmărire automată.
5.1. Noţiuni generale despre sisteme hidraulice de urmărire automată:
5.2.1. Amplificatoare hidraulice cu sertar:
• Care este destinaţia sistemelor hidraulice de urmărire?
• Unde sunt utilizate sistemele hidraulice de urmărire automată? • Explicaţi schema de acoperire a distribuitoarelor cu sertar
• Explicaţi principiul de lucru a sistemului hidraulic de urmărire (fig.5.2)?
automat după schema funcţională (fig.5.1). • Explicaţi schema de calcul a amplificatorului hidraulic cu
sertar cu patru muchii active (fig.5.3);
• Cum se efectuează calculul static al amplificatorului
hidraulic cu sertar cu patru muchii active?
5.1.1. Schema funcţională a mecanismului hidraulic de urmărire. • Explicaţi caracteristica statică generală a amplificatorului
hidraulic cu sertar cu patru muchii active (fig.5.4)?
• Explicaţi efectul droselării amplificatorului hidraulic cu
sertar (fig.5.5);
• Explicaţi dependenţa randamentului amplificatorului cu
sertar de sarcină (fig.5.6);
• Explicaţi schemele constructive a amplificatoarelor cu sertar
(fig.5.6, fig.5.7, fig.5.8, fig.5.9, fig.5.10, fig.5.11).
Fig.5.1. Schema funcţională a mecanismului hidraulic de urmărire. Fig.5.2. Schema de acoperire a distribuitoarelor cu sertar.
a-pozitiv; b-nul; c-negativ.
a)
Fig.5.4. Caracteristica statică generală a amplificatorului cu sertar.
b)
Fig.5.3. Schema de calcul a amplificatorului cu
sertar cu patru muchii:
a - schema constructivă; b - punte-analog.
Fig.5.5. Schema efectului droselării amplificatorului hidraulic cu sertar.
Q α 70°
Rp
Rs Q
Q x
Fig.5.8. Schema de calcul a forţei hidrodinamice

a amplificatorului cu sertar.
Fig.5.6. Dependenţa randamentului amplificatorului de sarcină.
Fig.5.7. Schema descărcărilor sertarelor Fig.5.9.Dependenţa axială a forţei hidrodinamice la

de forţă radială a presiunii lichidului. deplasarea sertarului.
a-QH=const; b-pH=const.
5.2.2. Amplificatoare hidraulice de tip ajustaj-clapetă:

• Care este destinaţia amplificatoarelor hidraulice de tip
ajustaj-clapetă?
• Explicaţi schemele constructive (a) şi hidraulică (b) a
amplificatoarelor hidraulice de tip ajustaj-clapetă (fig.5.12);
• Explicaţi schema constructivă a amplificatorului cu două
cascade de tipul ajustaj-clapetă şi distribuitor cu sertar
(fig.5.13);
• Explicaţi caracteristica de forţă a amplificatorului de tip
ajustaj-clapetă (fig.5.14);
• Explicaţi caracteristica statică generală a amplificatorului
hidraulic de tip ajustaj-clapetă (fig.5.15).
Fig.5.10. Schema constructivă a distribuitoarelor cu sertar.
Fig.5.11. Executarea constructivă a orificiului Fig.5.12. Schemele constructive (a) şi hidraulică (b, c) a
de lucru a amplificatorului cu sertar. amplificatoarelor hidraulice de tip ajustaj-clapetă.
Fig.5.13. Schema amplificatorului cu distribuţie a ajutajului cu clapetă. Fig.5.14. Caracteristica forţei amplificatorului cu ajutaj cu clapetă.
5.2.3. Amplificator hidraulic cu ac de reglare a debitului:
• Care este destinaţia amplificatorului hidraulic cu ac de

reglare a debitului?
• Explicaţi schema constructivă (a) şi de calcul (b) a
amplificatorului hidraulic cu ac de reglare a debitului
(fig.5.16);
• Explicaţi caracteristica de forţă şi de viteză a
amplificatorului hidraulic cu ac de reglare a debitului
(fig.5.17);
• Explicaţi caracteristica generalizată a amplificatorului
cu ac de reglare a debitului (fig.5.18).
a)
Fig.5.15. Caracteristica statică generalizată
a amplificatorului hidraulic cu ajutaj cu clapetă. Fig.5.16, a. Schema constructivă a amplificatorului
cu drosel palpator.
Fig.5.17. Caracteristica de forţă a amplificatorului cu

drosel palpator.
b)
Fig.5.16, b. Schema de calcul
a amplificatorului cu drosel palpator.
Fig.5.18. Caracteristica statică generalizată a amplificatorului

cu drosel palpator.
5.2.4. Amplificator hidraulic cu tub:
• Care este destinaţia amplificator hidraulic cu tub?

• Explicaţi construcţia amplificator hidraulic cu tub (fig.5.19);
• Explicaţi caracteristica de forţă a amplificatorului hidraulic
cu tub (fig.5.20).
Fig.5.20. Caracteristica de forţă a amplificatorului

hidraulic cu tub.
Fig.5.19. Schema constructivă a amplificatorului cu tub de injecţie.

5.3 Sisteme hidraulice de urmărire după o coordonată:

• Explicaţi schema de copiere a prelucrării piesei (fig.5.21);
• Explicaţi schema hidraulică de urmărire a mecanismului
hidraulică cu sertar cu o muchie activă (fig.5.22, a, b);
• Explicaţi schema constructivă (a) şi de calcul (b) a
mecanismului hidraulic de urmărire cu două muchii active
(fig.5.23, a, b);
• Explicaţi schema constructivă a amplificatorului hidraulic de
urmărire cu sertar cu patru muchii active (fig.5.24);
• Explicaţi schema constructivă electrohidraulică a
mecanismului de urmărire (fig.8.25).
Fig.5.22. Schema mecanismului de urmărire hidraulic cu

sertar cu o muchie activă:
a) schema constructivă;
b) schema de calcul.
1. - corpul mecanismului de urmărire,

2. - scula aşchietoare,
3. - piesa prelucrata,
4. - şablon (programator),
5. - element sensibil,
6. - sertar,
Fig.5.21. Schema de copiere a prelucrării piesei.
7. - suport,
a-strunjire; b-frezare.
8. - drosel.
a) b)
Fig.5.24. Schema constructivă a mecanismului de urmărire

Fig.5.23. Schema mecanismului de urmărire hidraulic cu sertar cu patru muchii active.
hidraulic cu sertar cu două muchii active:
a) schema constructivă; 1- şablon (programator);
b) schema de calcul. 2- element sensibil;
3- sertar;
1. - corpul mecanismului de urmărire; 4- suport;
2. - scula aşchietoare; 5- corpul mecanismului de urmărire;
3. - şablon (programator); 6- scula aşchietoare;
4. - element sensibil; 7- piesa prelucrată.
5. - sertar;
6. - suport.
1- şablon (programator);
2- element sensibil;
3- traductor inductiv;
4- redresor de faza;
5- amplificator;
6- camera laterala;
7- convertizor electromecanic;
8- tub;
9- sertar;
10- camera laterala;
11- sanie longitudinala;
12- sanie de urmărire;
13- piesa prelucrată.
Fig.5.2.5. Schema constructivă electricohidraulică a

mecanismului de urmărire.
5.4. Amplasarea raţională a sistemelor hidraulice de urmărire automată pe maşini unelte:
• Explicaţi schema obţinerii vitezei rezultante la prelucrarea prin copiere (fig.5.26, a, b, c, d);
• Explicaţi dependenţa vitezei rezultante de unghiul înclinării profilului (fig.5.27);
• Cum se determină amplasarea raţională a sistemelor hidraulice de urmărire automată pe maşini-unelte?
Fig.5.26. Schema obţinerii vitezei rezultante la prelucrarea prin copiere.

a,b-γ=90°; c,d-γ<90°.
• Explicaţi caracteristica statica a mecanismelor de urmărire

cu sertar cu patru muchii active (fig.5.29);
• Explicaţi dependenţa coeficientului de amplificare după
viteză de mărimea solicitării (fig.5.30);
• Explicaţi dependenţa rigidităţii mecanismului de urmărire
de mărimea solicitării (fig.5.31);
• Explicaţi de ce depinde mărimea zonei de nesensibilitate a
mecanismelor de urmărire (fig.5.32);
• Explicaţi schema de calcul al mecanismului de urmărire cu
sertar cu două muchii active (fig.5.33);
• Explicaţi schema de calcul al mecanismului de urmărire cu
sertar cu o muchii activă (fig.5.34);
• Explicaţi caracteristica statică a mecanismului de urmărire
cu sertar cu o muchii activă (fig.5.35);
• Explicaţi dependenţa debitului la intrarea mecanismului de
urmărire de mărirea presiunii (fig.5.36);
• Explicaţi dependenţa randamentului mecanismului de
Fig.5.27. Dependenţa vitezei rezultante de la unghiul urmărire de mărimea solicitărilor (fig.5.37).
înclinării profilului. • Cum se construieşte schema structurală a mecanismului de
urmărire şi care este destinaţia ei (fig.5.38)?
• Cum se construieşte curba procesului de trecere a
5.5. Calculul static şi dinamic al sistemelor hidraulice de mecanismului de urmărire?
urmărire automată: • Cum se determină precizia de urmărire a mecanismului de
• Cum se efectuează calculul static al sistemelor urmărire în orice timp a procesului de trecere (fig.5.40)?
hidraulice de urmărire? • Explicaţi cum se determină zona stabilităţii mecanismului
• Explicaţi schema de calcul al mecanismului de urmărire (fig.5.39)?
(amplificatorului) de urmărire cu sertar cu patru muchii
active (fig.5.28.)?;
Fig.5.28. Schema de calcul al mecanismului de urmărire Fig.5.29. Caracteristica statică a mecanismelor de urmărire
cu sertar cu patru muchii active. cu sertar cu două şi patru muchii active.
Fig.5.30. Dependenţa coeficientului de amplificare după Fig.5.32. Zona nesensibilităţii mecanismelor de urmărire.
viteză de la solicitări.
Fig.5.31. Dependenţa rigidităţii mecanismului de la solicitări. Fig.5.33. Schema de calcul a mecanismului

de urmărire cu sertar cu două muchii active.
Fig.5.34. Schema de calcul a mecanismului Fig.5.36. Dependenţa debitului la intrarea mecanismul

de urmărire cu sertar cu o muchie activă. de urmărire de presiune.
Fig.5.35. Caracteristica statică a mecanismelor Fig.5.37. Dependenţa randamentului mecanismelor

de urmărire cu sertar cu o muchie activă. de urmărire de mărimea solicitării.
Fig.5.38. Schema structurală a mecanismului de urmărire.
Fig.5.39. Zonele stabilităţii mecanismelor de urmărire.
a) Kg0-F; c) Kg0-C;
b) Kg0-M; d) Z-U.
Fig.5.40. Curba procesului de tranziţie a mecanismului de urmărire.
5.6 Dispozitivele de corecţie în sistemele hidraulice de

urmărire automată:
• Care este construcţia şi principiul de lucru al mecanismului de
urmărire cu dispozitiv de corecţie pentru menţinerea vitezei
constante pe parcursul prelucrării (fig.5.41)?
• Explicaţi interpretarea grafică a legii de schimbare a rezultantei Fig.5.41. Schema mecanismului de urmărire cu dispozitiv de corecţie
vitezei (fig.5.42.); pentru menţinerea vitezei constante pe conturul prelucrării.
• Explicaţi dependenţa suprafeţei secţiunii droselului de la
intrare de mărimea secţiunii de trecere (fig.5.43);
• Care este eroarea de tracţiune de urmărire (a) şi eroarea de
viteză de urmărire (fig.5.44)?
Fig.5.42. Interpretarea grafică a legii de schimbare a Fig.5.43. Dependenţa suprafeţei secţiunii droselului
rezultantei vitezei. de la intrare de mărimea secţiunii.
Fig.5.44. Schema mecanismelor de urmărire cu programă de corecţie pentru compensaţie:
a) eroarea de tracţiune de urmărire;

b) eroarea de viteză de urmărire.
Sisteme hidraulice de acţionare şi automatizare utilizate pentru realizarea unor operaţiuni auxiliare 103
5.7 Sistemele hidraulice de urmărire automată după două sau 6. Sisteme hidraulice de acţionare şi automatizare utilizate pentru
mai multe coordonate: realizarea unor operaţiuni auxiliare.
• Care este componenţa şi principiul de lucru al schemei 6.1 Sisteme hidraulice de transport şi alimentare cu semifabricate
principale cu două coordonate a mecanismului de urmărire şi scule.
hidraulică (fig. 5.45)? 6.1.1 Sisteme hidraulice de alimentare cu semifabricate individuale:
• Cum de mărit precizia de prelucrare în sistemele hidraulice de
urmărire automată? • Schema hidraulică a unei menghine hidraulice (fig.6.1);
• Schema hidraulică cu pârghie mobile şi amplificator cu pârghie

(fig.6.2) şi sisteme cu ambele prisme mobile şi amplificator cu
angrenaj (fig.6.2, b);
• Schema hidraulică de alimentare cu semifabricate individuale

având motor hidraulic liniar cu mişcare de rotaţie fixat pe axul
principal (a), alimentarea făcându-se prin conductele C1 şi C2
(fig.6.3, b);
• Schema hidraulică a unui manipulator (fig.6.5);
• Schema unui robot pentru alimentarea cu semifabricate a unui

strung (fig.6.6);
• Schema principială hidraulică şi pneumatică a unui robot (b),
componenta robotului (a) şi o serie de variante de strângere (c,
g); fig.6.7;
• Care este componenta şi principiul de lucru a sistemului

hidraulic (fig.6.7)?
• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele

ciclului de lucru a robotului (fig.6.7);
• Care sunt caracteristicile de bază a sistemului hidraulic al

Fig.5.45. Schema principială cu două coordonate robotului (fig.6.7)?
a mecanismelor de urmărire hidraulic.
Fig.6.1. Schema hidraulică a unei menghine hidraulice. Fig.6.2. Schema hidraulică.
a) pârghie mobilă şi amplificator cu pârghie.

b) sistem cu ambele prisme mobile şi amplificator cu angrenaj.
Fig.6.3, a, b. Sisteme hidraulice de alimentare cu semifabricate individuale.

Fig.6.4. a) Manipulator cu doua braţe,

b) Manipulator cu patru braţe.
M1, M2 - manipulatoare, TF - traversă fixă,

BT1, BT2 - benzi transportatoare, BA - braţul de alimentare,
P - piese finite, SAM - strung automat multiax,
C - cărucior, AP - axul principal.
Fig.6.5. Schema hidraulică a unui manipulator.
MHDA1; MHDA2 – motoare hidraulice liniare cu dispozitiv de apucare;

M1; M2 – mâini mecanice;
DA1; DA2 – dispozitive de apucare;
MHC- motor hidraulic liniar care deplasează căruciorul;
TF- traversa.
Tabelul 6.1 Gruparea roboţilor după tipul maşinilor-unelte alimentate de roboti.
Fig.6.6. Robot pentru alimentarea cu semifabricate a unui strung.
B – batiu;
T – turelă;
MM – mână mecanică.
Fig.6.7. Schema principială hidraulică:

a) Robotul Unimate
a’), b’), c’), d’), e’), f’), g’) Dispozitiv de apucare DA cu o serie de variante de structură.
Fig.6.7. Schema principială hidraulică:

b) Schema hidraulică şi pneumatică de acţionare a robotului.
6.1.2 Sisteme de alimentare cu semifabricate prin transfer liniar sau

circular:
• Sistema hidraulică pentru transfer liniar a semifabricatelor
(fig.6.8, b);
• Care este componenta sistemelor hidraulice şi principiul de
lucru (fig.6.8, a, b)?
ciclului de lucru (fig.6.8, a, b )?
• Care sunt caracteristicile de bază ale sistemului hidraulic
(fig.6.8, a, b)?
Fig.6.8. Sistem hidraulic de transfer:

a) Mecanism de transport cu ciclul automat de lucru.
b) Sistem de transfer circular a mesei portpiese MP.
• TR – transportor, • Cm1;Cm2 – came,

• MHL – motor hidraulic liniar, • Pr – pârghie,
• DC1; DC2 – drosele de cale, • O– fixator,
• P – piesă, • MP – masă portpiesă,
• PO – pârghie oscilantă, • OP – opritor,
• C1-C5 – conducte,
a)
6.1.3 Sistem hidraulic de alimentare cu bare şi colaci:
• Sistem hidraulic de alimentare cu semifabricat din bare (fig.6.9,a);

• Sistem hidraulic de alimentare cu semifabricate din colaci
(fig.6.9, b);
• Care este componenta şi principiul de lucru al sistemelor
hidraulice? (fig.6.9, a, b)?
ciclului de lucru (fig.6.9, a, b)?
• Care sunt caracteristicile de baza ale sistemului hidraulic (fig.6.9,
a, b)?
Fig.6.9. a) Sistem hidraulic de alimentare cu semifabricate din bare.

b) Sistem hidraulic de alimentare cu semifabricate din colaci.
• BM –bară de metal; • BA – bucşă de avansare;

• OP – opritor fix; • BS – bucşă de strângere;
• MHL1; MHL2 – motoare hidraulice • APr – arbore principal;
liniare; • 1 – pârghii;
• P – pârghie; • 2 – cuplaj;
• B – bucşă; • 3 – ţeavă;
6.1.4 Sisteme hidraulice de alimentare cu scule:

• Sistem hidromecanic de transfer circular al capului portsculei de
la strungul revolver (fig.6.10, a);
• Sistem hidromecanic de acţionare a capului revolver cu
alimentare prin transfer circular (fig.6.10, b);
• Exemple de mâini mecanice de diverse forme (fig.6.1);
• Exemplu de magazine de scule de diferite forme (fig.6.12);
• Exemple de corelare a mişcărilor mâinilor mecanice şi
magazinului de scule în procesul schimbării acestora (fig.6.13);
• Schema hidraulica pentru schimbarea automată a sculelor
aşchietoare (fig.6.14, a) prin permutare
• Care este componenta şi principiul de lucru ale sistemelor
hidraulice (fig.6.10, a, b; fig.6.14, a)?
• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele de
lucru (fig.6.10, a, b, fig.6.14, a)?
• Care sunt caracteristicile de baza ale sistemului hidraulic
(fig.6.10, a, b; fig.6.14)?
Fig.6.10. Sistemul hidromecanic de transfer

a) Sistemul hidromecanic de transfer circular al capului portscule de
la strungul revolver.
b) Sistemul hidromecanic de acţionare a capului revolver cu
alimentare prin transfer circular.
a) 1 – portsculă; b) 1 – indexor; B – bolţ;

2 – umăr de fixare; CR – cap revolver; T – tachet;
3 – fixator; CS – colier de C1; C2 – came;
4 – pinion; strângere; Mi1; Mi2 –
5 – cuplaj frontal cu MR – mecanism de micro-
ghiare; rotire; întrerupătoare.
P – pârghie;
a)
Fig.6.11 Mâinile mecanice de diverse forme:

a), b) cu mişcare de rotaţie şi rotaţie cu o mână simplă;
c) cu o mişcare de translaţie cu o mână simplă;
d) cu o mişcare de rotaţie şi translaţie cu o mână simplă sau dublă;
e) cu o mişcare de rotaţie şi doua de translaţie, cu mână simplă sau dublă, cu
distanţa variabilă x.
Fig.6.12 Magazin de scule:

a), b) cu tambur circular sau eliptic;
c) cu dispunere frontală, circulară sau eliptică, pe un singur rând;
d) cu dispunere frontală, eliptică, pe mai multe rânduri.
Fig.6.13. Exemplu de corelare a mişcărilor mâinilor mecanice şi magazinelor de scule

în procesul schimbării acestora.
MS – magazin de scule;
MM – mină mecanică.
a) Schema principială hidraulică.

b) I – aducerea mâinii mecanice din poziţia iniţială în poziţia verticală;
II – slăbirea sulei din bucşa de stingere;
III – scoaterea sculelor din axul principal şi magazin;
IV – rotirea minei mecanice cu 180° pentru schimbarea locului
frezei cu burghiul;
V – introducerea sculelor în axul principal şi respectiv în magazinul
de scule;
VI – strângerea sculei de către arcul Arc, prin retragerea tijei
motorului MHL-4;
VII – reducerea mâinii mecanice în poziţia iniţiala;
VIII – rotirea magazinului cu un pas, pentru aducerea unei noi scule
în postul de prelucrat.
6.2. Calculele mecanismelor de alimentare de tipul

manipulatoarelor şi roboţilor industriali:
• Cum se efectuează calculul mecanismelor de alimentare de tipul
manipulatoarelor şi roboţilor industriali?
6.3 Sisteme hidraulice de comutare:

• Sistem hidraulic de comandă a unei cutii de viteza cu blocuri
baladoare şi cu preselector de turaţii (fig.6.15);
• Sistem hidraulic de acţionare a unor cuplaje ale mecanismelor
de reglare cu preselectare electrice şi comanda numerica
(fig.6.16);
• Construcţia unei ambreiaj hidraulic dublu (fig.6.17);
• Care este componenta şi principiul de lucru ale sistemului
hidraulic (fig.6.15)?
• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele de
lucru ale sistemului hidraulic (fig.6.15);
(fig.6.15)?
Fig.6.14. Schema hidraulica pentru schimbarea automata a sculelor
aşchietoare (Sc.A) prin premutare.
Fig.6.15. Sistem hidraulic de comandă a unei cutii de viteze cu blocuri

baladoare şi cu preselector de turaţii.
Dp – distribuitor preselector;
C1; C2 – cuplaj de fricţiune;
A – arc;
B1,B2 – baladoare.
Fig.6.17. Ambreiaj hidraulic dublu.
1,2 – cuplaje;
Fig.6.16. Sistem hidraulic de acţionare a unor cuplaje ale mecanismelor 3 – cilindru mobil;
de reglare cu preselectare electrice şi comandă numerică. 4 – piston;
A1-A3 – ambreiaje; 5,6 – lamele;
D1 – sertar de comandă; 7 – bucşă;
1 – port program; 8 – arbore motor;
2 – cititor de program; 9, 10 – arcuri.
3 – servomotor.
6.4. Sisteme hidraulice de poziţionare:
• Sistem hidraulic al unei mese rotative de divizare (fig.6.18);
• Sistem hidraulic de poziţionare numeric (fig.6.19);
• Care este componenta şi principiul de lucru ale sistemelor

hidraulice (fig.6.18, fig.6.19)?

ciclului de lucru ale sistemelor hidraulice (fig.6.18, fig.6.19)?

(fig.6.18, fig.6.19)?
DC – drosele de cale;
M – melc;
RM – roată melcată;
MD – masă de divizare;
9 – amplificator electrohidraulic;
10 – legătură de reacţie după viteză;
11 – elemente operaţionale electronice;
12 – pompă reglabilă cu comandă după presiune.
Fig.6.18. Sistem hidraulic al unei mese rotative de divizare.

Fig.6.19. Sistem hidraulic de poziţionare numeric.
1 – impulsul de comandă;
2 – element intermediar de manevrare;
3 – modulator de timp;
4 – legătură electrică de reacţie poziţională;
5 – masa maşinii;
6 – servomotor de execuţie;
7 – traductor de poziţie;
8 – tahogenerator.
6.5. Sisteme hidraulice de echilibrare şi blocare:

• Sisteme hidraulice de echilibrare (fig.6.20);
• Sistem hidraulic de blocare (fig.6.21);
• Care este componenta şi principiul de lucru ale sistemelor hidraulice (fig.6.20, fig.6.21)?
• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru toate elementele ciclului de lucru ale sistemelor hidraulice (fig.6.20, fig.6.21);
• Care sunt caracteristicile de baza ale sistemelor hidraulice (fig.6.20, fig.6.21)?
Fig.6.20. Schema hidraulică de echilibrare.
B1, B2 – blocuri de supape, SM – subansamblu mobil;

MHLE – motor hidraulic liniar de echilibrare, A – acumulator.
Fig.6.21. Schema hidraulică de blocare.

SM – sanie mobilă;
AT – arcuri-taler;
P1, P2 – pârghii.
Hidraulica maşinilor unelte 123
7. Hidraulica maşinilor unelte. 7.2. Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de găurit şi universale

destinate prelucrării interioare:
7.1. Acţionările hidraulice a maşinilor unelte de strunjit:
• Schema principială hidraulică la maşina unealtă de frezat, găurit
• Schema principală hidraulică a maşinii unelte de strunjit şi alezat IR500 MF4 (fig.7.2.).
modelul 1725MF3 (fig.7.1);
• Care este componenţa şi principiul de lucru al maşinii unelte de
• Care este componenţa şi principiul de lucru al maşinii unelte de frezat, găurit şi alezat IR 500 MF4?
strunjit?
• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al
• Scrieţi ecuaţiile de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului de lucru la MU.
ciclului de lucru;
• Care sunt caracteristicile de bază a reglării maşinii-unelte de
• Care sunt caracteristicile de bază a reglării în maşina unealtă de frezat, găurit şi alezat?
strunjit?
MHL1 – motor hidraulic liniar pentru echilibrarea păpuşei
AEHPL1 – transmisiune liniară pas cu pas electrohidraulică arborelui principal.
pentru sanie. MHL2 – motor hidraulic liniar pentru strângerea mesei-sputnic.
MHL3 – motor hidraulic liniar pentru strângerea rotitoare.
AEHPL2 – transmisiune liniară pas cu pas electrohidraulică MHL4 – motor hidraulic liniar pentru rotirea platformei.
pentru mână mecanică. MHL5 – motor hidraulic liniar pt schimbarea automată a mesei-
sputnic.
AEHP – transmisiune pas cu pas electro-hidraulică pentru MHL6 – motor hidraulic liniar pentru fixarea magazinului.
deplasarea săniei pe portal. MHL7 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea mâinii
mecanice
MHL8 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea verticală a
manipulatorului
MHL9 – motor hidraulic liniar pentru rotirea mâinii mecanice.
MHL10 – motor hidraulic liniar pentru orientarea arborelui
principal.
MHL11 – motor hidraulic liniar pentru schimbarea vitezelor.
MHL12 – motor hidraulic liniar pentru deblocarea sculei.
MHL1 – motor hidraulic liniar

pentru mandrina de strângere.

pentru micşorarea pinolei.

pentru comutarea baladoarelor.

motor hidraulic liniar pentru fixarea
blocului cu scule.

pentru strângerea blocului cu scule.

pentru deplasarea magazinului cu
scule.
D – disc înclinat.
P1,P2 – pistonaşe axiale.
F – fixator a magazinului de scule.
Fig.7.1. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte , modelul 1725 MF3.

Fig.7.2. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul IR-500 MF3.

7.3. Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de rectificat: 7.4 Acţionarea hidraulică a maşinilor-unelte de frezat:
• Schema principială hidraulică la maşina-unealtă de rectifica • Schema principială hidraulică a maşinii-unelte de frezat
pană cu masa dreptunghiulară modelul 3D722 şi 3V451VF20 verticală semiautomată de tipul LR260MR3 (fig.7.5).
(fig.7.3; 7.4). • Care este componenţa şi principiul de lucru al maşinii-unelte de
• Care este componenţa şi principiul de lucru al maşinii-unelte de frezat?
rectificat plană cu masă dreptunghiulară modelul 3D722 şi • Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al
3V451VF20? ciclului maşini-unelte de frezat;
• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al • Care sunt caracteristicile de bază a maşinii-unelte de frezat?
ciclului de lucru la maşina-unealtă de rectificat;
• Care sunt caracteristicile de bază a reglării la maşina-unealtă de P1 – pompă cu debit mic şi presiune înaltă.
rectificat? P2 – pompă cu debit mare şi presiune mică.
RU – răcitor de ulei.
MHL1 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea mesei. MHL1 – motor hidraulic liniar pentru avansul mesei.
MHL2 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea păpuşii de SU1, SU2 – servovalvă dirijată de motor pas cu pas prin
rectificat reductor(R).
D3 – distribuitor hidraulic pentru dirijarea cu oprirea mesei. MHL2 – motor hidraulic liniar pentru avansul căruciorului.
D4 – distribuitor hidraulic pentru dirijarea mesei MHL3 – motor hidraulic liniar pentru avansul vertical al
D7 – distribuitor hidraulic pentru dirijarea păpuşii de rectificat arborelui principal.
D8 – distribuitor hidraulic pentru dozare. MHL4 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea verticală a
MAV – mecanismul de avans vertical. magazinului cu scule.
MHL5 – motor hidraulic liniar pentru deblocarea sculelor.
MHL6 – motor hidraulic liniar pentru arborelui principal.
MHL7 – motor hidraulic liniar pentru schimbul vitezelor.
MHR1 – motor hidraulic liniar pentru rotirea magazinului cu
scule.
MHL8, MHL9 – motor hidraulic liniar pentru strângere.
Fig.7.3. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul 3D722.


pentru deplasarea mesei.

pentru dispozitivul de măsurare.

pentru deplasarea centrului.

pentru strângerea piesei.
MH01 – motor hidraulic oscilant

pentru avansul diamantelor.
MH02 – motor hidraulic oscilant

pentru deplasarea diamantelor.
DRC1-3 – drosele cu supape de

sens unic.
Fig.7.4. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul 3V451VF20.

Fig.7.5. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul LF260MF3.

7.5 Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de rabotat şi de 7.6 Acţionările hidraulice la maşinile-unelte de broşat:
mortezat:
• Schema principială hidraulică la maşina unealtă de rabotat • Schema principială hidraulică la maşina-unealtă de broşat
7307D; (fig.7.6); verticală semiautomată modelul 7B65 (fig.7.7);
• Care este componenţa şi principiul de lucru la maşina-unealtă de • Care este componenţa şi principiul de lucru la maşina-unealtă de
rabotat modelul 7307D (fig.7.6)? broşat fig.7.7)?
• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al • Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al
ciclului maşinii-unelte de rabotat (fig.7.6). ciclului maşinii-unelte de broşat (fig.7.6).
• Care sunt caracteristicile de bază a maşinii-unelte de rabotat? • Care sunt caracteristicile de bază a maşinii-unelte de broşat?
DA – drosel de avans. PA – pompă cu pistonaşe axiale.

DC – distribuitor de dirijare. PP – pompă cu palete cu acţiune dublă.
DD – distribuitor de dirijare. MHL1 –motor hidraulic liniar pentru deplasarea suplimentară a
MH1 – motor hidraulic liniar pentru avans. căruciorului.
MH2 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea principală. MHL2 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea căruciorului de
lucru.
Fig.7.6. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul 1724MF3.

Fig.7.7. Schema acţionării hidraulice a maşinii-unelte, modelul 7B65.

7.7 Acţionările hidraulice a centrului de prelucrare: 7.8 Acţionările hidraulice a liniilor automatizate:
• Schema principială hidraulică centrului de prelucrare modelul • Schema principială hidraulică a unei porţiuni de sistem hidraulic
2627MF4 (fig.7.8); din linia automată 446JG (fig.7.9);
• Care este componenţa şi principiul de lucru a centrului de • Care este componenţa şi principiul de lucru a sistemului
prelucrare modelul 2627MF4 (fig.7.8)? hidraulic din linia automată (fig.7.9)?
• Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al • Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element al
ciclului de lucru. ciclului de lucru.
• Care sunt caracteristicile de bază a centrului de prelucrare • Care sunt caracteristicile de bază a sistemului hidraulic din linia
(fig.7.8)? automată?
PH1 – pompă reglabilă cu pistonaşe axiale cu presiune şi debit PH1, PH2 – pompe nereglabile.
mare. MHL1 – motor hidraulic liniar pentru ridicarea bandei.
PH2 – pompă nereglabilă cu presiune şi debit mic. MHL2 – motor hidraulic liniar pentru ridicarea transportorului.
MHL1, MHL2 –– motor hidraulic liniar pentru sistema de MHL3 – motor hidraulic liniar care asigură avansul de lucru al
echilibrare. mesei din stânga.
MHL3 –– motor hidraulic liniar care asigură schimbarea MHL4 – motor hidraulic liniar care asigură avansul de lucru al
vitezelor în cutia de viteză. mesei din dreapta.
MHL4 – motor hidraulic liniar care asigură lucrul mecanismului MHL5 – motor hidraulic liniar care asigură fixarea piesei.
de orientare unghiulară a arborelui principal. MHL6 – motor hidraulic liniar care asigură apropierea piesei
MHL5 – motor hidraulic liniar care asigură strângerea şi către bază.
eliberarea sculei. MHL7 – motor hidraulic liniar care asigură strângerea piesei.
MHL6-8 – motor hidraulic liniar care asigură schimbul automat MHL8 – motor hidraulic liniar care asigură apropierea
al sculelor reazemelor.
LH - lăcat hidraulic.
Fig.7.8. Schema acţionării hidraulice a centrului de prelucrare, modelul 2627MF4.

Fig.7.9. Schema acţionării hidraulice a liniei automate, modelul 44JG.

7.9. Acţionările hidraulice a maşinii-unelte de honuit:
• Schema principială hidraulică a maşinii-unelte de honuit cu

• Comandă numerică de tipul ZG824 (fig.7.10);
• Care este componenţa şi principiul de lucru a maşinii-unelte de
honuit (fig.7.10)?
ciclului de lucru al maşinii-unelte de honuit (fig.7.10) .
maşinii-unelte de honuit?
MHL1 – motor hidraulic liniar pentru deplasarea honului

MHL2 – motor hidraulic liniar pentru fixare.
SD – subansamblul de dirijare.
Fig.7.10.Schema acţionării hidraulice a liniei automate, modelul ZG824.

7.10 Acţionările hidraulice a maşinilor-unelte supraprecise: 7.11 Acţionările hidraulice a roboţilor industriali:
• Schema principială hidraulică a robotului industrial cu portal cu

• Schema principială hidraulică a machetului supraprecis
capacitatea de ridicare 40kg de modelul M40P (fig.7.12);
(fig.7.11)
• Care este componenţa şi principiul de lucru a robotului
• Care este componenţa şi principiul de lucru a machetului
industrial (fig.7.12)?
supraprecis (fig.7.11)?
ciclului de lucru robotului industrial;
ciclului de lucru al machetului supraprecis (fig.7.11) .
robotului industrial?
machetului supraprecis?
SPP – schimbarea poziţiei pârghiei în legătura inversă;

R – reductor,
CM – complect modular,
1,2-bloc de dirijare;
RC – rotirea capului;
3 (MP) – motor pas cu pas;
CP – cap de prindere.
4 – interferometru;
5 – masa care se deplasează;
6 – plungere;
7 – dispozitiv pentru eliminarea aerului.
Fig.7.11. Schema acţionării hidraulice a machetului supraprecis.

Fig.7.12. Schema acţionării hidraulice a robotului portal M40P.

8. Hidraulica maşinilor unelte agregat, a liniilor automate, a • Scrieţi ecuaţia de mişcare a lichidului pentru fiecare element a
sistemelor de maşini şi centrelor de prelucrare.
ciclului de lucru (fig.8.4)?
8.1 Acţionările hidraulice a maşinilor unelte agregat: • Scheme hidraulica a unui pendul tipizat care acţionează
succesiv doua mecanisme ale maşinii unelte agregat (fig.8.5);
• Schemele hidraulice de principiu ale corpurilor de forţă a
maşinilor - unelte agregat (fig.8.1); • Schema hidraulica a unui panou tipizat care acţionează simultan
mai multe capete de forţă ale maşinii unelte agregat (fig.8.6);
• Care este componenţa şi principiul de lucru ale corpurilor de
forţă? • Care este componenta şi principiul de lucru ale schemelor
hidraulice ale panourilor tipizate (fig.8.5; fig.8.6)?
• Ce tipuri de acţionări sunt prezentate în fig.8.1?
• Schema hidraulica a unui panou hidraulic de acţionare a unui
ciclului de lucru pentru panourile tipizate (fig.8.5; fig.8.6);
cap de forţă antrenat de motor hidraulic (fig.8.2);
• Care sunt caracteristicile de baza ale sistemelor hidraulice
• Schema principală hidraulică a unui panou tipizat (fig.8.3, a)
pentru panourile tipizate (fig.8.5; fig.8.6).
pentru realizarea a doua faze auxiliare (apropiere rapidă -
retragere rapidă);
• Schema principială hidraulică a unui panou tipizat (fig.8.3, b)
pentru realizarea a trei faze (apropiere rapidă - mişcare de
avans - retragere rapidă);
• Care este componenta schemelor hidraulice şi principiul de
lucru?
• Sistem hidraulic pentru realizarea unui ciclu secvenţial (fig.8.4);
• Care este componenta schemei hidraulice (fig.8.4) şi principiul
de lucru?
Hidraulica maşinilor unelte agregat, a liniilor automate, a sistemelor de maşini şi centrelor de prelucrare 141
a) cu acţionare hidraulica c) cu acţionare neumo-hidraulică

CF - cap de forţa, ME - Motor electric
b) cu acţionare hidrodinamica d) cu acţionare combinata
Fig.8.1. Schemele de principiu ale capetelor de forţă.

Fig.8.2. Panou hidraulic de acţionare a unui cap de forţă antrenat de motorul hidraulic MHL.
a) b)
Fig.8.3, a, b. Panou hidraulic simplu pentru realizarea a două faze auxiliare (a)
şi un panou hidraulic pentru un ciclu compus (b).
144
ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE ÎN MAŞINI ŞI SISTEME DE PRODUCŢIE
Fig.8.4. Sisteme hidraulice pentru realizarea unui ciclu secvenţial compus.

DP- programator ( dispozitiv de programare )
K1 – K4 – contactoare electrice
TP- traductor de poziţie
c- comparator.
Fig.8.5. Schema hidraulică a unui panou tipizat care acţionează succesiv două mecanisme.
Fig.8.6. Schema hidraulică a unui panou tipizat pentru acţionare simultan a mai multor capete de forţă.
8.2. Acţionările hidraulice a liniilor automate şi a sistemelor de maşini:
• Sistem hidraulic parţial de acţionare a mecanismelor auxiliare dintr-o linie automată (fig.8.7):
• Sistem hidraulic de comandare a motoarelor hidraulice (MHA, MHS, MHR) de avans, de strângere şi de rotire a mesei de către panourile
hidraulice PH1; PH2; PH3 (fig.8.8);
• Sistem hidraulic a unui sistem de maşini de prelucrare automată (fig.8.9);
• Care este componenţa şi principiu de lucru ale schemelor hidraulice (fig.8.7, fig.8.8, fig.8.9)?
• Scrieţi ecuaţiile de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului de lucru ale sistemelor hidraulice (fig.8.7, fig.8.8, fig.8.9);
• Care sunt caracteristicile de bază ale sistemelor hidraulice prezentate (fig.8.7, fig.8.8, fig.8.9)?
Fig.8.7. Sistem hidraulic parţial de acţionare a mecanismelor auxiliare dintr-o linie automată.
Fig.8.8. Sistem hidraulic de comandare a motorului hidraulic de avans de strângere şi

de rotire a mesei de către panourile de distribuţie PD1; PD2; PD3.
Fig.8.9. Schema pneumatică a unui robot industrial.

8.3. Acţionările hidraulice a centrelor de prelucrare:
• Schema hidraulica parţială a unui centru de prelucrare (fig.8.10);

• Schema hidraulica parţială a unui centru de prelucrare cu comanda numerică (fig.8.11);
• Schema hidraulica a unui centru de prelucrare la care se realizează sisteme de acţionare electromecanică (fig.8.12);
• Care este componenta şi principiul de lucru al schemelor hidraulice (fig.8.10, fig. 811, fig.8.12)?
• Scrieţi ecuaţiile de mişcare a lichidului pentru fiecare element al ciclului de lucru ale sistemelor hidraulice (fig.8.10, fig. 811, fig.8.12);
• Care sunt caracteristicile de baza ale sistemelor hidraulice prezentate (fig.8.10, fig. 811, fig.8.12)?
Fig.8.10. Schema hidraulica parţiala a centrului de prelucrare.

Fig.8.11. Schema hidraulică parţială a unui centru de prelucrare cu comandă numerică.

Fig.8.12. Schema hidraulica a centrului de prelucrare la care se utilizează sisteme de acţionare electromecanică.
9. Echipament hidraulic de forţă. Două variante de reglare a presiunii:
9.1. Unităţi de acţionare electrohidraulică. • Supapă de presiune clasică – reglaj la panou

• Supapă de presiune proporţională – reglaj la pupitru
9.1.1 Unităţi de acţionare electrohidraulică – 700 bar Trei variante de vizualizare a presiunii:
• Manometru
• Manometru şi afişare digitală a presiunii pe panou
• Manometru şi afişare digitală a presiunii la operator, pe pupitrul
de comandă.
• Rezervor 10; 20; 30; 40 l

• Debit presiune înaltă 0,5 –
1,5 l/min
• Debit presiune joasă 6 - 16
l/min
• Motor electric acţionare 1,5
- 4 kW
• Presiunea maximă 700 bar
• Masa 65 - 160 kg
Fig.9.1, a. Unităţi de acţionare

electrohidraulică – 700 bar.
Unităţile de acţionare hidraulice HUEH sunt surse ce generează

presiuni ridicate fiind folosite la acţionarea cilindrilor hidraulici cu
simplă sau dublă acţiune din structura unor echipamente,
dispozitive sau instalaţii hidraulice ce funcţionează cu debite Fig.9.1, b. Caracteristica de funcţionare a unităţilor hidraulice.
relative mici şi presiuni de lucru de până la 700 [bar]
Presiunea de lucru poate fi reglată în funcţie de sarcină.
Echipament hidraulic de forţă 155
9.1.2. Unitate de acţionare electrohidraulică - 700 bar varianta • Acţionează cilindri hidraulici cu simplă şi dublă acţiune
standard. prin intermediul setului de furtune hidraulice asamblate
HFHP;
• Posibilitatea menţinerii în presiune, respectiv blocarea
hidraulică a sarcinii;
• Controlul permanent al cursei cilindrului;
• Comutarea automată din treapta I în treapta a II-a de
presiune, respectiv de la avans rapid la avans tehnologic;
• Comandă electrică de la distanţă;
• Rezervor 10; 20; 30; 40 l • Tensiunea de comandă de 24 Vcc;
• Debit presiune înaltă 0,5 – • Componentele hidraulice ale panoului hidraulic (pompă,
1,5 l/min supapă, distribuitoare) funcţionează în regim optim, la
• Debit presiune joasă 6 - 16 maxim 1/2 din presiunea nominală, asigurând fiabilitate
l/min ridicată;
• Motor electric acţionare 1,5 - • Reglajul precis al presiunii, în funcţie de sarcină, până la
4 kW 700 bar;
• Presiunea maximă 700 bar • Structură compactă şi design modern;
• Masa 65 - 160 kg • Nivel redus de zgomot – sub 70 dB;
• Monitorizarea permanentă a temperaturii uleiului şi
Fig.9.2. . Unitate de acţionare deconectarea automată a sursei de la reţeaua de alimentare la
electrohidraulică - 700 bar 55 °C;
varianta standard. • Posibilitatea alimentării simultane a 2, 3 sau 4 cilindri –
prin intermediul unui ramificator ataşat.
Avantaje:
Tabelul.9.1
9.1.3. Unitate de acţionare electrohidraulică - 700 bar varianta • Comutarea automată din treapta I în treapta a II-a de presiune,
modernizată. respective de la avans rapid la avans tehnologic;
• Comandă electrică de la distanţă;
• Tensiunea de comandă de 24 Vcc;
• Componentele hidraulice ale panoului hidraulic (pompă, supapă,
distribuitoare) funcţionează în regim optim, la maxim 1/2 din
• Rezervor 10; 20; 30; 40 l presiunea nominală, asigurând fiabilitate ridicată;
• Debit presiune înaltă 0,5 – • Reglajul precis al presiunii, în funcţie de sarcină, până la 700 bar;
1,5 l/min
• Structură compactă şi design modern;
• Debit presiune joasă 6 - 16
• Nivel redus de zgomot – sub 70 dB;
l/min
• Monitorizarea permanentă a temperaturii uleiului şi deconectarea
• Motor electric 1,5 - 4 kW
automata a sursei de la reţeaua de alimentare la 55°C;
• Posibilitatea alimentării simultane a 2, 3 sau 4 cilindri – prin
• Afişarea digitală a presiunii intermediul unui ramificator ataşat;
• Reglaj proporţional al • Vizualizarea presiunii pe un indicator digital detaşabil;
Fig.9.3. Unitate de acţionare presiunii
• Vizualizarea presiunii la pupitrul de comandă;
electrohidraulică - 700 bar • Înregistrarea presiunii
varianta modernizată. • Reglarea presiunii de lucru de la distanţă folosind o supapă
• Masa 65 - 160 kg proporţională;
• Posibilitatea automatizării ciclului de lucru (avans rapid - avans
Avantaje:
tehnologic - retragere rapidă);
• Acţionează cilindri hidraulici cu simplă şi dublă acţiune prin
• Posibilitatea înregistrării parametrilor de lucru (presiune, forţă,
intermediul setului de furtune hidraulice asamblate HFHP;
moment etc.).
• Posibilitatea menţinerii în presiune, respectiv blocarea hidraulică
a sarcinii;
Tabelul.9.2
9.1.4. Unitate de acţionare hidraulică - 700 bar cu motor termic. Avantaje:
• Acţionează cilindri hidraulici cu simplă şi dublă acţiune prin

intermediul setului de furtune hidraulice
• Asamblate HFHP;

• Rezervor 10 l
• Debit presiune înaltă 0,35 • Controlul permanent al cursei cilindrului;
l/min
• Debit presiune joasă 3,3 l/min • Comutarea automată din treapta I în treapta a II-a de presiune,
• Motor 1,2 kW respectiv de la avans rapid la avans tehnologic;
• Masa 40 kg • Comandă manuală;
• Componentele hidraulice ale panoului hidraulic (pompă,

supapă, distribuitoare) funcţionează în regim optim, la maxim
Fig.9.4. Unitate de acţionare 1/2 din presiunea nominală, asigurând fiabilitate ridicată
hidraulică - 700 bar cu motor
termic. • Reglajul precis al presiunii, în funcţie de sarcină, până la 700
bar;

intermediul unui ramificator ataşat.
• Greutate redusă.
9.1.5. Unitate de acţionare hidraulică - 700 bar cu motor termic. Avantaje:
• Acţionează cilindri hidraulici cu simplă şi dublă acţiune

prin intermediul setului de furtune hidraulice asamblate
HFHP;

• Comutarea automată din treapta I în treapta a II-a de

presiune, respectiv de la avans rapid la avans tehnologic;
• Comandă manuală;
• Componentele hidraulice ale panoului hidraulic (pompă,

supapă, distribuitoare) funcţionează în regim optim, la
maxim 1/2 din presiunea nominală, asigurând fiabilitate
Fig.9.5. Unitate de acţionare hidraulică cu motor termic. ridicată;
• Reglajul precis al presiunii, în funcţie de sarcină, până la

700 bar;
• Rezervor 12 l
• Debit presiune înaltă 2.3 l/min • Structură compactă şi design modern;
• Debit presiune joasă 0.3 l/min
• Motor 4.5 CP • Posibilitatea alimentării simultane a 2, 3 sau 4 cilindri –
• Presiunea maximă 700 bar prin intermediul unui ramificator ataşat;
• Masa 63 kg
9.1.6 Unitate de acţionare electrohidraulică - 200 bar.

• Comandă electrică de la distanţă cu pupitru sau pedală de comandă;
• Tensiunea de comandă de 24 Vcc;
• Reglajul comod al presiunii, în funcţie de sarcină, până la 200 bar;
• Nivel redus de zgomot – sub 70 dB;
• Monitorizarea vizuală a temperaturii uleiului şi deconectarea

automată la valoarea de 55° C;
• Deplasarea facilă a panoului, în zona de lucru, cu roţi de transport,

încorporate;
Fig.9.6. Unitate de acţionare electrohidraulică.
intermediul unui ramificator ataşat.
• Rezervor 40; 60; 70 l Unităţile de acţionare electrohidraulice HUEH sunt surse de

• Debit 6-16 l/min presiune şi debit pentru alimentarea motoarelor hidraulice rotative şi
• Presiunea max. 200 bar liniare (cilindri hidraulici cu simplă sau cu dublă acţiune) din structura
unor echipamente, dispozitive sau instalaţii hidraulice ce funcţionează
Avantaje: cu debite medii şi presiuni de lucru de până la 200 [bar] .
Presiunea de lucru dezvoltată poate fi reglată în funcţie de sarcină:
la 30 ÷ 200 [bar].
• Acţionează hidromotoare rotative şi cilindri hidraulici cu simplă şi
Conectarea unităţilor electrohidraulice la echipamentele şi
dublă acţiune;
dispozitivele hidraulice se realizează prin intermediul setului de
furtunuri hidraulice HFMP.
• Posibilitatea menţinerii în presiune, respectiv blocarea hidraulică a
sarcinii;
9.2 Echipamente pentru strângere desfacere.
9.2.1 Chei hidraulice dinamometrice.

Generarea presiunii de lucru pentru acţionarea
cheilor hidraulice dinamometrice se realizează de
către unitatea hidraulică tip HUEH-700
Conectarea cheilor hidraulice dinamometrice la

sursa de presiune se realizează prin intermediul
furtunelor hidraulice HFHP-700 asamblate,
prevăzute cu semicuple rapide.
Familia de chei hidraulice seria HCHD este compusă din 4

tipodimensiuni: HCHD-700.0100, HCHD-700.0350, HCHD-700.0750,
Fig.9.7. Echipament hidraulic pentru strângere/desfacere HCHD-700.1500, HCHD-700.2000 pentru ca la fiecare aplicaţie
(complet funcţional). tehnologică să fie aleasă cheia hidraulică dinamometrică adecvată (în
funcţie de mărimea piuliţelor de strâns/desfăcut şi de valoarea
• Cuplu 100, 350; 700; 1500; 2000 daNm cuplului).
• Deschidere la cheie 16-130 mm
• Presiunea maximă 700 bar HCHD-700.0100
• cuplu maxim: 100 [daNm]
• gama deschiderilor la cheie: 13¸46 [mm]
• dimensiunea locaşului pentru adaptor: hex.50 [mm]
• presiune maximă de lucru: 700 [bar]
HCHD-700.0350
Fig.9.8. Cheie hidraulică dinamometrică seria HCHD-700.1500. HCHD-700.0750
Cheile hidraulice dinamometrice sunt utilizate la operaţiile de • gama deschiderilor la cheie: 50¸95 [mm]
strângere/desfacere a piuliţelor hexagonale care necesită momente de • dimensiunea locaşului pentru adaptor: hex.85 [mm]
strângere precis controlate, repetabile, de valori mari. • presiune maximă de lucru: 700 [bar]
HCHD-700.1500
HCHD-700.2000
• dimensiunea locaşului pentru adaptor:hex.110 [mm]
Caracteristici principale:
• Precizie ± 3%;
• Racord rotitor care permite orientarea furtunelor hidraulice în orice
poziţie;
• Montarea braţului de reacţie anticuplu în diverse poziţii distincte;
• Mecanism de distribuţie uniformă a forţelor la nivelul angrenajului
clichet – roată de clichet;
• Acţionare de la distanţă prin intermediul pupitrului de comandă. Fig.9.9. Dimensiuni de gabarit.
Tabelul 9.3
*Fără adaptori tubulari dublu-hexagonali şi braţ de reacţie anticuplu

Notă:
Fiecare cheie hidraulică dinamometrică are ataşat un braţ de reacţie
standard, utilizabil la aplicaţii normale (piuliţe peste nivelul flanşei); în
situaţia piuliţelor strânse în locaşe practicate în flanşă se utilizează un
braţ de reacţie special.
Cheile hidraulice seria HCHD permit strângerea/desfacerea
piuliţelor prin intermediul unor adaptori tubulari dublu-hexagonali
montaţi rapid de hexagonul casetei şi prin rezemarea pe o piuliţă
alăturată cu braţul de reacţie anticuplu.
Fig.9.11. Set de adaptori tubulari dublu-hexagonali.
Fig.9.10. Selecţia adaptorului tubular dublu-hexagonal.

Tabelul 9.4
Continuare la tabelul 9.4
Fig.9.12. Modalitate de lucru cu o cheie hidraulică. Fig.9.13. Modalitate de lucru cu două chei hidraulice.
dinamometrică din seria HCHD. dinamometrice din seria HCHD, acţionate simultan.
Fig.9.15. Cheie hidraulică.

Domenii de utilizare :
• · Industria energetică • Transporturi
- turbine hidraulice - locomotive
Fig.9.14. Cheie hidraulică dinamometrică - turbine de gaz - linii de cale ferată
tip HCHD-700.1500 cu dispozitiv - turbine de abur - vagoane
de multiplicare a cuplului. - pompe - revizii generale
- reactoare • · Staţii de pompare
Tabelul 9.5 - supape - conducte
• · Industria petrochimică - flanşe
- reactoare - turbine
- pompe - compresoare
- compresoare • · Industria metalurgică
- supape - instalaţii de
- încălzitoare sinterizare
- schimbătoare de - cuptoare
căldură (foto) - furnale
• · Industria minieră - laminoare
- concasoare - secţii de prelucrare
- transportoare - macarale, poduri
- pereţi de rezistenţă rulante
- mori cu bile
9.2.2. Dispozitiv de tensionat buloane.

Descriere:
Dispozitivul este alcătuit din trei părţi:
• Cilindrul hidraulic etajat care dezvoltă tracţiunea;
• Suportul de sprijin care preia forţa de întindere permiţând
rotirea piuliţei;
• Dispozitivul de închidere şi transport cu ajutorul căruia se poate
aduce cilindrul hidraulic la începutul cursei şi totodată se pot
menţine împreună părţile componente în vederea păstrării sau
transportului.
Fig.9.16. Dispozitiv de tensionat buloane HDIB-170.010. Alimentarea dispozitivului de tensionat buloane HDIB-170.010 se
face cu ajutorul pompei hidraulice manuale HPHM-700 sau a pompei
hidraulice de picior HPHP-700. Cuplarea dispozitivului de tensionat
buloane la pompa hidraulică manuală se realizează prin intermediul
furtunului hidraulic HFHP.
Domeniul de utilizare
Dispozitivul este folosit la pretensionarea foarte precisă a
asamblărilor filetate, precum şi la demontarea acestor asamblări în
locurile unde nu este permisă torsionarea corpului bulonului, sau nu
este posibilă blocarea acestuia împotriva rotirii. Dispozitivul nu este
universal, el având ca obiect doar asamblările M80, cu zona de tragere
M76x4, iar pentru alte asamblări filetate care necesită o astfel de
strângere, se executa dispozitive la temă, pe acelaşi principiu
funcţional.
Fig.9.17. Dispozitiv de tensionat buloane în ansamblu. Avantaje:

• Este eliminată munca fizică a operatorului;
Caracteristici tehnice: • Calitatea superioară a reparaţiei din punct de vedere tehnic;
• Forţa maximă 170 [tf] • Lipsa tendinţei torsionare a bulonului, datorată simetriei
• Presiunea maximă 700 [bar] suportului de sprijin;
• Cursa maxima 10 [mm] • Fiabilitate;
• Cilindree 226 [cm3] • Masă redusă.
• Masa 31 [Kg]
Notă:
Diagrama de corespondenţă presiune-forţă este prezentată în figura
XX. Dimensiunile de gabarit, structura interioară a dispozitivului
precum şi modul de amplasare a acestuia sunt prezentate în figura XX
respectiv figura XX.
Fig.9.18. Diagrama P-F (presiune-forţă). Fig.9.19. Dimensiuni de gabarit.

Fig.9.20. Structură interioară.

9.3 Scule hidraulice. Semifabricatul se amplasează între cele două bacuri, iar – prin
efectuarea cursei de lucru acestea determină sertizarea conductorului.
9.3.1 Dispozitiv hidraulic de sertizat 20 tf, 90tf. Retragerea bacurilor de sertizat se realizează printr-un resort încorporat
în cilindru.
Domeniul de utilizare
Este destinat operaţiei de îmbinare a conductoarelor în manşoane şi
montarea papucilor pe conductoare, prin sertizare, procedeul fiind unul
de presare hidraulică.
Completul de livrare include şi un set de accesorii normale pentru
sertizare: set bacuri profil hexagonal.
Fig. 9.21. Dispozitiv hidraulic de sertizat 20 tf. Avantaje:

• Forţă 20 tf • Manevrabilitate uşoară şi masă redusă;
• Cursa maximă 28 mm • Este eliminată munca fizică inutilă a operatului;
• Presiunea maximă 700 bar • Reducerea timpului alocat procesului tehnologic.
• Secţiune conductor 16-300 mm2
Set de bacuri hexagonale
Tabelul 9.6
Secţiune S B Simbol
conductor mm mm bac
mm2
16 7.8 21 20H10AI
25 9.5 23 20H12AI
35 11 23 20H14AI
Fig. 9.22. Bacuri hexagonale. 50 12.5 24 20H18AI
70 14.2 26 20H18AI
Descriere: 95 15.8 14 20H20AI
HFMS-020.028 este un dispozitiv acţionat hidraulic. Acţionarea 120 17.2 15 20H22AI
cilindrului hidraulic HCHS-020.028 se realizează prin conectarea, prin 150 19.6 16 20H25AI
intermediul cuplei rapide şi a furtunului hidraulic de înaltă presiune 185 22 18 20H28AI
HFHP, la o pompă manuală HPHM-700 sau de la pompa hidraulică de 240 25.2 20 20H32AI
picior HPHP-700. 300 29.2 22 20H36AI
Dispozitiv hidraulic de sertizat 90 tf. Domeniul de utilizare:

Este destinat operaţiei de îmbinare a conductoarelor în manşoane şi
montarea papucilor pe conductoare, prin sertizare, procedeul fiind unul
de presare hidraulică.
Completul de livrare include şi un set de accesorii normale pentru
sertizare: set bacuri, profil hexagonal (pentru Al s= 27.1; 31.1, pentru
Ol s= 15.6; 19) şi un distanţier pentru retragerea tijei cilindrului
hidraulic.
Avantaje:
• Manevrabilitate uşoară şi masă redusă;
• Este eliminată munca fizică grea a operatului;
• Reducerea timpului alocat procesului tehnologic.
Fig. 9.23. Dispozitiv hidraulic de sertizat 90 tf. 9.3.2 Dălţi hidraulice.
• Forţă 90 tf
• Cursa maximă 25 mm
Descriere:
HFMS-090 este un dispozitiv acţionat hidraulic. Acţionarea
cilindrului hidraulic HCHS-090 se realizează prin conectarea, prin
intermediul cuplei rapide şi a furtunului hidraulic de înaltă presiune
HFHP, la o pompă manuală HPHM-700 sau de la pompa hidraulică de
picior HPHP-700.
Fig. 9.24. Familia dălţilor hidraulice HDHP.
Semifabricatul se amplasează între cele două bacuri, iar – prin
efectuarea cursei de lucru acestea determină sertizarea conductorului.
• Forţă 8 – 30 tf
Retragerea bacurilor de sertizat se realizează prin introducerea între
• Şurub M8 – M36
pastila de reazem şi piuliţă a unui distanţier, iar prin înşurubarea piuliţei
are loc retragerea tijei cilindrului hidraulic. • Presiune 700 bar
• Modelul HDHP are corpul înclinat şi poate fi folosit în orice

poziţie pe suprafeţe plane ce permit accesul acestuia;
• HDHP acoperă o gamă de dimensiuni ridicată, cuprinsă între 13
şi 55 mm;
• Dălţile pentru spart piuliţe HDHP sunt componente ale
echipamentului tehnologic pentru întreţinere şi reparaţii,
acţionat de la sursa de presiune de 700 bar HUEH-700 sau
pompa hidraulică manuală HPHM-700.
Fig. 9.25. Trusă dălţi hidraulice.
Descriere:
Dălţile hidraulice de spart piuliţe se compun dintr-un cilindru
hidraulic cu simplu efect HCHS-700 prevăzut cu un cuţit de spargere
care este acţionat, în cursa de lucru, retragerea lui făcându-se prin arc.
Camera de presiune a dălţii este alimentată cu ulei sub presiune
înaltă de la unitatea electro-hidraulică HUEH-700, pompa manuală
HPHM-700 sau de o pompă hidraulică de picior HPHP-700, prin
intermediul cuplelor rapide şi a unui furtun de presiune HFHP.
Domeniul de utilizare:
Dălţile pentru spart piuliţe HDHP sunt dispozitive acţionate
hidraulic folosite în operaţiile de întreţinere şi reparaţii în vederea
spargerii piuliţelor blocate din asamblările filetate şurub - piuliţă, acolo Fig. 9.26. Gabaritele dălţi hidraulice.
unde procedeul clasic de desfacere la cheie, procedeul de desfacere cu
cheie hidraulică sau pneumatică nu pot fi aplicate.
Avantaje:
Tabelul 9.7
9.3.3 Dispozitiv hidraulic de debitat 20 tf.
Descriere:
Dispozitivul este format dintr-un corp metalic, realizat prin
construcţie sudată, un cilindru hidraulic cu simplă acţiune HCHS-
020.028, un cuţit mobil montat solidar cu tija cilindrului şi un cuţit fixat
pe corp.
Acţionarea cilindrului hidraulic se realizează prin conectarea, prin
HFHP, la o pompă manuală HPHM- 700 sau de la o pompă hidraulică
de picior HPHP-700. Semifabricatul se amplasează între cele două
cuţite, iar – prin efectuarea cursei de lucru - cuţitul de debitare şi contra
cuţitul determină debitarea semifabricatului din oţel. Retragerea
Fig. 9.27. Dispozitiv hidraulic de debitat 20 tf. cuţitului de debitat se realizează printr-un resort încorporat în cilindru.
• Forţă 20 tf
• Cursă 28 mm
HFMO-020.028 este un dispozitiv acţionat hidraulic, folosit în
• Presiune 700 bar
operaţiile de producţie şi reparaţii în vederea debitării la rece a barelor
din oţel rotund, pătrat, hexagonal sau lat.
Tabelul 9.8
Avantaje:
• Este eliminată munca fizică inutilă a operatului;
9.3.4 Foarfecă hidraulic 8 tf.
Descriere:
Dispozitivul este format dintr-un corp metalic, realizat prin
construcţie sudată, un cilindru hidraulic cu simplă acţiune, două lame
oscilante montate solidar cu tija cilindrului.
Acţionarea cilindrului hidraulic se realizează prin conectarea, prin
HFHP, la o pompă manuală HPHM- 700 sau de la o pompă hidraulică
de picior HPHP-700.
Semifabricatul se amplasează între cele două lame, iar – prin
efectuarea cursei de lucru – mişcarea de apropiere a lamelor determină
debitarea conductorului electric/telefonic. Retragerea lamelor se
realizează printr-un resort încorporat în cilindru.
HMFH-8.100 este un dispozitiv acţionat hidraulic, folosit în operaţiile
de producţie şi reparaţii în vederea debitării la rece a conductorilor
Fig.9.28. Foarfecă hidraulic 8 tf. electrici sau telefonici, multifiletări cu manta metalică de protecţie .
• Forţă 8 tf
• Diametru maxim debitare 100 mm Avantaje:
• Presiune 700 bar • Structură compactă şi design modern;
• Poate fi acţionat de la distanţă în cazul tăierii cablurilor
electrice;
• Este eliminată munca fizică inutilă a operatului;
• Reducerea timpului alocat procesului tehnologic;
• Necesită un singur operator în cazul acţionării cu o pompă
hidraulică de picior tip HPHP-700.
Fig.9.29. Dimensiuni de gabarit la foarfecă hidraulică HMFH-8.100.

9.3.5 Dispozitiv de îndoit ţevi. • Forţă 9 tf

• Cursă 300 mm
• Ţeavă 3/8 – 2”
Descriere:
Şablonul de îndoire, fixat pe tija de acţionare a cilindrului hidraulic,
având profilul de deformare corespunzător atât dimensiunii ţevii cât şi
razei de îndoire, va acţiona asupra ţevii de ce urmează a fi deformată;
ţeava se ghidează pe cele două bacuri de rezemare, fixate între plăcile
dispozitivului. Placa superioară a dispozitivului este se poate rabate
pentru a permite introducerea şablonului şi a bacurilor de rezemare.
Acţionarea cilindrului hidraulic se realizează cu ajutorul pompei
hidraulice cu acţionare manuală HPHM-250.010, încorporată.
Dispozitivul de îndoit ţevi HDIT-009.300 este un echipament,
acţionat hidraulic, destinat îndoirii la rece a ţevilor de instalaţii în
sectoarele de întreţinere şi reparaţii.
Fig. 9.30. Dispozitiv de îndoit ţevi.
Tabelul 9.9
Dispozitiv de îndoit ţevi.

Descriere:
Şablonul de îndoire, fixat pe tija de acţionare a cilindrului hidraulic,
având profilul de deformare corespunzător atât dimensiunii ţevii cât şi
razei de îndoire, va acţiona asupra ţevii ce urmează a fi deformată;
ţeava se ghidează pe cele două bacuri de rezemare, fixate între plăcile
dispozitivului. Placa superioară a dispozitivului se poate rabota pentru a
permite introducerea şablonului şi a bacurilor de rezemare.
Sursa de acţionare a cilindrului este unitatea de acţionare electro-
hidraulică HUEH-700, interconectarea acestora realizându-se cu
ajutorul furtunurilor hidraulice HFHP.
Dispozitivul de îndoit ţevi HDIT.M-020.300 este un echipament,
Fig. 9.31. Dispozitiv de îndoit ţevi. acţionat hidraulic, destinat îndoirii la rece a ţevilor de instalaţii în
sectoarele de întreţinere şi reparaţii.
• Forţă 20 tf
• Cursă 300 mm
• Ţeavă 2”-4”
Tabelul 9.10
9.3.6 Dispozitiv portabil de îndoit ţevi.
Descriere:
Dispozitivul de îndoit ţevi HDIT-P este alcătuit dintr-un ansamblu

furcă la care sunt ataşate un cilindru hidraulic şi scule de prindere/
îndoire ţeavă. Ţeava de îndoit se prinde între rigla de urmărire şi
şablonul circular, la dimensiunea aleasă. Tija cilindrului hidraulic,
printr-un cap de presiune împinge rigla de urmărire, aceasta împreună
cu şablonul circular realizând printr-o mişcare de rotaţie curbarea ţevii.
O aripă a furcii este basculantă oferind astfel accesul la sculele de
lucru. Prin indexarea corespunzătoare a poziţiei şablonului în raport cu
furca se pot realiza îndoiri la 90° sau 180°.
Dispozitivul este alimentat de la o sursă hidraulică de presiune cu
acţionare manuală, tip HPHM-350.
Dispozitivul de îndoit ţevi HDIT-P este un echipament, acţionat

hidraulic, destinat îndoirii la rece a ţevilor de instalaţii în sectoarele de
întreţinere şi reparaţii.
Avantaje:
• Realizează îndoiri la 180°;

Fig.9.32. Dispozitiv portabil de îndoit ţevi • Manevrabilitate uşoară şi masă redusă;
HDIT-P cu dimensiunile de gabarit. • Este eliminată munca fizică grea a operatorului;
• Raza de îndoire 40÷250 mm.
• Ţeavă 3/8 – 2 ”.
• Presiune 200 bar.
9.3.7 Depărtător hidraulic 14 tf.
Descriere:
Depărtătorul hidraulic este conceput pe principiul efectului de pană:
• Forţa 14 tf deplasarea cu frecare mică a ghearelor - cu feţe paralele - pe o pană,
• Deschidere 6 - 66 mm depărtează flanşele
• Presiunea 700 bar
În sectoarele de mentenanţă din:
• Industria energetică
Fig. 9.33. Depărtător hidraulic 14 tf. • Industria petrochimică
• Industria minieră
• Industria metalurgică
• Staţii de pompare
• Transporturi.
Avantaje:
• Sistem brevetat de deplasare a ghearelor depărtătoare;
• Gheare depărtătoare înguste pentru a permite accesul în spaţii
Fig. 9.34. Set de distanţoare.
restrânse;
• Operaţia de depărtare se realizează rapid, fără deteriorarea
subansamblelor;
• Reducerea timpului alocat operaţiei tehnologice de depărtare;
• Înlătură folosirea ciocanelor sau a altor echipamente
improvizate
• Fiabilitate ridicată şi comoditate în manevrare;
• Include set distanţare;
• Masă redusă, design ergonomic.
Fig.9.35. Schema de gabarit.

9.3.8 Dispozitiv de perforat conducte sub presiune.
Fig.9.37. Dispozitiv de acţionat conducte sub presiune acţionat cu

unitatea electrohidraulică HUEH-200.060.
Descriere:
Dispozitivul are în componenţă o unitate hidraulică de cuplu HUH-
100, un set de flanşe adaptoare şi un set de scule aşchietoare HSC.
Acţionarea sculei tehnologice se realizează hidraulic, cu ajutorul
motorului hidraulic rotativ conectat, prin intermediul unui set de
furtunuri hidraulice HFHP-300.6000, la o sursă de presiune de tip
HUEH-200.060.2. Avansul de aşchiere se realizează manual.
Fig. 9.36. Dispozitiv de perforat conducte sub presiune.
Dispozitivul HDP-100 este destinat pentru perforarea conductelor
Caracteristici tehnice: de transport produse petroliere şi gaze naturale la presiuni nominale de
• Diametru de perforare: 57, 76, 89 [mm]; 25 [bar].
• Diametru nominal robinet cu sertar pană Dn: 65, 80, 100;
• Grosime maximă conductă: 12 [mm]; Avantaje:
• Sursa de acţionare: unitate electrohidraulică HUEH-200-60.2. • Soluţie tehnologică optimă pentru perforarea conductelor
echipate cu robineţi cu sertar pană;
• Posibilitatea amplasării în diverse poziţii, în locuri greu
accesibile.
Instrucţiuni de utilizare: 3.Se comandă pornirea sursei hidraulice HUEH-200-060.2 şi ansamblul

I. Operaţii preliminare: motor hidraulic – redactor melcat determină rotirea frezei de carotat;
1.Conducta ce urmează a fi perforată este echipată cu un robinet cu 4.Se acţionează succesiv mânerele şurubului de avans fin în sens orar
sertar pană (conform schemei de montaj): (spre dreapta), pentru realizarea avansului de aşchiere tehnologic;
• Se sudează un ştuţ de legătură corespunzător tipului de conductă şi operaţia de aşchiere are loc în cca. 7 - 12 [min]; la sfârşitul operaţiei de
de robinet cu sertar pană; perforare deşeul rămâne blocat în interiorul frezei de carotat;
• Se montează robinetul cu sertar pană pe ştuţul de legătură prin 5.Se aşează manivela pe capătul şurubului de avans rapid, se
intermediul unor organe de asamblare, având grijă la poziţionarea deblochează acesta prin rotire spre dreapta şi se continuă rotirea în
corectă a garniturii de etanşare; acelaşi sens pentru retragerea rapidă a frezei de carotat;
• Se deschide complet robinetul cu sertar pană. 6.Se acţionează mânerele şurubului de avans fin în sens antiorar (cu
2.Echiparea dispozitivului de perforare: manivela şurubului de avans rapid menţinută în canalul de blocare)
• Se conectează dispozitivul de perforare la unitatea de acţionare până la tamponare mecanică, pentru retragerea completă a frezei de
hidraulică prin intermediul furtunurilor hidraulice flexibile şi a carotat;
semicuplelor rapide; 7.Se închide robinetul cu sertar pană.
• Se montează freza de carotat corespunzătoare tipului de robinet cu
sertar;
• Se acţionează manivela şurubului de avans rapid, în sens orar (spre
dreapta), până la tamponare mecanică, pentru retragerea frezei de
carotat (manivela se va menţine pe şurub);
• Se acţionează mânerele şurubului de avans fin în sens antiorar (spre
stânga) până la tamponare mecanică, pentru retragerea frezei de
carotat.
II. Operaţii tehnologice:

1.Dispozitivul de perforare se montează pe robinetul cu sertar pană
(conform schemei de montaj) direct (în cazul robineţilor cu sertar pană
Dn100) sau prin intermediul unor flanşe de adaptare (în cazul
robineţilor cu sertar pană Dn65 şi Dn80), cu ajutorul unor organe de
asamblare; etanşarea între dispozitiv şi flanşe se realizează cu garnituri;
2.Se acţionează manivela şurubului de avans rapid, în sens antiorar
pentru avansarea rapidă a frezei de carotat (operaţia se realizează
Fig. 9.38. Dispozitiv de perforat conducte sub presiune.
repetat până la angajarea corectă a canelurilor); se roteşte manivela
până la tamponare mecanică, pentru blocarea uşoară a şurubului de
9.3.9 Ansamblu cap tensionare.
avans rapid; se scoate manivela de pe şurub.
Ansamblul cap tensionare HCT-16.120 are o structură alcătuită

dintr-un corp tubular sudat, în interiorul căruia se găseşte un cilindru
hidraulic care acţionează un set de bacuri de tragere.
Un sistem electro-hidraulic automat realizează tragerea pas cu pas a
toroanelor metalice. Un mecanism cu autoreţinere blocheză toroanele
atunci când se efectuează cursa de retragere. Ansamblul este alimentat
de la o sursă hidraulică de presiune cu acţionare manuală, tip HPHM-
700 sau cu acţionare la pedală, tip HPHP-700.
Ansamblul HCT-16.120 este conceput pentru a tensiona toroanele
utilizate în structuri de beton precomprimat.
Avantaje:
• Permite controlul permanent al cursei cilindrului;
• Automatizarea ciclului de lucru;
Fig. 9.39. Ansamblu cap tensionare.
• Forţă 16 tf
• Cursă 120 mm
• Diametru toroane ø9; ø12 mm
Descriere:
Bibliografia
1. V. Bălăşoiu. Echipamente hidraulice de acţionare, 11. A. Oprean şi alţii. Echipamente hidraulice de acţionare.
fundamente, echipamente şi sisteme, fiabilitate. Editura Editura „BREN”, Bucureşti, 1998, 278 p.
“Euro Stampa”, Timişoara, 2001, 480 p.
12. Prospect al firmei HYDRAMOLD. Echipamente hidraulice
2. V. Bălăşoiu. Hidraulica sistemelor de acţionare. Editura de forţă. IAŞI, România, 2001, 150 p.
„MIRTON”, Timişoara, 1996.
13. P. Patuet, L. Nicolae, Acţionări hidraulice şi automatizări.
3. L. Bagdanovici. Ghidravliceskie privodî. Editura “Vîşaia Teorie, aparate, sisteme automate şi aplicaţii industriale.
şcola” Kiev, 1980, p.232. Editura „Nauşica”, Bucureşti, 1998.
4. C. Chiriţă, D. Călăraşu. Acţionarea hidraulică a maşinilor 14. V. Sveşnicov. Stanocinâe ghidraprivodî. Spravocinik,
unelte, Editura „PANFILIUS” IAŞI, 2001, 227 p. Editura „Maşinostroenie”, Moskova, 2004, 512 p.
5. C. Chiriţă. Acţionări electrohidraulice. Editura „SATZA”, 15. V. Sveşnicov. Masovîi ghidrodvigateli. Mejdunarodnîi
IAŞI, 2000. spravocinik, Editura „Tehinform MAI”, Moskova, 2001,
300 p.
6. V.A.Fedoreţ şi alţii. Ghidraprivodî i ghidropnev-
moautomatica stancov. Editura „Vîşaia şcola”. Kiev, 1987, 16. V. Sveşnicov. Ghidroaparatura. Mejdunarodnîi
375 p. spravocinik, Editura „Tehinform MAI”, Moskova, 2002,
508 p.
7. V. Javgureanu, I. Bartha. Acţionări hidraulice şi
pneumatice, vol.2, Editura „Tehnica-info”, Chişinău, 2002, 17. V. Sveşnicov. Spomogatelinîi elementî ghidraprivoda.
420 p. Mejdunarodnîi spravocinik, Editura „Tehinform MAI”,
Moskova, 2003, 480 p.
8. V. Javgureanu şi alţii. Bazele calcul a sistemelor hidraulice
ale utilajului tehnologic, Editura UTM, Chişinău, 1996, 86p. 18. D. Vasiliu şi alţii. Acţionări şi comenzi hidropneumatice.
Îndrumător de proiecte. Editura „BREN”, Bucureşti, 1999.
9. A. Oprean şi alţii. Hidraulica maşinilor unelte. Ediţia III,
Editura „Didactica şi Pedagogică”, Bucureşti, 1983, 402 p.
10. A. Oprean şi alţii. Acţionări şi automatizări hidraulice,

Editura „Tehnica”, Bucureşti, 1989, 416 p.

Actionari Hidraulice Si Pneumatice DS

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Actionari Hidraulice Si Pneumatice DS

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C. CHIRIŢĂ V. JAVGUREANU P. STOICEV E. GUSAN P.

1. STRUCTURA SISTEMELOR DE ACŢIONARE HIDRAULICA....................................................................................................................... 8

1.1. Caracteristicile generale ale acţionarilor hidraulice................................................................................................................................ 8

2. CALCULUL DE DIMENSIONARE A ECHIPAMENTELOR HIDRAULICE. ................................................................................................ 15

2.1. Calculul de dimensionare a distribuitoarelor cu sertar............................................................................................................................ 15

3. SISTEME ŞI CIRCUITE DE ACŢIONARE HIDRAULICĂ,STRUCTURĂ,FUNCŢII ŞI TIPOLOGIE........................................................ 16

3.1. Structura schemelor de acţionare hidraulică.............................................................................................................................................16

4. CIRCUITE HIDRAULICE PENTRU REALIZAREA SINCRONIZĂRII DEPLASĂRILOR MAI MULTOR MECANISME

5. SISTEME HIDRAULICE DE URMĂRIRE AUTOMATĂ.................................................................................................................................... 83

5.1. Noţiuni generale despre sistemele hidraulice de urmărire automată....................................................................................................... 83

6. SISTEME HIDRAULICE DE ACŢIONARE ŞI AUTOMATIZARE UTILIZATE PENTRU REALIZAREA UNOR

6.1. Sisteme hidraulice de transport si alimentarea cu semifabricate şi scule................................................................................................ 103

7. HIDRAULICA MAŞINILOR-UNELTE................................................................................................................................................................... 123

7.1. Acţionarea hidraulica a maşinilor-unelte de strunjit .............................................................................................................................. 123

8. HIDRAULICA MAŞINILOR-UNELTE AGREGAT, A LINIILOR AUTOMATE, A SISTEMELOR DE MAŞINI ŞI

8.1. Acţionările hidraulice a maşinilor-unelte agregat ................................................................................................................................. 140

9. ECHIPAMENT HIDRAULIC DE FORŢĂ.............................................................................................................................................................. 154

9.1. Unităţi de acţionare electrohidraulică:..................................................................................................................................................... 154

9.3.2. Dălţi hidraulice .................................................................................................................................................................................. 170

1. STRUCTURA - SISTEMELOR DE ACŢIONARE

1.1. Caracteristicile generale ale acţionarilor hidraulice:

• Care sunt caracteristicile generale ale acţionărilor hidraulice?

1.2. Definirea sistemelor de acţionare hidraulică:

• Daţi definirea sistemelor de acţionare hidraulică?

1.3. Caracteristicile sistemelor de acţionare hidraulice:

a) după criteriul energetic (fig.1.1, fig.1.2, fig.1.3);

Fig.1.4. Transmisii (sisteme de acţionare) hidrostatice.

Fig.1.2. Transmisii hidrodinamice

Fig.1.3. Transmisii hidrosonice. Fig.1.5. Transmisii de tip acţionare.

1.4. Compararea sistemelor de acţionare hidraulică cu acţionările

Fig.1.6. Transmisii de tip comandă.

1.6. Reprezentarea simbolică a componentelor sistemelor de

Fig.1.7. Transmisii de tip reglare.

SEMNE CONVENŢIONALE – ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

- reglabilă prin Distribuitoare

Supape de sens - selectoare simplificat

- de sens unic (cu

2. CALCULUL DE DIMENSIONARE ALE • Numiţi etapele de proiectare pentru calculul regulatoarelor de

2.4.1. Calculul conductelor hidraulice. 3.1. Structura schemelor de acţionare hidraulică:

2.4.2. Rezervoare hidraulice de ulei.

2.4.3. Acumulatoare hidraulice.

• Care sunt soluţiile constructiv-funcţionale?

2.4.4. Filetarea fluidelor în acţionări hidraulice.

• Cum se apreciază poluarea mediului hidraulic?

3.1.2. Schema funcţionala (fig.3.2) în acţionarea hidraulică.

• Explicaţi principiul de lucru al schemei;

E1- E7 – Relee de contact;

Fig.3.2. Schema funcţionala în acţionarea hidraulică.

3.13. Schema de montaj (fig.3.3) în acţionarea hidraulică.

• Care este destinaţia schemei de montaj?

Fig.3.3. Schema de montaj.

• Explicaţi componenţa schemelor principiale hidraulice?

• Numiţi tipul de reglare a debitului?

3.2.2. Schema principiala hidraulică pentru scurtcircuitarea pompei

• Explicaţi componenta schemelor principiale hidraulice;

• Tipul de reglare a debitului în schemă?

3.2.3. Schema principiala hidraulica pentru scurtcircuitarea pompei cu

• Explicaţi componenţa schemelor hidraulice;

• Tipul de reglare a debitului în schemă?

Fig.3.4. Planul de dispunere (de funcţionare).

a) debit reglabil b) releu de presiune

Fig.3.6. Scurtcircuitarea pompei.

Fig.3.7. Conectarea în paralel a două pompe.

3.4. Sistem hidraulic pentru ridicarea sarcinilor.