Sunteți pe pagina 1din 68

Operațiuni contabile

Student: Ghiga Dragoș-Marian

1. Studiu de caz privind ambalajele.


S.C. Marina S.R.L. livrează clientului său S.C. IMDIA S.R.L., mărfuri (băuturi
răcoritoare) în valoare de 1.000 lei plus T.V.A. Ambalajele aferente mărfii sunt înregistrate pe
avizul de însoţire a mărfii şi circulă în sistem de restituire cu o valoare de 40 lei. Clientul S.C.
IMDIA S.R.L., reţine pentru sine ambalaje în valoare de 10 lei, pe care furnizorul S.C.
Marina S.R.L. le facturează ulterior.
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului – S.C. Marina S.R.L.
 Livrarea mărfurilor împreună cu ambalajele:
4111 Clienţi = %
1.240 lei
707 Venituri din vz. mf.
1.000 lei
4427 T.V.A. Colectată
240 lei
4111 Clienţi = 419 Clienţi-creditori
40 lei
358 Amb. la terţi = 381 Ambalaje
40 lei
 Restituirea ambalajelor de către client:
419 Cl.-creditori = 4111 Clienţi
30 lei
381 Ambalaje = 358 Amabalaje la terţi
30 lei
 Facturarea ambalajelor nerestituite:
419 Cl.-creditori = 708 Venituri din active. diverse
10 lei
4111 Clienţi = 4427 T.V.A. Colectată
2 lei
 Scoaterea din evidenţă a ambalajelor nerestituite:
608 Ch.priv.amb. = 358 Ambalaje aflate la terţi
10 lei
 Înregistrările din contabilitatea clientului – S.C. IMDIA S.R.L.
 Achiziţionarea mărfurilor şi ambalajelor:
% = 401 Furnizori
1.240 lei
371 Mărfuri
1.000 lei
4426 T.V.A. Deductibilă
240 lei
409 Fz.-debitori = 401Furnizori
40 lei
Se înregistrează extracontabil pe debitul lui 8033 Valori materiale primite în păstrare
sau custodie suma de 40 lei.
 Restituirea amabalajelor:
401 Furnizori = 409 Furnizori-debitori
30 lei
Se înregistrează extracontabil pe creditul lui 8033 Valori materiale primate în
păstrare sau custodie suma de 30 lei.
 Primirea facturii privind ambalajele nerestituite:
381 Ambalaje = 409 Furnizori-debitori
10 lei
4426 T.V.A. Ded. = 401 Furnizori
2 lei
Se înregistrează extracontabil pe creditul lui 8033 Valori materiale primite în păstrare
sau custodie suma de 10 lei.
2. Studiu de caz privind tranzacţiile cu reduceri comerciale şi financiare.
Furnizorul, S.C. Rompetrol Downstream S.R.L., livrează clientului S.C. Powertek
Industry S.R.L., produse finite, respective combustibili la preţul de vânzare de 2.000 lei plus
T.V.A. Pe factură se înregistrează următoarele reduceri: un rabat de 5% şi o remiză de 10%.
Ulterior, furnizorul acordă clientului un scont de 2% pentru achitarea prin bancă a facturii
înainte de scadenţa înscrisă în contract. Preţul de înregistrare la furnizor al produselor livrate
este de 1.200 lei.
Rabat = 2.000 * 5% = 100 lei
Val. produselor după deducerea rabatului = 2.000 – 100 = 1.900 lei
Remiză = 1.900 * 10% = 190 lei
Val. produselor după deducerea remizei = 1.900 – 190 = 1.710 lei
T.V.A. calculat la ultimul net = 1.710 * 24% = 410 lei
Total factură = 1.710 + 410 = 2.120 lei
Reducere financiară bută (scont) = 2.120 * 2% = 42.40 lei
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului – S.C. Rompetrol Downstream
S.R.L.
 Livrarea produselor finite pe bază de factură înregsitrată la ultimul net:
4111 Clienţi = %
2.120 lei
701 Venit.din vz.prod.finite
1.710 lei
4427 T.V.A.Colectată
410 lei
 Descărcarea gestiunii de produsele finite vândute:
711 Variaţia stoc. = 345 Produse finite
1.200 lei
 Încasarea facturii, mai puţin scontul acordat:
% = 4111 Clienţi
2.120 lei
5121 Cont. la bănci în lei (2.120-42,40)
2.077,60 lei
667 Ch. priv. sconturile accord.
42,40 lei
Scontul nu intră în baza de impozitare. Ca urmare, furnizorul trebuie să întocmească o
factură privind regularizarea T.V.A.-ului aferent scontului: (42,40 * 24/124 = 8 lei):
667 Ch.priv.scont.acordate = 4427 T.V.A.Colecată
8 lei
 Înregistrarea din contabilitatea clientului – S.C. Powertek Industry S.R.L.
 Achiziţionarea combustibilului, conform facturii înregistrate la ultimul net:
% = 401 Furnizori
2.120 lei
3022 Combustibili
1.710 lei
4426 T.V.A.Deductibilă
410 lei
 Achitarea facturii mai puţin scontul primit:
401 Furnizori = %
2.120 lei
5121 Conturi la Bănci în lei
2.077,60 lei
767 Venituri din sconturi obţ.
42.40 lei
 Regularizarea T.V.A. –ului aferent scontului, conform facturii primite de la
furnizor:
4426 T.V.A.Deductibilă = 767 Venituri din sconturi obţinute
8 lei
3. Studiu de caz privind deprecierea stocurilor.
Societatea comercială Marina S.R.L. achiziţionează materii prime pentru producţie
2.000 kg la preţ de achiziţie 10 lei/kg. plus T.V.A.  Din acestea se consumă materii prime în
cantitate de 500 kg. La sfârşit de an preţul materiilor prime a ajuns la 8 lei/kg. Ulterior preţul
materiilor prime creşte la 11 lei/kg.
 Recepţia materiilor prime :
%                              = 401 Furnizori
24.800 lei
301 Materii prime
20.000 lei
4426 TVA Deductibilă”
4.800 lei
 Consumul de materii prime în anul curent : 500*10 lei/kg. = 5.000 lei
601 Cheltuieli cu materiile prime   = 301 Materii prime
5.000 lei
 Constituirea unei ajustări pentru deprecierea materiilor prime:
Cantitate materii prime în sold la sfârşit de an = 2.000 - 500 = 1.500 kg.
Deprecierea = 1.500 kg.*(10-8) lei/kg. =3.000 lei
6814 Chelt. de exploatare privind              = 391 Ajustări pentru deprecierea
3.000 lei
ajustările pentru deprecierea activelor circulante                  materiilor prime 
 Anularea ajustării datorită creşterii preţului:
391 Ajustări pentru deprecierea = 7814 Venituri din ajustări pentru
3.000 lei
materiilor prime deprecierea activelor circulante
4. Studiu de caz privind sistemele de contabilizare a stocurilor.
Societatea commercială Powertek S.R.L. este o entitate mijlocie înregistrată în scop
de T.V.A. şi ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie cu ajutorul inventarului permanent.
Aceasta prezintă următoarele date privind materiile prime:
 Stoc iniţial evaluat la cost de achiziţie de 0,80 lei/litru: 200 litri.
În cursul lunii iunie se efectuează următoarele operaţiuni privind materiile prime:
 Cumpărare de materii prime: 600 litri la preţul de facturare de 1 leu/litru plus
T.V.A., achitate prin bancă;
 Cheltuieli de transport: 60 lei plus T.V.A., care se achită în numerar;
 Consum de materii prime:700 litri evaluat după metoda LIFO.
 Achiziţionarea de materii prime conform facturii:
% = 401 Furnizori 744 lei
301 Materii prime 600 lei
4426 TVADeductibilă 144
lei
 Înregistrarea cheltuielilor de transport achitate în numerar:
% = 5311 Casa în lei 74 lei
301 Materii prime 60 lei
4426 TVADeductibilă 14
lei
 Costul de achiziţie unitar al materiilor prime cumpărate: (600+60)/600
= 1,1 lei/litru
 Achitarea cu ordin de plată a metriilor prime:
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 744 lei

 Consum de materii prime, conform bonului de


consum:600*1,1+100*0,8 = 740 lei
601 Ch.cu materii prime = 301 Materii prime
740 lei
Presupunem că societatea comercială Powertek S.R.L. este o entitate mijlocie
înregistrată în scop de T.V.A. şi ţine evidenţa stocurilor la cost de achiziţie cu ajutorul
inventarului intermitent. Aceasta efectuează următoarele operaţiuni privind combustibilul:
 Stoc iniţial de combustibili, evaluat la costul de achiziţie în care se include
cheltuieli: 200 lei
 Cumpărare de combustibili: 500 lei plus T.V.A. cu plata în numerar
 La inventarierea de la sfârşitul periodei se constată un sold de combustibili de
100 lei.
 Includerea în cheltuieli a soldului iniţial de combustibili, pornind de la
premise că se va consuma în cursul perioadei:
6022 Ch.privind comb. = 3022 Combustibili
200 lei
 Achiziţionarea de combustibili cu plata în numerar:
% = 5311 Casa în lei 620
lei
6022 Ch.privind comb. 500
lei
4426 TVADeductibilă
120 lei
 Înregistrarea stocului final de combustibili stabilit la inventariere:
3022 Combustibili = 6022 Ch.privind comb.
100 lei
sau
6022 Ch.privind comb. = 3022 Combustibili
(100) lei
 Calcularea consumului de combustibili: 200+500-100=600 lei
5. Studiu de caz privind evaluarea stocurior la intrarea în patrimoniu.
Conform facturilor, societatea comercială Marina S.R.L. se aprovizionează cu materii
prime la preţul de achiziţie de 1.600 lei + T.V.A. 24%. Cheltuielile de transport sunt de 50 lei
plus T.V.A. şi se achită în numerar.
Evaluarea stocurilor cumpărate, la Costul de achiziţie = Preţul de cumpărare fără T.V.A.
+ Taxe nerecuperabile ( taxe vamale, accize, comisioane, etc.) + Chelt. de transport,
manipulare şi alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri + T.V.A. înscrisă
în factura furnizorului în cazul în care cumpărătorul nu este plătitor de T.V.A.
 Achiziţionarea de materii prime intrate în gestiune în baza recepţiei
întocmite:
% = 401 Furnizori
1.984 lei
301 Materii prime
1.600 lei
4426 TVA deductibilă
384 lei
 Cheltuieli de transport achitate în numerar:
% = 5311 Casa în lei
62 lei
301 Materii prime
50 lei
4426 TVA deductibilă
12 lei
Costul de achiziţie al materiilor prime cumpărate = 1.600 + 50 = 1.650 lei
În cadrul secţiilor auxiliare se confecţionează obiecte de inventar, înregistrate la costul
de producţie de 500 lei . Ulterior se dau în consumul productiv obiecte de inventar în valoare
de 100 lei .
Evaluarea stocurilor fabricate, la Costul de producţie = Cheltuieli directe cu materiile
prime, cu materialele, cu salariile mincitorilor direct productivi + Cota de cheltuieli indirecte (
amortizarea utilajelor, cu reparaţiile, cu salariile personalului de conducere, etc).
VARIANTA I.
 Obţinerea produselor din producţie proprie conform bonului de predare:
345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor
500 lei
 Transferarea produselor la materiale de natura obiectelor de inventar:
303 Mat.de nat.ob.de inv. = 345Produse finite
500 lei
 Eliberarea din magazie a obiectelor de inventar pentru consum:
711 Variaţia stocurilor = 303 Mat.de nat.ob.de inv.
100 lei
VARIANTA II.
 Obţinerea produselor finite din producţia proprie conform bonului de
predare:
345 Produse finite = 711 Variaţia stocurilor
500 lei
 Transferarea produselor la materiale de natura obiectelor de inventar:
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite
500 lei
303 Mat.de nat.ob.de inv. = 701 Ven.din vânz. prod.finite
500 lei
 Eliberarea din magazie a obiectelor de inventar pentru consum:
603 Chelt.priv.mat.de nat.ob.de inv = 303 Mat.de nat.ob. de inv.
100 lei
Societatea comercială Marina S.R.L. primeşte sub formă de donaţie materiale
auxiliare evaluate la valoarea de 300 lei.
Evaluarea stocurilor obţinute cu titlu gratuit, la Valoarea justă (de utilitate) = Preţul
presupus că îl acceptă un client în cadrul unei tranzacţii comerciale cu preţul determinat
obiectiv.
 Primirea donaţiei :
3021 Materiale auxiliare = 7582 Venituri din donaţii şi subv.
300 lei
 T.V.A. aferentă bunurilor donate 300 x 24% = 72 lei
635 Chelt.cu alte imp.taxe şi vărs.asimilate = 4427 TVA colectată
72 lei
Se recepţionează materii prime depuse de un asociat ca aport social în natură în
valoare de 500 lei.
Evaluarea stocurilor aduse ca aport în natură, Valoarea de aport = stabilită în urma
evaluării:

301 Materii prim. = 456 Decontări cu acţionarii sau


500 lei
asociaţii privind capitalul
La începutul perioadei există un stoc de semifabricate de 100 buc. Evaluate la costul
standard de 8 lei/buc.,diferenţele de preţ aferente stocului iniţial fiind de 300 lei. În cursul
perioadei societatea a produs 800 de buc.de semifabricate la preţ de producţie de 6.100 lei.
Se livrează terţilor 400 buc.la preţul de vânzare de 10 lei/buc. + T.V.A. , factura încasăndu-se
prin bancă.
Evaluarea stocurilor la Costul standard:
 Obţinerea de semifabricate evaluate la preţul standard: (800x8=6400lei)
341 Semifabricate = 711 variaţia stocurilor
6.400 lei
 Diferenţele de preţ aferente producţiei obţinute: 6.100-6.400= -300 lei
348 Diferenţe de preţ la prod. = 711 Variaţia stocurilor
-300 lei
 Vânzarea semifabricatelor: (400x10=4000):
411 Clienţi = %
4.960 lei
702 Ven.din vânz.semifabricatelor
4.000 lei
4427 TVA Colectată
960 lei
 Scoaterea din evidenţă a semifabricatelor livrate: 400*8=3.200 lei
711 Variaţia stocurilor = 341 Semifabricate
3.200 lei
 Se calculează coeficientul diferenţelor de preţ:
K= (Si 348 + Rd 348)/(Si 341 + Rd 431) = (100-300)/(800+6400) =
0,0277
 Diferenţă de preţ aferentă producţiei vândute : 3200x(-0,277) = - 88,64 lei
711 Variaţia stocurilor = 348 Dif. de preţ la prod. fin. -
88,64 lei
 Încasarea facturii:
5121 Cont la bănci în lei = 411 Clienţi
4.760 lei
Societatea comercială Marina S.R.L. prezintă la începutul perioadei un sold de marfă
evaluat la preţul de vânzare cu amănuntul de 1.428 lei (1.000 lei preţul de facturare, 200 lei
adaosul comercial, 228 lei T.V.A. neexigibil). Se achiziţionează mărfuri la preţul de
cumpărare de 2.000 lei + T.VA., cota de adaos comercial este de 30% din preţul de
cumpărare. Se vând în numerar mărfuri în valoare de 2.142 lei inclusiv T.V.A. colectată.
Evaluarea stocurilor, la Preţul cu amănuntul:
 Rcepţia mărfurilor
-înregistrarea facturii privind mărfurile achiziţionate:
% = 401 Furnizori
2.480 lei
371.1 Mărfuri
2.000 lei
4426 TVA Deduvtibilă
480 lei
-înregistrarea adaosului comercial şi a T.V.A.-ului neexigibil:
371.1 Mărfuri = %
1.224 lei
378 Dif.de preţ la mărf.(2000*30%)
600 lei
4428 TVA Neexigibilă(2000+600)*24%
624 lei
 Încasări în numerar din vănzarea mărfurilor conform raporturilor zilnice de
casa de marcat :
5311 Casa în lei = %
2.142 lei
707 Ven.din vânz.mărf.(2142*100 :124)
1.727 lei
4427 TVA Colectată (2142*24:124)
415 lei
 Coeficientul mediu de rabat: K = (Si 378 + Rc 378) :(Si 371 + Rd 371- Si
4428-Rc 4428) = 800:3.800 = 0.2156
 Descărcarea gestiunii de mărfurile vândute
% = 371.1 Mărfuri
2.142 lei
378 Dif.de preţ la mărf.(1727*0,2156)
372 lei
607 Ch.privind mărf. (1727-372)
1.355 lei
4428 TVA Neexigibilă (1727*24%)
415 lei
6. Studiu de caz privind imobilizările necorporale în curs de execuţie.
Societatea comercială MARINA S.R..L hotărăşte să-şi modernizeze tehnologia de
fabricaţie a unui produs. Entitatea achită în numerar un avans de 1.000 lei plus T.V.A. unui
institut de proiectare care va realiza lucrările de cercetare. După finalizarea lucrărilor,
institutul facturează documentaţia la valoarea de 4.000 lei plus T.V.A. Decontarea facturii se
va face prin bancă, ţinându-se seamă de avansul achitat. Cheltuielile de cercetare se
amortizează în 20 de ani.
 Înregistrarea avansului acordat, conform facturii şi a chitanţei:
% = 5311 Casa în lei
2.480 lei
234 Avansuri pt.imobilizari necorp.
2.000 lei
4426 TVA deductibilă
480 lei
 Primirea facturii la finalizarea lucrărilor de cercetare:

% = 404 Furnizori de imobilizări


4.960 lei
233 Imobilizări necorporale
în curs de execuţie
4.000 lei
4426 TVA deductibilă
960 lei
 Stornarea avansului, conform facturii de stornare:
% = 404 Furnizori de imobilizări
- 2.480 lei
234 Avansuri pt.imobilizari necorp.
- 2.000 lei
4426 TVA deductibilă
- 480 lei
 Recepţia documentaţiei:
203 Cheltuieli de dezvoltare = 233 Imobilizări necorporale
4.000 lei
în curs de execuţie
 Decontarea facturii ( 4.960 – 2.480 = 2.480):
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei
2.480 lei
 Amortizarea lunară:
6811 Chelt.de exploatare privind = 2803 Amortizarea chelt.de
200 lei
amortizarea imobilizărilor dezvoltare
 Scoaterea din evidenţă a cheltuielilor complet amortizate:
2803 Amortizarea cheltuielilor = 203 Cheltuieli de dezvoltare
4.000 lei
de dezvoltare
7. Studiu de caz privind imobilizările corporale în curs de execuţie.
Societatea comercială TAM RIGIPS S.R.L. încheie un contract cu un antreprenor
pentru construirea unei hale de producţie. La sfârşitul primei luni, constructorul facturează
lucrările de investiţii la valoarea de 100.000 lei. În a doua lună se finalizează lucrările de
investiţii şi se facturează restul lucrărilor în valoare de 40.000 lei. Achitarea facturilor se va
face cu ordin de plată. Durata de utilizare a halei este de 25 ani. După 28 de ani de utilizare
hala de producţie se vinde cu preţul de 50.000 lei, factura încasându-se cu ordin de plată.
Observaţie: În cazul livrării de terenuri construibile, clădiri noi, lucrări de construcţii
montaj se aplică taxarea inversă, când furnizorul şi clientul vor înregistra factura atât în
jurnalul de vânzări cât şi în jurnalul de cumpărări, sumele fiind preluate corespunzător în
Decontul de T.V.A. T.V.A.-ul înscris în factură nu se va deconta efectiv între cei doi
parteneri.
 Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie la sfârşitul primei
luni:
231 Imobilizări corporale = 404 Furnizori de imobilizări
100.000 lei
în curs de execuţie
4426 TVA Deductibilă = 4427 TVA Colectată
24.000 lei
 Înregistrarea imobilizărilor corporale în curs de execuţie în luna a doua:
231 Imobilizări corporale = 404 Furnizori de imobilizări
40.000 lei
în curs de execuţie
4426 TVA deductibilă = 4427 TVA colectată
9.600 lei
 Darea în exploatare a obiectivului de investiţii:
212 Construcţii = 231 Imobilizări corporale
140.000 lei
în curs de execuţie
 Achitarea datoriilor către antreprenor:
404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei
140.000 lei
 Amortizarea lunară a construcţiei: 140.000 / 25 ani / 12 luni = 466,66 lei
6811 Chelt.de exploatare privind = 2812 Amortizarea construcţiilor
466,66 lei
amortizarea imobilizărilor
 Vânzarea halei:
461 Debitori diverşi = 7583 Venituri din cedarea activelor
50.000 lei
Observţie : Livrarea de construcţii este o operaţiune scutită de T.V.A., cu excepţia
construcţiilor noi.
 Scoaterea din evidenţă a halei complet amortizată:
2812 Amortizarea construcţiilor = 212 Construcţii
140.000 lei
 Încasarea creanţei cu ordin de plată:
5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi
50.000 lei
8. Studiu de caz privind evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu.
Societatea comercială Marina S.R.L. prezintă stocul iniţial şi mişcările din cursul lunii
aprilie privind materia prima - făină:
Data Operaţia Cantitatea(kg) Cost unitar(lei)
01.04 Stoc iniţial 300 0,80
08.04 Aprovizionare 500 1,00
16.04 Consum 400
21.04 Aprovizionare 300 1,24
28.04 Consum 600

Se evaluează ieşirile (consumul) de făină, precum şi stocul final pe baza metodelor de


evaluare cunoscute:

Metoda “ prima intrare-prima ieşire” ( FIFO ):

Data Operatia Intrari Iesiri Stoc


Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V
01.04 Stoc initial 300 0,80 240
08.04 Aprovizionare 300 0,80 240
500 1,00 500 500 1,00 500
16.04 Consum 300 0,80 240 400 1,00 400
100 1,00 100
21.04 Aprovizionare 400 1,00 400
300 1,24 372 300 1,24 372
28.04 Consum 400 1,00 400 100 1,24 1,24
200 1,24 248
TOTAL 800 872 1,000 988 100 1,24 124

 Aprovizionarea cu materii prime, conform facturii:


% = 401 Furnizori
1.081,28 lei
301 Materii prime
872,00 lei
4426 TVA Deductibilă
209,28 lei
 Consumul de materii prime, conform bonului de consum:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime
988,00 lei
Metoda “ ultima intrare-prima ieşire ( LIFO ):
Data Operaţia   Intrări     Ieşiri     Stoc  
    Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V
01.04 Stoc iniţial             300 0,80 240
08.04 Aprovizionare             300 0,80 240
    500 1,00 500       500 1,00 500
16.04 Consum       400 1,00 400 300 0,80 240
          100  1,00  100 
21.04 Aprovizionare             300 0,80 240
100 1,00 100
    300 1,24 372       300 1,24 372
28.04 Consum       300 1,24 372 100 0,80 80
100 1,00 100
          200 0,80 160      
  TOTAL 800   872 1,000   1.032 100 0,80 80

 Aprovizionarea cu materii prime, conform facturii:


% = 401 Furnizori
1.081,28 lei
301 Materii prime
872,00 lei
4426 TVA deductibilă
209,28 lei
 Consumul de materii prime, conform bonului de consum:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime
1.032,00 lei
Metoda costului mediu ponderat ( CMP ) calculat după fiecare recepţie:

Data Operaţia Intrări Ieşiri Stoc


Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V
01.04 Stoc iniţial 300 0,800 240
08.04 Aprovizionare 500 1,00 500 800 0,925 740
16.04 Consum 400 0,925 370 400 0,925 370
21.04 Aprovizionare 300 1,24 372 700 1,060 742
28.04 Consum 600 1,060 636 100 1,060 106
TOTAL 800 872 1,000 1.006 100 1,060 106

CMP = (Vsp + Vi) : (Qsp + Qi) unde:


Vsp = valoarea stocului precedent;
Vi = valoarea intrărilor;
Qsp = cantitatea existentă în stocul precedent;
Qi = cantitatea intrărilor.
 Aprovizionarea cu materii prime, conform facturii:
% = 401 Furnizori
1.081,28 lei
301 Materii prime
872,00 lei
4426 TVA deductibilă
209,28 lei
 Consumul de materii prime, conform bonului de consum:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime
1.006,00 lei
Metoda costului mediu ponderat ( CMP ) calculat la sfârşitul lunii:
Data Operaţia Intrări Ieşiri Stoc
Q C.U. V Q C.U. V Q C.U. V
01.04 Stoc iniţial 300 0,800 240
08.04 Aprovizionare 500 1,00 500 800
16.04 Consum 400 400
21.04 Aprovizionare 300 1,24 372 700
28.04 Consum 600 100
TOTAL 800 872 1,000 1,01 1.010 100 1,01 101

CMP = (Vsi + Vi) : (Qsi + Qi) unde:


Vsi = valoarea stocului iniţial;
Vi = valoarea intrărilor;
Qsp = cantitatea existentă în stocul iniţial;
Qi = cantitatea intrărilor.
 Aprovizionarea cu materii prime, conform facturii:
% = 401 Furnizori 1.081,28
lei
301 Materii prime 872,00
lei
4426 TVA deductibilă 209,28
lei
 Consumul de materii prime, conform bonului de consum:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime
1.010,00 lei
9. Studiu de caz privind producţia în curs de execuţie aferentă stocurilor.
Societatea comercială AL&MAX S.R.L., în baza inventarierii de la finele exerciţiului
curent (31 decembrie 2011) a producţie în curs de execuţie, stabileşte că valoarea producţiei
neterminate este 5.000 lei. De asemenea, pentru deprecierea producţiei în curs de execuţie, se
constituie un provizion în sumă de 950 lei.
 Înregistrarea în contabilitate a producţiei neterminate la 31.12.2011:
331 Produse în curs de execuţie = 711 Venituri aferente costurilor 5.000
lei
stoc. de produse
 Înregistrarea în contabilitate a provizionului pentru deprecierea producţiei
în curs de execuţie
6814 = 393 950
lei
Chelt.de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea
amortizările, provizioanele şi producţiei în curs de execuţie
ajustările pentru deprecierea
activelor circulante
 Reluarea în anul următor a producţiei neterminate, stabilită prin inventarul
efectuat anterior
711 Venituri aferente costurilor = 331 Produse în curs de execuţi 5.000
lei
stocurilor de produse
 Înregistrarea în contabilitate a produselor finite, în cursul lunii ianuarie, la
costul de producţie 7.200 lei:
345Produse finite = 711 Venituri aferente costurilor 7.200
lei
stocurilor de produse
 Se descarcă gestiunea pentru produsele finite vândute în cursul lunii ianuarie,
la costul de producţie de 5.500 lei:
711 Venituri aferente costurilor = 345 Produse finite 5.500
lei
stocurilor de produse
 La sfârşitul lunii ianuarie 2012, se evidenţiază producţia neterminată, în urma
inventarieii şi evaluării la costul de producţie de 2.500 lei
331 Produse în curs de execuţie = 711 Venituri aferente costurilor
2.500 lei
stocurilor de produse
 La începutul lunii februarie 2012, se reia procesul de fabricaţie şi se
înregistrează scăderea din gestiune a producţiei neterminate, constatată la închiderea lunii
ianuarie 2012.
711 Venituri aferente costurilor = 311 Produse în curs de execuţie
2.500 lei
stocurilor de produse
 La 31.03.2012, pe baza inventarului se constată că provizionul constituit la
începutul anului, nu se mai justifică şi ca urmare se anulează pentru suma de 950 lei
3 93 Ajustări pentru deprecierea = 6814 Cheltuieli de exploatare privind
950 lei
producţiei în curs de execuţie amortizările, provizioanele şi
ajustările
pentru deprecierea activelor
circulante

10. Studiu de caz privind contabilizarea tranzacţiilor în sistem second-hand.


Societatea comercială Germ S.R.L. achizitionează 500 kg. haine second hand la
preţul de 30 lei/kg. Valoarea mărfii pe factura furnizorului este de 15.000 lei plus T.V.A. şi se
achită cu ordin de plată.
Marfa se va vinde la bucată. În acest sens se va întocmi un proces verbal de
transformare a mărfii din kg.. în bucăţi. În baza procesului verbal întocmit, rezultă 10.000
bucăţi haine la preţul de 1,5 lei/buc (500kg.*30 lei/kg = 15.000 lei / 10.000 buc = 1,5
lei/buc) .
Se întocmeşte NIR-ul, pe baza procesului verbal pentru marfa intrată de 10.000 buc.
la preţul de 1,5 lei/buc (preţ furnizor) şi preţul de vânzare cu amanuntul de 3,8 lei/buc.
Din Jurnalul de vânzări rezultă că s-au vândut mărfuri în valoare de 12.400 lei
(inclusiv T.V.A.)
 Achiziţia mărfii second hand şi receptia acesteia:
371 Mărfuri = % 38.000
lei
401 Furnizori 15.000
lei
378 Adaos comercial 15.645
lei
4428 TVA Neexigibil 7.355
lei
 Vânzarea şi încasarea mărfurilor pe baza bonului fiscal emis:
5311 Casa în lei = % 12.400
lei
707 Venituri din vânzări de mărfuri 10.000
lei
4427 TVA colectată 2.400
lei
 Achitarea facturii furnizorului:
5121 Banca în lei = 401 Furnizori
15.000 lei
 Coeficientul mediu de rabat : k =( Si378 + Rc378)/(Si371 + Rd371 – Si4428 –
Rc4428) = 15.645 / ( 38.000 – 7.355 ) = 0,5105
 Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:
% = 371 Mărfuri
12.400 lei
607 Cheltuieli cu mărfurile
4.895 lei
4428 TVA neexigibil
2.400 lei
378 Adaos comercial
5.105 lei
În cazul schimbării preţurilor de vânzare, trebuie întocmit un NIR de schimbare de
preţ.
11. Studiu de caz privind tranzacţiile în regim de consignaţie.
 Bunuri în regim de consignaţie primite de la persoane fizice sau juridice
necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de T.V.A.
Unitatea de consignaţie S.C. Powertek Comapany S.R.L. primeşte de la S.C. Perot
Consultancy S.R.L., neplătitoare de T.V.A., o colecţie de gravuri în valoare de 5.000 lei
şi de la persoana fizică Popescu Marian o piesă de mobilier în valoare de 3.000 lei.
Unitatea de consignaţie percepe un comision de 16% pentru gravuri şi 12% pentru piesa
de mobilier. Baza de calcul a T.V.A.-ului o reprezintă comisionul perceput de unitatea de
consignaţie.
Calculul preţului de vânzare cu amănuntul pentru colecţia de gravuri:
Val. colecţie gravuri = 5.000 lei
Val. Comision = 5.000 * 16% = 800 lei
Val. T.V.A. af. comision = 800 * 24% = 192 lei
Val. Totală a colecţiei de gravuri = 5.000 + 800 = 5.800 lei
Val. colecţiei de gravuri la preţ cu amănuntul = 5.800 + 192 = 5.992 lei
Calculul preţului de vânzare cu amănuntul pentru piesa de mobilier:
Val. piesei de mobilier = 3.000 lei
Val. comision = 3.000 * 12% = 360 lei
Val. T.V.A. af. comision = 360 *24% = 86 lei
Val. Totală a piesei de mobilier = 3.000 + 360 = 3.360 lei
Val. piesei de mobilier la preţ cu amănuntul = 3.360 + 86 = 3.446 lei
T.V.A. Colectată = 192 + 86 = 278 lei
 Recepţia bunurilor la primirea mărfii şi stabilirea preţului de vânzare cu
amănuntul:
Bunurile primite în regim de consignaţie se înregistrează extracontabil pe “debitul” lui
8033 “Valori materiale primite în păstrare sau custodie”, cu următoarea valoare: 5.000 +
3.000 = 8.000 lei
 Vânzarea bunurilor la preţul de vânzare:
5311 Casa în lei = % 9.438 lei
707 Venituri din vânzarea mf. 9.160 lei
(5.800+3.360)
4427 T.V.A. Colectată 278 lei
(192+86)
 Consignaţia anunţă deponenţii (consignatarii) despre vânzarea bunurilor,
moment în care persoana juridică emite factura către consignaţie pentru
valoarea bunurilor:
371 Mărfuri = 401.Pers.Juridică 5.000 lei
371 Mărfuri = 401.Pers.Fizică 3.000 lei
 Înregistrarea adaosului cpmercial şi T.V.A. neexigibilă:
371 Mărfuri = % 1.438 lei
378 Diferenţe de preţ la mărfuri 1.160 lei
(9.160-8.000)
4428 T.V.A. Neexigibilă 278 lei
(192+86)
 Descărcarea din gestiune a mărfurilor vândute:
% = 371 Mărfuri 9.438 lei
607 Ch. priv. mf. 8.000 lei
378 Dif. de preţ la mf. 1.160 lei
4428 T.V.A. Neexigibiă 278 lei
Concomitent se descarcă gestiunea extracontabil, pe creditul lui 8033 Valori
materiale primite în păstrare sau custodie, cu următoarea valoare: 5.000 + 3.000 lei = 8.000
lei
 Achitarea mărfurilor vândute către deponenţi:
% = 5311 Casa în lei 8.000 lei
401.Pers.Juridică 5.000 lei
401.Pers.Fizică 3.000 lei
 Reflectarea exigibilităţii T.V.A.- ului:
4427 T.V.A. Colectată = 4423 T.V.A. De Plată 278 lei
 Palata T.V.A. – ului către bugetul statului:
4423 T.V.A. De Plată = 5311 Casa în lei 278 lei
 Bunuri primite în consignaţie de la deponenţi persoane jurdice, plătitori de
T.V.A.
S.C. Rentaleq S.A. cedează consignaţiei Electronic spre vânzare, produse electronice
în valoare de
10.000 lei, T.V.A. 24%. S.C. Rentaleq întocmeşte avizul de expediţie. Unitatea de consignaţie
aplică la valoarea mărfii primate un comision de 15%, pentru a determina valoarea totală a
mărfii destinată vânzării (fără T.V.A.).
Calculul preţului de vânzare cu amănuntul:
Val. mf. primită = 10.000 lei
Comision = 15% * 10.000 = 1.500 lei
Val. Totală mf. = 10.000 +1.500 = 11.500 lei
Val. T.V.A. = 11.500 * 24% = 2.760 lei
Val. Totală = 11.500 + 2.760 = 14.260 lei
În unitatea de consignaţie, preţul de vânzare al produselor electronice s-a stabilit în
sumă de 14.260 lei. După vânzarea acestor produse, S.C. Rentaleq S.A. întocmeşte factura.
Reflectarea în contabilitatea unităţii de consignaţie:
Componentele facturii de la S.C. Rentaleq S.A. sunt:
Preţ Vânzare = 10.000 lei
Val. T.V.A. = 10.000 * 24% = 2.400 lei
Val. Totală Fc. = 10.000 + 2.400 = 12.400 lei
Stabilirea T.V.A.-ului de plată:
T.V.A. Colectată = 2.760 lei (11.500*24%)
T.V.A. De Plată = 2.760 – 2.400 = 360 lei
 Înregistrarea mărfurilor primite la preţ de vânzare cu amănuntul se face
extracontabil pe debitul lui 8033 Valori materiale primiteîn păstrare sau custodie cu suma
de 12.400 lei
 Încasarea contravalorii mărfurilor vândute:
5311 Casa în lei = %
14.260 lei
707 Venituri din vânzarea mf.
11.500 lei
4427 T.V.A. Colectată
2.760 lei
 Primirea facturii de la S.C. Rentaleq S.A.:
% = 401 Furnizori
12.400 lei
371 Mărfuri
10.000 lei
4426 T.V.A. Deductibilă
2.400 lei
 Înregistrarea adaosului commercial şi T.V.A. neexigibil:

371 Mărfuri = %
4.260 lei
378 Diferenţe de preţ la mf.
1.500 lei
4428 T.V.A. Neexigibilă
2.760 lei
Concomitent, se descarcă gestiunea extracontabil, pe creditul lui 8033 Valori
materiale primate în pastrare sau custodie cu următoarea valoare: 10.000 + 2.400 = 12.400
lei
 Descărcarea gestiunii mărfurilor vândute:
% = 371 Mărfuri
607 Ch. privind mf.
10.000 lei
378 Dif. de preţ la mf.
1.500 lei
4428 T.V.A. Neexigibilă
2.760 lei
 Plata către S.C. Rentaleq S.A:
401 Furnizori = 5311 Casa în lei
12.400 lei
 Exigibilitatea T.V.A.:
4427 T.V.A.Colectată = %
2.760 lei
4426 T.V.A. Decuctibilă
2.400 lei
4423 T.V.A. De Plată
360 lei
 Plata T.V.A.-ului către bugetul statului:
4423 T.V.A. De Plată = 5311 Casa în lei
360 lei
12. Studiu de caz privind tranzacţiile la o casă de amanet.
O casă de amanet încheie un contract cu o persoană fizică – Popescu Maria,
proprietara unui bun de valoare, pe baza căruia îi acordă un împrumut în sumă de 3.000 lei
pe o perioadă de 6 luni. Pentru aceasta, se percepe persoanei fizice un comision de 15%.
 Înregistrările contabile la acordarea împrumutului:
2678 Alte creanţe imob. = 5311 Casa în lei
3.000 lei
Concomitent – extracontabil se înregistrează pe debitul contului 8033 Valori
materiale primite în păstrare sau custodie, suma de 3.000 lei.
La data scadentă, pot interveni următoarele situaţii:
a) Persoana fizică rambursează împrumutul şi comisionul, primind în schimb bunul de
valoare:
5311 Casa în lei = 2678 Alte creanţe imob.
3.000 lei
5311 Casa în lei = 704 Venituri din serv.prest.
450 lei
Concomitent – extracontabil se înregistrează pe creditul contului 8033 Valori
materiale primite în păstrare sau custodie suma de 3.000 lei.

b) Persoana fizică nu restituie la data scadentă împrumutul şi comisionul.


În aceste condiţii, casa de amanet devine proprietara bunului de valoare. Aceasta
poate opta fie pentru păstrarea în patrimoniu a bunului, fie pentru valorificarea acestuia prin
vânzare obişnuită sau în sistem de consignaţie, potrivit contractului încheiat cu debitorul.
Dacă societatea hotărăşte reţinerea bunului în patrimoniu, ca mijloc fix:
- se înregistrează mijlocul fix
213 Instal.tehnice,mijl.de transp. = 2678 Alte creanţe imob.
3.000 lei
animale şi plantaţii
Evaluarea bunului la valoarea de piaţă - presupunem că valoarea de piaţă este de
4.500 lei
- înregistrarea mijlocului fix la valoarea de piaţă:
213 Instal.tehnice,mijl.de transp. = 7588 Alte venit.din expl.
1.500 lei
animale şi plantaţii
Dacă se hotărăşte vânzarea bunului, în funcţie de modalitatea de valorificare, se
disting următoarele situatii:
I. La vânzarea obişnuită se cunosc:
- preţ evaluat 3.000 lei
- adaos comercial 30%: 900 lei
- TVA 936 lei (3.900 x 24%)
- Înregistrarea intrării în gestiune a mărfii:
371 Mărfuri = % 4.836 lei
2678 Alte creanţe imob. 3.000 lei
378 Dif.de preţ la mf. 900 lei
4 428 TVANeexigibilă 936 lei
Concomitent – extracontabil se înregistrează pe creditul contului 8033 Valori
materiale primite în păstrare sau custodie suma de 3.000 lei.
- Înregistrarea vânzării bunului:
5311 Casa în lei = % 4.836 lei
707 Venituri din vz.mf. 3.900 lei
4427 TVAColectată 936 lei
- Înregistrarea descărcării din gestiune a bunului:
607 Ch.privind mf. = % 7.836 lei
371 Mărfuri 3.000 lei
378 Dif.de preţ la mf. 900 lei
4428 TVANeexigibilă 936 lei
II. La vânzarea în sistem de consignaţie se cunosc:
- preţ evaluat 3.000 lei
- comision 10%: 300 lei
- TVA 792 lei (3.300 x 24%)
- Înregistrarea vânzării bunului:
5311 Casa în lei = % 4.092 lei
707 Venituri din vz.mf. 3.300 lei
4427 TVAColectată 792 lei
- Casa de amanet anunţă persoana fizică de vânzarea mărfii şi înregistrează în gestiune
marfa:
371 Mărfuri = % 4.092 lei
2678 Alte creanţe imob. 3.000 lei
378 Dif.de preţ la mf. 300 lei
4428 TVANeexigibilă 792 lei
- Înregistrarea descărcării din gestiune a mărfii vândute:
607 Ch.privind mf. = % 4.092 lei
371 Mărfuri 3.000 lei
378 Dif.de preţ la mf. 300 lei
4428 TVANeexigibilă 627 lei
Concomitent – extracontabil se înregistrează pe credit contului 8033 Valori materiale
primite în păstrare sau custodie suma de 3.000 lei.
La scadenţă, proprietarul bunului poate solicita prelungirea termenului de scadenţă.
Casa de amanet percepe un comision suplimentar pentru perioada de prelungire, iar după
expirarea noului termen, se procedează conform celor două variante prezentate mai sus
(încasarea împrumutului şi restituirea bunului sau bunul devine proprietatea casei de
amanet).

13. Studiu de caz privind tranzacţiile la o casă de schimb valutar.


La punctul de schimb valutar deschis de către S.C. ANAVAL S.R.L. se efectuează în
luna aprilie 2012 următoarele operaţii de vânzare /cumpărare de valută către / de la
populaţie la cursurile afişate în moneda naţională:
01.04.2012 : Sold casa lei  3,000
01.04.2012: Sold casa euro 1,500
01.04.2012: Curs BNR 4,25
15.04.2012 : Curs BNR 4,30
15.04.2012 :Curs Cumparare euro 4,00
15.04.2012: Curs Vanzare euro 4,54
30.04.2012: Curs BNR 4.40
Un client cumpară 2.000 euro la cursul afişat de 4,550 lei /€ - casa de schimb vinde
euro.
Un client vinde 1.500 € la cursul afişat de 4,54 lei/€ - casa de schimb cumpără euro.
5314 Casa în valută       =     5311 Casa în lei 6000 lei (1500€*4.0 curs afişat)
5314 Casa în valută       =     708 Venituri din 450 lei (6450 val la curs BNR  –
6000 val
activităţi diverse la curs cumpărare €)
Conform legislaţiei la venituri se va înregistra numai suma ce reprezintă comisionul
casei de schimb valutar la momentul tranzacţiei.
Sold final la sfârşitul zilei: 
Sold casă lei : 3000 lei+8600+480-6000=6080 lei
Sold casă euro :  1500 € - 2000 € + 1500 € = 1000 €
Sold casă euro echivalent lei: 6375-8600+6000+450=4225 lei
Sold casă euro 30.04.2012 / 1000€ * curs BNR 4.4 =4400 lei
La finalul lunii - 30.04.2012 se face reevalurarea la cursul BNR al soldului din casa
în valută astfel:
Diferenţe de curs favorabile: 
5314 Casa în valută = 765 Venituri din diferenţe de curs 175lei
(4.400lei-40.225lei)
Ca activităţi specifice casei de schimb valutar mai putem întalni următoarele
cazuri:
 Plusurile şi minusurile în casă stabilite de către persoana desemnată în firmă
să verifice zilnic numerarul din casieria în lei şi casieria în valută şi registrele contabile
aferente.
Presupunem că la casa în lei, soldul registrului de casă este 5.600 lei, iar numerar se
stabileşte o sumă de 5.900 deci un plus de 300 lei iar la casa în valută un sold de 3.000 € iar
numerar 3.100 un plus de 100 € la curs BNR de 4.4
 Înregistrarea plusului:
5311 Casa în lei = 758 Alte venituri din exploatare 300
lei
5314 Casa în devize = 758 Alte venituri din exploatare 440 lei (100€
*4.4 curs BNR)
Presupunem că la casa în lei, soldul registrului de casă este de 5.000 lei, iar numerar
se stabileşte o sumă de 4800 lei deci un minus de 200 lei, sold casă valută 1500 €, numerar se
stabileşte o sumă de 1420 €, un minus de 80 €, ambele se impută casierului!
 Înregistrarea constatării minusului: 
     658 Alte cheltuieli de exploatare = 5311 Casa în lei
200 lei
658 Alte cheltuieli de exploatare = 5314 Casa în valută 352 lei  (80€-4.4
curs BNR)
 Recuperarea debitului de la persoana vinovată prin facturare: 
461 Debitori diverşi = % 684.48 lei
758 Alte venituri din exploatare
552 lei (200lei + 352lei)
    4427 TVAColectat” 132.48 lei
 Încasarea debitului: 
5311 Casa în lei = 461 Debitori diverşi 200 lei
5314 Casa în valută = 461 Debitori diverşi 352 lei
(valoarea la data
imputării)
 Presupunem că încasarea debitului la casa în valută se face la curs de 4.5 curs
BNR 
5314 Casa în valută =765 Venituri din dif. de curs 8 lei (360 lei adica 80€*4.5 – 352
adica 80€*4.4)
 Bancnote deteriorate şi răscumpărate
  Presupunem că la sfărşitul unei zile se constată deteriorarea unei bancnote de 100€ ce
nu mai poate fi pusă în circulaţie şi se hotărăşte ca aceasta sa fie returnată Băncii Naţionale
care o răscumpără la o valoare de 75% din valoarea de pe piaţă. Curs BNR din data predării
bancnotei: 4.4 lei/€
 Predarea bancnotei: 
671 Ch. Evenim. Extraordinare = 5314 Casa în lei 440
lei (100€*4.4) 
 Recuperarea a 75% din valoarea bancnotei, valoarea răscumpărată se face în
lei pe baza unui document specific: 
5311 Casa in lei = 768 Alte venituri financiare 330 lei (440
lei*75%)
 Bancnote false
  Printre obligaţiile casei de schimb valutar se numără şi verificarea veridicităţii
bancnotelor iar în cazul în care se constată bancnote false, se va anunţa imediat organele
competente.
  Constatarea bancnotelor false după tranzacţie fără a putea identifica persoana
răspunzătoare de plasarea de bancnote false pe piaţă duce la imputarea prejudiciului de la
personalul răspunzator, situaţie prezentată mai sus.
 Cecuri de călătorie
 Se cumpără Cecuri de călătorie de la un client, valoare CEC 1.500 € curs BNR
4. Cursul afişat de casa de schimb este de 4.2 lei/€ pentru cumparare euro.                      
53241 Alte valori = 53242 Alte valori 6.300 lei (1.500€*4.2
curs afisat)
53241 Alte valori = 708    Alte venituri activităţi diverse 300 lei  ( 6.600 lei
adica 1.500€*4.4 curs BNR – 6.300 lei adică 1.500 €*4.2 curs afişat)
 Remiterea CEC-ului către banca emitentă, se face pe bază de borderouri: 
5114 Efecte remise spre scontare =53241   Alte valori 6.600 lei (1.500*4.4-
valoarea CEC-lui la curs BNR din data remiterii)
 Încasarea CEC-ului prin bancă curs BNR la data încasării, 4.500 lei/€ 
5124 Banca în valută = 5114  Efecte remise spre scontare 6.600 lei
5124 Banca în valută = 765 Venituri din diferente de curs 150 lei (1.500€*4.5
– 1.500€*4.4)
14. Studiu de caz privind importul de stocuri.
Societatea comercială Powertek Equipment S.R.L., înregistrată în scopuri de T.V.A.,
importă mărfuri la preţul extern de 1.000 euro la cursul de 4,30 lei/euro. Taxele vamale sunt
de 10%, iar comisionul vamal de 0,5% din preţul extern al mărfurilor. Taxele vamale şi
comisionul se achită prin virament bancar, în lei. Mărfurile se achita prin bancă la cursul de
4,40 lei/euro. Mărfurile se evaluează la costul de achziţie.
 Recepţia mărfurilor importate:
Preţul extern = 1.000 * 4.30 = 4.300 lei
371 Mărfuri = 401 Furnizori 4.300
lei
Taxe vamale = 4.300 * 10% = 430 lei
371 Mărfuri = 446 Alte imp., taxe şi vărsăm.asim. 430
lei
Comision vamal = 4.300 * 0,5% = 22 lei
371 Mărfuri = 446 Alte imp., taxe şi vărsăm.asim. 22
lei
 Taxarea inversă înregistrată în jurnalele de T.V.A.:
T.V.A. = 4.300 + 430 + 22 = 4.752 lei
4426 T.V.A. Ded. = 4427 T.V.A. Colect. 4.752
lei
 Achitarea taxelor vamale şi a comisionului vamal:
Taxă Vamală + Comision Vamal = 430 + 22 = 452 lei
446 Alte imp., taxe şi vărsăm.asim. = 5121 Conturi la Bănci
452 lei
 Achitarea mărfurilor la cursul de 4,40 lei/euro:
% = 5124 Conturi la bănci în valută
4.400 lei
401 Furnizori (1.000*4.300)
4.300 lei
665 Ch. din dif de curs valuta ” (4.40 – 4.30)*1.000
100 lei
15. Studiu de caz privind exportul de stocuri.
Societatea comercială Vision S.R.L., care are ca obiect de activitate
comercializareamărfurilor cu ridicata achiziţionează mărfuri în valoare de 1.500 lei plus
T.V.A., pe care ulterior le exportă la preţul extern de 1.000 euro la cursul 4,30 lei/euro. La
acelaşi curs valutar se achită în numerar asigurarea pe parcursul extern de 40 de euro şi
transportul pe parcursul extern de 60 de euro. Factura privind mărfurile se încasează prin
bancă la cursul de 4,40 lei/euro. T.V.A. deductibilă achitată furnizorului se recuperează de la
buget.
 Recepţia mărfurilor:
% = 401 Furnizori
1.860 lei
371 Mărfuri
1.500 lei 4426 T.V.A. Deductibilă
360 lei
 Achitarea prin bancă a mărfurilor cumpărate în lei:
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei
1.860 lei
 Achitarea în valută a asigurării pe parcurs extern:
Val. Asigurare = 40 * 4.30 = 172 lei
613 Ch.prime asig. = 5314 Casa în valută
172 lei
 Achitarea în valută a transportului pe parcurs extern:
Val. Transport = 60 * 4.30 = 258 lei
624 Ch transp de bun şi personal =5314 Casa în valută 258
lei
 Livrarea la export a mărfurilor (este operaţiune scutită de T.V.A.):
4111 Clienţi = 707 Venit din vz. mf. (1.000*4.30)
4.300 lei
 Descărcarea gestiunii cu mărfurile vândute:
607 Ch. priv. mf. = 371 Mărfuri
1.500 lei
 Încasarea în valută a creanţei externe (dif. favorabile de curs valutar – ct. 765):
5124 Cont la banca în valută = %
4.400 lei
4111 Clienţi (1.000*4.30)
4.300 lei
765 Venit dif. de curs val.
100 lei
 Regularizarea conturilor de T.V.A. la sfârşitul lunii:
4424 T.V.A. De Recuperat = 4426 T.V.A.Deductibilă
360 lei
16. Studiu de caz privind contabilitatea tranzacţiilor pe bază de comision.
Societate comercială Marin com S.R.L. cumpără acţiuni, printr-un intermediar căruia
îi plăteşte 1% din valoarea totală a tranzacţiei. Valoarea totală a acţiunilor este de 25.000 lei.
 Primire factură cheltuieli comision
%                    =        401   Furnizori    3.100 lei
622   Cheltuieli privind comisioanele şi onorariile    2.500 lei                         

4426 TVA Deductibilă                                                                          600 lei
 Plata facturii
401   Furnizori             =          5121  Banca în lei     3.100 lei
La sfârşitul lunii, societatea comercială Marin com S.R.L. închide conturile de
cheltuieli.
 Inchiderea conturilor de cheltuieli
121 profit sau Pierdere        =       622 Cheltuieli privind comisioanele şi
onorariile  2.500 lei
17. Studiu de caz privind stocurile în curs de aprivizionare.
La începutul lunii martie a anului 2012, societatea comercială ALFA S.R.L. cumpără
de la un furnizor cu sediul în Statele Unite ale Americii, materii prime în valoare de 45.000
dolari. Bunurile sunt transportate pe cale navală, iar cumpărătorul intră în posesia materiilor
prime din momentul în care bunurile sunt încărcate pe navă, în portul vânzătorului. În data de
10 martie 2012, transportatorul efectuează în numele cumpărătorului, atât încărcarea, cât şi
recepţia bunurilor.
Cursul valutar utilizat la data recepţiei este cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României, din ultima zi bancară anterioară operaţiunii
privind recepţionarea bunurilor. Astfel, cursul valutar utilizat pentru evaluarea bunurilor
recepţionate este de 3,0200 lei/dolar (acesta fiind de fapt, cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de Banca Naţională a României în data de 9 martie 2012, ultima zi bancară
anterioară operaţiunii de recepţie din data de 10 martie 2012).
Cu această ocazie, vânzătorul transferă cumpărătorului, atât proprietatea, cât şi
riscurile şi beneficiile. Recepţia bunurilor se face de către transportator în numele
cumpărătorului. La recepţie nu se constată diferenţe faţă de cantitatea livrată de vânzător,
moment în care transportatorul confirmă cumpărătorului existenţa bunurilor solicitate şi
transmite o copie a facturii primite de la furnizor şi o copie a procesului-verbal de recepţie. Pe
toată perioada transportului până la predarea bunurilor către cumpărător, acestea se află în
proprietatea cumpărătorului şi în răspunderea transportatorului. Plata furnizorului se face în 7
zile calendaristice de la încărcarea bunurilor pe nava transportatorului, respectiv 17 martie
2012. Cursul valutar utilizat la plata facturii este de 2,9000 lei/dolar.
Bunurile ajung în ţară în data de 12 mai 2012. Odată ajunse în ţară, transportatorul
predă cumpărătorului materiile prime şi facturează către acesta cheltuielile de transport în
valoare de 5.000 dolari. Data la care cumpărătorul a acceptat factura de transport este 12 mai
2012 iar cursul valutar utilizat la reflectarea în contabilitate a acestor cheltuieli este de 3,2000
lei/dolar (cursul de schimb valutar comunicat de BNR în data de 11 mai 2012).
În perioada imediat următoare, cumpărătorul vămuieşte bunurile importate şi plăteşte
taxele vamale în sumă de 12.800 lei şi TVA în sumă de 27.360 lei. Plata cheltuielilor de
transport se face în 2 zile calendaristice de la data facturării, respectiv în data de 14 mai 2010,
la cursul valutar de 3,2200 lei/dolar.
Cursul valutar utilizat la data decontării este cursul de schimb al pieţei valutare,
comunicat de BNR din 13 mai 2012, ultima zi bancară anterioară operaţiunii de decontare din
data de 14 mai 2012.
Odată ajunse la cumpărător, materiile prime importate sunt date în consum în vederea
prelucrării acestora.
 În contabilitatea cumpărătorului, materiile prime în curs de aprovizionare
pentru care s-au transferat riscurile şi beneficiile aferente se reflectă astfel:
 Recunoaşterea stocurilor la momentul transferului riscurilor şi
beneficiilor (10 martie 2012). Evaluarea stocurilor se face pe baza documentaţiei
transmise/confirmate de transportator, utilizându-se cursul valutar comunicat de BNR din
ultima zi bancară anterioară operaţiunii de recepţie, respectiv cel din data de 9 martie 2012
Valoarea stocului este de 135.900 lei (45.000 dolari x 3,0200 lei/dolar). Întrucât stocul deţinut
este în curs de aprovizionare, recunoaşterea se face, după natura acestuia, în conturile din
grupa 32 “ Stocuri în curs de aprovizionare”.
321 Materii prime în curs = 401 Furnizori 135.900
lei
de aprovizionare
 În data de 17 martie 2012 se plăteşte furnizorului suma de 45.000 dolari,
la cursul valutar de 2,9000 lei/dolar (curs comunicat de BNR în data de 16 martie 2012).
Contravaloarea în lei a sumei plătite în valută reprezintă 130.500 lei (45.000 dolari x
2,9000 lei/dolar). Diferenţele de curs valutar favorabile, înregistrate la data plăţii, sunt de
5.400 lei [45.000 dolari x (3,0200 lei/dolar - 2,9000 lei/dolar)]
401” Furnizori” = % 135.900
lei
5124 Conturi la bănci în valută 130.500
lei
765 Venituri din diferenţe de curs valutar 5.400
lei
 Preluarea efectivă de la transportator, a materiilor prime importate,
vămuirea acestora şi recunoaşterea bunurilor primite la nivelul costului de achiziţie
prin înregistrarea tuturor cheltuielilor atribuibile costului de achiziţie. Astfel, costul de
achiziţie al materiilor prime, în valoare de 164.700 lei, cuprinde:
- preţ de achiziţie, stabilit la data recepţiei, în valoare de 135.900 lei;
- cheltuieli de transport-aprovizionare, în valoare de 16.000 lei (5.000 dolari x 3,2000
lei/dolar);
- taxele vamale, în valoare de 12.800 lei.
T.V.A. plătită în vamă în sumă de 27.360 lei nu este inclusă în costul de achiziţie întrucât
această taxă este recuperabilă.
301 Materii prime = % 164.700 lei
321 Materii prime în curs de aprovizionare 135.900 lei
401 Furnizori 16.000 lei
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte assimilate 12.800 lei
 Plata cheltuielilor de transport în valoare de 16.100 lei (5.000 dolari x
3,2200 lei/dolar) şi înregistrarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile, aferente plăţii
acestora, în valoare de 100 lei [5.000 dolari x (3,2000 lei/dolar - 3,2200 lei/dolar)]:
% = 5124 Conturi la bănci în lei 16.100 lei
401 Furnizori 16.000 lei
665 Cheltuieli din diferenţe de curs valutar 100 lei
Valută:
 Plata taxelor vamale şi a T.V.A. – ului, calculate în vamă:
% = 5121 Conturi la bănci în lei 40.160 lei
446 Alte impozite, taxe şi vărsăminte assimilate 12.800 lei
4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă 27.360 lei
 Înregistrarea consumului de materii prime:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 164.700 lei

18. Studiu de caz privind stocurile trimise spre prelucrare la terţi.


Societatea comercială LEM`S S.R.L., având activitatea principală prelucrarea
lemnului, trimite la terţi pentru fasonare lemn rotund în valoare de 1.000 lei. Preţul prelucrării
materiei prime este de 50 lei plus T.V.A. Ulterior, materiile prime prelucrate se returnează.
 Trimiterea materiilor prime pentru prelucrare pe bază de aviz de însoţire a
mărfii:
351 Materii şi materiale aflate la terţi = 301 Materii prime 1.000 lei
 Costul prelucrării conform facturii:
% = 401 Furnizori 62 lei
301 Materii prime 50 lei
4426 TVA Deductibilă 12 lei
 Reîntoarcerea de la prelucrare a materiilor prime:
301 Materii prime = 351 Materii şi materiale aflate la terţi 1.000 lei
19. Studiu de caz privind stocurile aflate în custodie la terţi.
Datorită lipsei spaţiilor de depozitare S.C. MARINA S.R.L., trimite la terţi pentru
depozitare temporară produse finite în valoare de 500 lei. Chiria percepută este de 20 lei plus
T.V.A. şi se achită în numerar. Ulterior, produsele sunt aduse în societate.
 Trimiterea la terţi a produselor finite:
354.Produse aflate la terţ = 346 Produse finite 500,00
lei
 Achitarea chiriei:
% = 5311 Casa în lei 24,80 lei
612 Chelt.cu redevenţele, locaţiile
de gestiune şi chiriile 20,00
lei
4426TVA Deductibilă 4,80
lei
 Aducerea produselor în entitate:
345 Produse finite = 354 Produse aflate la terţi 500,00
lei
20. Studiu de caz privind vânzările de stocuri prin cedarea de comision.
O societate agricolă, care are şi brutărie, preia de la persoane fizice grâu în valoare de
2.000 lei, în schimbul căruia le predă acestora pâine în valoare de 4.000 lei.
Se procedează astfel la predarea grâului, fiecare persoană fizică primeşte de la
societate un număr de cartele în baza cărora se deplasează zilnic la un magazin şi ridică pâine.
Pentru activitatea de distribuire a pâinii, societatea achită magazinului un comision de 2%.
În principiu, esenţa acestei situaţii constă în aplicarea art. 130 din Codul fiscal, ce
reglementează din punctul de vedere al TVA-ului, schimbul de bunuri, iar procedura efectivă
este dată de pct. 8 din HG nr. 44/2004 privind normele metodologice de aplicare a acestui
articol, redate în continuare:
 8. (1) Operaţiunile prevăzute la art. 130 din Codul fiscal, includ orice livrări de
bunuri/prestări de servicii a căror plată se realizează printr -o altă livrare/prestare, precum:
a) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a serviciului de
prelucrare/obţinere a produselor agricole;
b) plata prin produse agricole, care constituie livrare de bunuri, a arendei, care
constituie o prestare de servicii.
 Fiecare operaţiune din cadrul schimbului este tratată separat aplicându -se prevederile
prezentului titlu în funcţie de calitatea persoanei care realizează operaţiunea, cotele şi regulile
aplicabile fiecărei operaţiuni în parte.
Astfel, livrarea de pâine va fi supusă TVA-ului.
 Primire grâu de la persoane fizice:
301 Materii prime = 401 Furnizori 2.000 lei
Documentul este Borderoul de achiziţie, conform O.M.F.P. nr. 3.512/2008, însoţit de
Nota de intrare recepţie. Societatea are obligaţia să evalueze valoarea justă a grâ ului.
 Consum de materii prime şi realizarea produsului finit, pâine:
601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 2.000 lei
Documentul la consum este Bonul de consum.
345 Produs finit = 711 Venituri din costuri aferente stocurilor de produse 2.000 lei
Documentul pentru înregistrarea producţiei este o situaţie centralizatoare privind costurile
ce au contribuit la realizarea producţiei.
 Livrare pâine către persoane fizice:
411 Clienţi = % 4.360 lei
701 Venituri din producţia proprie 4.000 lei
4427 TVA Colectată (9%) 360 lei
Considerăm necesară utilizarea casei de marcat fiscale şi emiterea bonului fiscal, sub
formă de credit comercial (fără numerar). De asemenea, magazinul trebuie să organizeze o
gestiune distinctă, unde va recepţiona pâinea.
 Scăderea din gestiune a pâinii livrate:
711 Venituri din costuri aferente stocurilor de produse = 345 Produs finit. 2.000 lei
 Compensarea creanţei cu pâinea livrată asupra datoriei cu grâul:
401 Furnizori = 4111 Clienţi 4.360 lei
Considerăm că nu se necesită procese verbale de compensare, deoarece persoana
fizică nu emite facturi, iar compensarea se face în funcţie de cartelele de pâine primite de la
magazin. În acest caz se necesită organizarea evidenţei acestor cartele.
Între societatea agricolă şi magazin trebuie să existe un contract de distribuţie, să se
precizeze că sunt livrări efectuate în numele societătii. Magazinul evidenţiază această livrare
de pâine în contul extrabilanţier: 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie”.
4.360
Factura de comision a magazinului se va înregistra în evidenţa contabilă prin articolul:
% = 401 Furnizori 123,0 lei
628 Cheltuieli cu alte servicii executat e de terţi 99,2 lei
4426 TVA deductibilă 23,8 lei
21. Studiu de caz privind plusurile de stocuri la inventar.
Societatea comercială Telemobil S.R.L., înregistrează în contabilitate diferenţele
constatate la inventarierea mărfurilor efectuată la sfârşitul exerciţiului financiar 2010, în
condiţiile în care situaţia faptică este redată în lista de inventariere, iar situaţia scriptică este
următoarea: telefon – 18 bucăţi.
Cota medie de rabat calculată la sfârşitul perioadei este de 20%. Mărfurile sunt
înregistrate la preţul de vânzare cu amănuntul.Valoarea de inventar a mărfurilor este: Telefon
– 310 lei
LISTĂ DE INVENTARIERE
Data:
31.12.2010
Denumirea Preţ Unitar Deprecierea
Nr. Co Valoare Valoarea de
bunurilor U/M Cantitate de înreg. în
Crt. d Contabilă Inventar Valoarea Motivul
inventariate ctb.
1. Telefon 17 buc. 20 300 6.000 6.000 - -

Dacă valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, în listele de
inventarere firma trece valoarea contabilă.
 Înregistrarea plusului de inventar la articolul “Telefon”:
Plus de inventar = (20 - 18) *300 = 600 lei
T.V.A Neexigibilă aferentă plusului de inventar = 600 * 24/124 = 116 lei
Adaosul comercial aferent mărfurilor în plus = (600 - 116) * 20% = 96,80 lei
Costul de achiziţie al mărfurilor în plus = 600 – 116 – 96,80 = 387,20 lei
371 Mărfuri = % 600 lei
607 Ch.priv.mf. 387,20 lei
378 Dif.de preţ la mf. 96,80 lei
4428 T.V.A.Neexigibilă 116 lei
Observaţie.
Pentru a evita creditarea conturilor de cheltuieli, putem inverse formula contabilă de
mai sus si scriem sumele cu minus sau în roşu.
Diferenţele valorice în plus, dintre valoarea de inventar (310*20=6.200 lei) şi valoarea
contabilă (300*20=6.000 lei) a mărfurilor constatate faptic la inventariere nu se înregistrează
în contabilitate, conform principiului prudenţei.
22. Studiu de caz privind minusurile de stocuri la inventar.
Societatea comercială Telemobil S.R.L., înregistrează în contabilitate diferenţele
constatate la inventarierea mărfurilor efectuată la sfârşitul exerciţiului financiar 2010, în
condiţiile în care situaţia faptică este redată în lista de inventariere, iar situaţia scriptică este
următoarea: tabletă – 11 bucăţi.
Cota medie de rabat calculată la sfârşitul perioadei este de 20%. Mărfurile sunt
înregistrate la preţul de vânzare cu amănuntul.Valoarea de inventar a mărfurilor este: tabletă –
1.400 lei
LISTĂ DE INVENTARIERE
Data:
31.12.2010
Preţ Deprecierea
Denumirea
Nr. Co Unitar de Valoare Valoarea de
bunurilor U/M Cantitate
Crt. d înreg. în Contabilă Inventar Valoarea Motivul
inventariate
ctb.
Reducere
1. Tabletă 28 buc. 10 1.500 15.000 14.000 1.000
preţ

Dacă valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, în listele de
inventarere firma trece valoarea contabilă.
 Înregistrarea minusului de inventar la articolul “Tabletă”:
Minus de inventar = (Cantităţi faptice – Cantităţi scriptice) * Preţul de înregistrare în
contabilitate = (10 – 11) * 1.500 = -1.500 lei
T.V.A.Neexigibilă aferentă mărfurilor lipsă = 1.500 * 24/124 = 290 lei
Adaosul commercial aferent mărfurilor lipsă = (1.500 – 290) * 20% = 242 lei
Costul de achiziţie al mărfurilor lipsă la inventar = 1.500 – 290 – 242 = 968 lei
% = 371 Mărfuri 1.500 lei
607 Ch.priv.mf. 968 lei
378 Dif.de preţ la mf. 242 lei
4428 T.V.A.Neexigibilă 290 lei
 Imputarea către vânzător a minusului de mărfuri:
4282 Alte creanţe in leg.cu pers. = % 1.500 lei
7581 Venituri din 1.210 lei

despăgubiri amenzi şi penalităţi


(968+242)
4427 T.V.A.Colectată” 290 lei
 Reţinerea debitului pe ştatul de salarii:
421 Personal-sal.datorate = 4282 Alte creanţe în leg.cu pers.
1.500 lei
În cazul în care minusul de inventar este neimputabil şi nu s-a încheiat contracte de
asigurare, se calculează T.V.A. afferent costului de achiziţie al mărfurilor în minus, care se
include în cheltuielile nedeductibile fiscal: 968 * 24% = 232 lei.
635 Ch.priv.alte imp.taxeşi vărsm.asim. = 4427 T.V.A.Colectată
232 lei
 Înregistrarea deprecierii mărfurilor cu 1.000 lei, ca urmare a scăderii preţului,
sub forma unei ajustări pentru depreciere:
6814 Ch de expl.priv.ajust. = 397 Ajustări pt.deprecierea mf.
1.000 lei
pt.deprecierea active.circulante
23. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor degradate, expirate sau alte forme de
scoatere din evidenţa contabilă.
Cu ocazia inventarierii gestiunii de mărfuri la societatea comercială IMDIA S.R.L. s-a
constatat că există mărfuri expirate, deteriorate care nu mai pot fi vandute. În acest sens
comisia de inventariere a întocmit un proces verbal pentru scoaterea acestora din evidenţă.
Minus de inventar = (Cantităţi faptice –Cantitati scriptice) * Preţul de înregistrare în
contabilitate  = 2500,00 lei, din care 500 lei se impută gestionarului.
Cota medie de rabat calculată este de 20%. Mărfurile sunt înregistrate la preţul de
vânzare cu amănuntul.
 Înregistrarea minusului de inventar:
 Tva neexigibila aferentă mărfurilor lipsă: 2 500 * 24 :124 = 483,87 lei;
 Adaosul comercial aferent mărfurilor lipsă: (1 500 - 290) x 20% = 403,23 lei
 Costul de achiziţie al mărfurilor lipsă la inventar: 1 500 - 290 - 251,93 = 1.612.9 lei;
% = 371 Mărfuri 2.500,00 lei
                   607 Cheltuieli privind mărfurile                                             1.612,90 lei
                378  Diferenţe de preţ la mărfuri                                                  403,23 lei
                  4428  TVA neexigibilă                                                              
483,87 lei
 Imputarea către vânzător a minusului de inventar:
    4282  Alte creanţe înleg.cu pers.     =    %
500,00 lei
            7581 Venituri din despag.amenzi şi penal.    
403,23 lei
             4427 T.V.A.Colectată                                 
96,77 lei
 Reţinerea debitului pe ştatul de salarii :
                   421 Personal-sal dat.           =         4282 Alte creanţe în leg.cu pers. 500,00 lei
Pentru minusul de inventar neimputabil pentru care nu s-au încheiat contracte de
asigurare, se calculează TVA  aferentă costului de achiziţie al mărfurilor în minus, care se
include în cheltuieli nedeductibile fiscal :1.612,9 * 24% = 387 lei
635 Ch.priv imp.taxe şi vărs.asim.      =    4427 T.V.A.Colectată                    387
lei
La inventarierea gestiunii materialelor de natura obiectelor de inventar se constată că
4 aparate de măsură înregistrate la preţul de 400 lei, sunt uzate complet, nu mai sunt în stare
de funcţionare fapt pentru care sunt propuse la casare conform procesului verbal de casare. În
urma dezmembrării aparatelor rezultă piese de schimb evaluate la suma de 100 lei, deşeuri
evaluate la suma de 50 lei şi deşeuri ce se distrug (operaţiune ce se consemnează într-un
proces-verbal) şi se predau apoi către o firmă specializată în colectarea/distrugerea produselor
degradate, pe bază de aviz de însoţire a mărfii, în care se menţionează "Nu se facturează,
bunuri expirate/degradate calitativ/distruse. Este interzisă valorificarea".Ulterior deşeurile se
vând cu preţul de 60 de lei plus T.V.A., încasare făcându-se în numerar.
 Scoaterea din evidenţa extracontabilă a aparatelor de măsură casate:
= 8039 Stocuri de natura obiectelor de inventar 400 lei
 Recuperarea pieselor de schimb din procesul de dezmembrare:
3024 Piese de schimb = 7588 Alte venituri din exploatare 100 lei
 Recepţia produselor reziduale:
346 Produse reziduale = 711 Venituri aferente costurilor 50 lei
  stocurilor de produse
 Valorificarea produselor reziduale prin vânzare, cu evidenţierea distinct în
factură a cotei de 3% reprezentând fondul pentru mediu: (60*3%/100)
411 Clienţi = 703 Venituri din vanzarea produselor reziduale 60
lei
În cazul livrărilor de deşeuri, furnizorul înscrie pe factură menţiunea “taxare inversă
potrivit art. 160 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.
 Descărcarea gestiunii de produsele reziduale vândute:
711 Variaţia stocurilor = 346 Produse reziduale 50
lei
 Încasare în numerar a facturii cu produsele reziduale vândute, mai puţin cota
de 3%, care se înregistrează la cheltuieli cu alte taxe:
5311 Casa în lei = 4111 Clienţi
58,20 lei
635 Ch.cu alte imp.taxe şi = 4111 Clienţi
1,80lei
vărsăminte asimilate
24. Studiu de caz privind tranzacţiile privind stocurile produse ca urmare a unor cauze
de forţă majoră.
În urma unei inundaţii puternice, un stoc de ambalaje depozitat într-unul din spaţiile
societăţii comerciale Marina S.R.L., afectate de apă este pierdut în proporţie de 75%.
Valoarea lui totală este de 4.000 lei. Valoarea pierderii este de 3.000 lei (75% * 4.000 ):
671 Cheltuieli privind calamitatile = 381 Ambalaje 3.000 lei
  si alte evenimente extraordinare
Observaţie:
Potrivit art. 128 alin. (8) lit. a) din Codul fiscal, bunurile constate lipsă din cauze de
forţă majoră sau din calamităţi naturale nu constituie livrare de bunuri, deci societatea nu
trebuie sa colecteze T.V.A., iar conform art. 145 alin. (3) din Codul fiscal, societatea îşi
păstrează dreptul de deducere exercitat la achiziţia bunului respectiv. Cu toate că societatea în
cauză încasează o despăgubire pentru bunul constatat lipsă, aceasta nu constituie bază de
impozitare pentru T.V.A., indiferent că sunt bunuri de natura stocurilor sau bunuri de natura
mijloacelor fixe.
Conform pct. 54 alin. (9) din normele metodologice, nu se vor face nici ajustări ale
taxei în aceste situaţii, indiferent dacă bunurile de capital sunt bunuri imobile.
25. Studiu de caz privind tranzacţiile, privind emiterea, achiziţia şi utilizarea tichetelor
de masă.
Societatea comercială Marius S.R.L., al cărei obiect de activitate constă în producţia
de electrocasnice, acordă lunar tichete de masă salariaţilor săi. Tichetele se achiziţionează
de la o unitate specializată în emiterea de tichete de masă, în baza contractului încheiat între
cele două societăţi, şi se distribuie salariaţilor în ultima decadă a fiecărei luni pentru luna
următoare.
În data de 27 aprilie 2012 societatea a achiziţionat tichete de masă, în vederea
distribuirii acestora către salariaţi. Necesarul estimate pentru luna aprilie 2012 a fost de 250
de tichete de masă. Valarea totală a facturii a fost de 3.180 lei, din care:
 Valoarea totală nominal a tichetelor de masă achiziţionate: 2.250 lei (250*9
lei/tichet);
 Costul imprimatelor (tichete de masă): 750 lei;
 T.V.A. deductibilă, aferentă constituirii imprimatelor: 180 lei (750*24%);
Societatea a acordat efectiv 230 de tichete de masă, în valoare de 2.070 lei.
 Înregistrările din contabilitatea societăţii Marius S.R.L.
 Achiziţionarea tichetelor de masă de la unitatea emitentă:
% = 401 Furnizori 3.180 lei
5328 Alte valori 2.250 lei
628 Alte ch.cu serv.exec.de terţi 750 lei
4426 T.V.A.Deductibilă 142 lei
 Achitarea facturării reprezentând contravaloarea tichetelor de masă
achiziţionate:
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 3.180 lei
 Includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masă acordate
salariaţilor:
642 Ch.cu tichetele de masă = 5328 Alte valori 2.070 lei (230
buc.*9,00lei/buc.)
acordate salariaţilor
 Returnarea către emitent a tichetelor de masă nefolosite:
421 Debitori diverşi = 5328 Alte valori 180
lei
Concomitent se încasează contravaloarea tichetelor de masă de la emitent:
5121 Conturi la bănci în lei = 461 Debitori diverşi 180
lei
26. Studiu de caz privind decontările cu furnizorii şi clienţii.
Societatea comercială Marina S.R.L. livrează societăţii comerciale Daie Com S.R.L.
semifabricate – pentru furnizor, respectiv materii prime – pentru client, la preţul de 1.000 lei
plus TVA, factura încasându-se ulterior cu ordin de plată. Preţul de înregistrare la furnizor a
semifabricatelor livrate este de 600 lei.
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului S.C. Marina S.R.L.:
 Livrarea semifabricatelor pe bază de factură:
411 Clienţi = % 1.240 lei
702 Venituri din vânzarea semifab. 1.000 lei
4427 TVA colectată 240 lei

 Descărcarea gestiunii de semifabricatele vândute:


711 Variaţia stocurilor = 341 Semifabricate 600 lei
 Încasarea creanţei:
5121 Conturi la bănci în lei = 411 Clienţi 1.240 lei
 Înregistrările din contabilitatea clientului S.C. Daie com S.R.L.:
 Achiziţionarea materiilor prime:
% = 401 Furnizori 1.240 lei
301 Materii prime 1.000 lei
4426 TVA deductibilă 240 lei
 Achitarea datoriei:
401 Furnizori = 5121 Conturi la bănci în lei 1.240 lei
S.C. Marina S.R.L. livrează la S.C. Daie com S.R.L., pe bază de aviz de însoţire a
mărfii, produse finite - pentru furnizor, respective piese de schimb - pentru client, la preţul
de 500 lei plus TVA. Ulterior se întocmeşte, se trimite şi se decontează factura pe baza unui
billet la ordin întocmit de client. Preţul de înregistrare la furnizor al produselor finite livrate
este de 300 lei.
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului S.C. Marina S.R.L.:
 Livrarea produselor finite pe bază de aviz de însoţire a mărfii:
418 Clienţi-facturi de întocmit = % 620 lei
701 Venituri din vânz.prod.finite 500 lei
4428 TVA nexigibilă 120 lei
 Descărcarea gestiunii de produsele finite vândute:
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 300 lei
 Emiterea facturii:
411 Clienţi = 418 Clienţi-facturi de întocmit 620 lei
4428 TVA nexigibilă = 4427 TVA colectată 120 lei
 Acceptarea biletului la ordin:
413 Efecte de primit de la clienţi = 411 Clienţi 620 lei
 Primirea efectului commercial şi depunerea acestuia la bancă pentru încasare:
5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi 620 lei
 Încasarea efectului commercial la scadenţă:
5121 Conturi la bănci în lei = 5113 Efecte de încasat 620 lei
 Înregistrărilr din contabilitatea clientului S.C. Daie com S.R.L.:
 Achiziţionarea pieselor de schimb pe baza avizului de însoţire a mărfii:
% = 408 Furnizori-facturi nesosite 620 lei
3024 Piese de schimb 500 lei
4428 TVA nexigibilă 120 lei
 Primirea facturii:
408 Furnizori-facturi nesosite = 401 Furnizori 620 lei
4426 TVA deductibilă = 4428 TVA nexigibilă 120 lei
 Emiterea biletului la ordin:
401 Furnizori = 403 Efecte de plătit 620 lei
 Achitarea efectului commercial:
403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 620 lei
27. Studiu de caz privind efectele comerciale de primit şi de plătit.
Societatea comercială Daie Com S.R.L. livrează produse finite (materiale auxiliare
pentru client) la preţul de 5.000 lei plus T.V.A., pe bază de factură. Societatea aceptă ca
decontarea să se facă pe baza unui bilet la ordin întocmit de către client. După primirea
efectului comercial, furnizorul îl depune la bancă şi se încasează la scadenţă. Preţul de
înregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 3.000 lei.
 Înregistrările din contabilitatea furnizorului:
 Livrarea materiilor prime pe bază de factură :
411 Clienţi = % 6.200 lei
701 Venituri din vânz.prod.finite 5.000 lei
4427 TVA colectată 1.200 lei
 Descărcarea gestiunii de produse finite vândute:
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite 3.000 lei
 Acceptarea biletului la ordin de către furnizor:
413 Efecte de primit de la clienţi = 411 Clienţi 6.200 lei
 Primirea şi depunerea efectului commercial la bancă pentru încasare:
5113 Efecte de încasat = 413 Efecte de primit de la clienţi 6.200 lei
 Încasarea biletului la ordin la scadenţă:
5121 Conturi la bănci în lei = 5113 Efecte de încasat 6.200 lei
Observaţie: Dacă entitatea optează pentru scontarea biletului la ordin contra unei taxe de
scont în sumă de 50 lei, s-ar efectua urmatoarele înregistrări aferente scontării:
 Remiterea biletului la ordin spre scontare:
5114 Efecte remise spre scontare = 5113 Efecte de încasat 6.200 lei
 Încasarea biletului la ordin înainte de scadenţă, mai puţin taxa de scont de 1%
% = 5114 Efecte remise spre scontare 6.200 lei
5121 Efecte remise spre scontare 6.150
lei
666 Cheltuieli privins dobânzile 50
lei
 Înregistrările din contabilitatea clientului:
 Achiziţionarea materialelor auxiliare:
% = 401 Furnizori 6.200 lei
3021 Materiale auxiliare 5.000 lei
4426 TVA Deductibilă 1.200 lei
 Emiterea biletului la ordin:
401 Furnizori = 403 Efecte de plăti 6.200 lei
 Achitarea efectului commercial:
403 Efecte de plătit = 5121 Conturi la bănci în lei 6.200 lei
28. Studiu de caz privind evaluarea crenţelor şi datorilor în lei şi în valută la sfârşitul
exerciţiului financiar.
Societatea comercială Marina S.R.L. exportă produse finite 10.000 USD la cursul de
2,70 lei/USD. Decontarea se face la cursul de 2,80 lei/USD. Exportatorul a înregistrat
produsele livrate la preţul de 20.000 lei. La sfârşitul lunii în care s-a încasat factura, cursul era
de 2,90 lei/USD.
 Înregistrările din contabilitatea exportatorului:
 Livrarea produselor finite: 10.000 * 2,70 lei/USD = 27.000 lei
411 Clienţi = 701 Venituri din vânzarea prod. finite 27.000
lei
 Descărcarea gestiunii de produsele finite vândute:
711 Variaţia stocurilor = 345 Produse finite
20.000 lei
 Încasarea creanţei în valută:
5124 Conturi la bănci în valută = %
28.000 lei
(10.000*2,8lei/USD) 411 Clienţi (10.000*2,7lei/USD)
27.000 lei
765 Venituri din dif.de curs valutar
1.000 lei
 Diferenţele de curs valutar la sfârşitul lunii:10.000 * ( 2,9 - 2,8 ) = 1.000 lei
5124 Conturi la bănci în valută = 765 Venituri din dif.de curs valutar 1.000
lei
Societatea importă materii prime în valoare de 5.000 USD la cursul de 2,7 lei/USD.
Plata către furnizor se face la cursul de 2,8 lei/USD. Importatorul a înregistrat materiile
prime primate la preţul de 10.000 lei. La sfârşitul lunii în care s-a achitat factura , cursul era
de 2,9 lei/USD.
 Înregistrările din contabilitatea importatorului:
 Achiziţionarea materiilor prime: 5.000 * 2,7 lei/USD = 13.500 lei
301 Materii prime = 401 Furnizori
13.500 lei
 Achitarea datoriei în valută:
% = 5124 Conturi la bănci în valută
14.000 lei
(10.000*2,8lei/USD)
401 Furnizori
13.500 lei
665 Chelt.din diferenţe de curs valutar
500 lei
 Difernţele de curs valutar la sfârşitul lunii: 5.000 * ( 2,9 – 2,8 ) = 500 lei
Societatea are o creanţă faţă de un client în sumă de 500 de euro care a fost
înregistrată în contabilitate la cursul de 4,10 lei/euro. La sfârşitul lunii cursul era de 4,20
lei/euro.
 Diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor în valută la sfârşitul
lunii : 500 * ( 4,20 – 4,10 ) = 50 lei
411 Clienţi = 765 Venituri din dif.de curs valutar 50 lei
S.C. Marina S.R.L. înregistrează o datorie faţă de un furnizor în sumă de 2.000 euro,
care a fost înregistrată în contabilitate la cursul de 4,00 lei/euro. La sfârşitul lunii cursul era
de 4,20 lei/euro.
 Diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută la sfârşitul
lunii: 2.000 * ( 4,20 – 4,00) = 400 lei
665 Chelt.din diferenţe de curs valutar = 401 Furnizori 400 lei
29. Studiu de caz privind impozitul pe profit.
La sfârşitul exerciţiului financiar , la S.C. Marina S.R.L. cu capital privat se constată
următoarele:
 Venituri totale: 200.000 lei
 Cheltuieli totale: 120.000 lei din care: cheltuieli nedeductibile : 5.000 lei
 Pierderea contabilă din anul precedent: 10.000 lei din care: pierdere fiscală :
6.000 lei
 Capital social: 40.000 lei
 Societatea nu are constituite reserve legale;
 Profitul contabil rămas după constituirea rezervelor legale şi acoperirea pierderii
contabile se repartizează la alte reserve = 15.000 lei, iar restul la dividende.
 Rezultatul contabil brut = Venituri – Cheltuieli = 200.000 – 120.000 = 80.000 lei.
 Rezervele legale care se pot constitui din profitul impozabil anual = Profitul
impozabil anual * 5% =( 80.000 + 5.000 ) * 5% = 4.250 lei
 Plafonul maxim prevăzut pentru constituirea rezervelor legale = Capitalul social *
20% = 40.000 * 20% = 8.000 lei.
 Rezultatul impozabil ( fiscal) = Rezultatul Contabil Brut + Cheltuieli nedeductibile –
Rezerve legale – Pierderea Fiscală = 80.000 + 5.000 – 4.250 – 6.000 = 74.750 lei.
 Impozitul pe profit = Profit impozabil * 16% = 74.750 * 16% = 11.960 lei
 Profitul Contabil Net = Profitul Contabil Brut – Impozitul pe profit = 80.000 – 11.960
= 68.040 lei.
 Repartizarea profitului contabil net la sfârşitul exerciţiului financiar:
- Rezerve legale: ( 80.000 + 5.000 ) * 5% = 4.250 lei
129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale
4.250 lei
- Acoperirea pierderii contabile din anul precedent: 10.000 lei
129 Repartizarea profitului = 1171 Rezultatul reportat
10.000 lei
Pierdere neacoperită
- Alte rezerve: 15.000 lei
129 Repartizarea profitului = 1068 Alte rezerve
15.000 lei
- Dividende: 68.040 – 4.250 – 10.000 – 15.000 = 38.790 lei
129 Repartizarea profitului = 1171 Rezultatul reportat
38.790 lei
dividende
 Înregistrarea impozitului pe profit:
691 Cheltuieli cu impozitul = 441 Impozitul pe profit
11.960 lei
pe profit
 Virarea cu ordin de plată a impozitului pe profit:
441 Impozitul pe profit = 5121 Conturi la bănci în lei
11.960 lei
 Regularizarea conturilor la începutul exerciţiului financiar următor privind profitul
repartizat la sfârşitul exerciţiului financiar precedent:
121 Profit şi pierdere = 129 Repartizarea profitului
68.040 lei
 Repartizarea rezultatului reportat la dividende:
1171 Rezultatul reportat = 457 Dividende de plată
38.790 lei
dividende
 Reţinerea din dividendele brute a impozitului pe dividende: 38.790 * 16% = 6.206 lei
457 Dividende de plată = 446 Alte impozite taxe şi
6.206 lei
vărsăminte asimilate
30. Studiu de caz privind cheltuielile de protocol.
S.C. EVA S.R.L., plătitor de impozit pe profit, a efectuat pe parcursul exercfiţiului
financiar 2011, activităţi de protocol. La calculul profitului impozabil pentru anul 2011 se
cunosc următoarele date financiare:
 Venituri din vânzarea mărfurilor: 1.000.000 lei
 Venituri din prestări de servicii: 200.000 lei
 Total venituri: 1.200.000 lei
 Cheltuieli privind marfurile: 400.000 lei
 Cheltuieli cu personalul: 50.000 lei
 Alte cheltuieli de exploatare: 20.000 lei
 Cheltuieli cu impozitul pe profit: 10.000 lei
 Cheltuieli de protocol: 20.000 lei
 Total cheltuieli: 500.000 lei
Calculul plafonului pentru cheltuielile de protocol:
Baza de calcul = Venituri totale - Cheltuieli totale + Cheltuieli cu impozitul pe profit
+ Cheltuieli de protocol = 1.200.000 - 500.000 + 10.000 + 20.000 =
730.000 lei
Cheltuieli de protocol deductibile = 2% x 730.000 = 14.600 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 20.000 - 14.600 = 5.400 lei
TVA colectată = 5.400 x 24% = 1.296 lei
635 Cheltuieli cu alte impozite taxe = 4427 TVA Colectată
1.296 lei
şi vărsăminte asimilate
T.V.A. colectată se include în decontul aferent perioadei în care se depun situaţiile
financiare anuale, respectiv în anul următor celui în care au fost efectuate cheltuielile.
Suma înregistrată în contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate” este cheltuială nedeductibilă la determinarea profitului impozabil.
Pentru suma de 1.296 lei se va întocmi autofactura pe care se va înscrie “depăşire
plafon protocol”. Autofactura va cuprinde la rubrica “Cumpărator” numele, adresa şi codul de
înregistrare în scopuri de TVA al persoanei impozabile.
Concluzii:
Din punctul de vedere al impozitului pe profit, cheltuielile de protocol sunt deductibile în
limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul
cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile
cu impozitul pe profit;
Din punctul de vedere al TVA-ului, depăşirea plafonului de deductibilitate constituie livrare
de bunuri cu plată şi se colectează taxa, dacă s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente
achiziţiilor care depăşesc plafoanele.

31
Societatea comercială IMOBILIZAREA SA are următoarea situaţie iniţială la 01.12.200N:

Cheltuieli de constituire 10.000 um, amortizate pentru 4.000 um;


Utilaje 330.000 um, amortizate pentru 150.000 um;
Mijloace de transport 150.000 um, amortizate pentru 100.000 um;
Aparatură birotică 45.000 um, amortizate pentru 40.000 um
Titluri de participare 65.000 um, depreciate pentru 3.000 um.

Societatea efectuează următoarele tranzacţii în luna decembrie 200N:

2.12.200N se achiziţionează o licenţă de utilizare a programului MS Office în valoare


de 3.500 um, TVA 19%;

208 Alte imobilizări necorporale – licenţe soft A+ se deb.


4426 TVA deductibil A+ de deb.
404 Furnizori de imob. D+ se cred.

% = 404
208
4426

5.12.200N se achiziţionează un mijloc de transport în valoare de 180.000 um, TVA


19%;
2133 Mijloace de transport A+ se deb.
4426 TVA deductibil A+ de deb.
404 Furnizori de imob. D+ se cred.

% = 404
2133
4426

8.12.200N se obţine din producţie proprie un utilaj în valoare de 95.000 um;

2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje si instalaţii de lucru) A+ se deb.


722 Venituri din producţia de imob. corporale CP+ se cred.

2131 = 722

12.12.200N se vinde un utilaj pentru care se cunosc: cost de achiziţie 130.000 um,
amortizat complet, la un preţ de vânzare de 20.000 um, TVA 19%;

 461 Debitori diverşi A+ se deb.


7583 Venituri din vânzarea activelor si alte operaţii de capital CP+ se cred.
4427 TVA Colectata D+ se cred.
461 = %
7583
4427
Amortizare completa rezulta formula de scoatere din gestiune:

2813 Amortizarea echipamentelor tehnologice (maşini, utilaje si instalaţii de lucru) A+ se deb.


2131 Echipamente tehnologice (maşini, utilaje si instalaţii de lucru) A- se cred.

2813 = 2131

14.12.200N se achiziţionează investiţii financiare pe termen lung în valoare de 30.000


um;

265 Alte titluri imobilizate A+ se debitează.


269 Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare D+ se cred.

265 = 269

15.12.200N se casează mijlocul de transport existent în societate la începutul lunii


decembrie;

Aşa după cum ne relatează datele problemei avem Mijloace de transport in valoare de
150.000 um, amortizate 100.000 um;

Asta înseamnă ca diferenţa neamortizată ce va trece pe cheltuieli este de 50.000 um.

2814 Amortizarea mijloacelor de transport A- se cred.


Diferenţa neamortizată se trece pe 6583 Chelt privind cedarea activelor CP- se deb.
2133 Mijloace de transport - se scoate mijlocul de transport la valoarea de înregistrare
iniţiala. A- se cred.

% = 2133
2813
6583

31.12.200N se înregistrează amortizarea pentru luna decembrie, astfel:

pentru cheltuieli de constituire 2.000 um;


6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor CP- se deb.
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire A- se cred.

pentru utilaje 25.000 um;


6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor CP- se deb.
2813 Amortizarea utilajelor A- se cred.

pentru aparatura birotică 5.000 um;

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor CP- se deb.


2814 Amortizarea aparaturii birotice A- se cred.

31.12.200N se înregistrează deprecierea titlurilor. Deprecierea calculată pentru titlurile


deţinute la 31.12.200N este de 4.500 um.
2963 Ajustări pentru pierderea de valoare a altor titluri imobilizate A- se cred.
6863 Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a
imobilizărilor financiare CP- se deb.
6863 = 2963

Cerinţe
a. Analizaţi din punct de vedere contabil tranzacţiile de mai sus;
b. întocmiţi fişele de cont pentru conturile de imobilizări, de amortizări
şi de deprecieri.

32
Societatea comercială ALFA SA prezintă la data de 1.07.200N următoarele solduri
iniţiale ale conturilor de imobilizări:
201 Cheltuieli de constituire - 20.000 um,
2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire -16.000 um,
211 Terenuri - 200.000 um,
212 Construcţii - 150.000 um,
2812 Amortizarea construcţiilor - 60.000 um.
în cursul lunii iulie au loc următoarele tranzacţii:

1.07.200N societatea achiziţionează un utilaj de la furnizori la preţ de cumpărare


100.000 um, pe bază de factură;

2131 = 404

3.07.200N se înregistrează amortizarea imobilizărilor în valoare totală de 20.000 um,


din care 1.000 um pentru cheltuieli de constituire, 16.000 um pentru clădiri şi 3.000 um
pentru utilaj;

6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor CP- se deb.


2801 Amortizarea cheltuielilor de constituire A- se cred.
2812 Amortizarea construcţiilor A- se cred.
2813 Amortizarea utilajelor A- se cred.

6811 = 2801
6811= 2812
6811 = 2813

8.07.200N se acordă un împrumut pe termen lung în valoare de 15.000 um unei


întreprinderi asociate;

2675 împrumuturi acordate pe termen lung A+ se deb


5151 conturi la bănci in lei A- se cred.

2675 = 5121

9.07.200N se achiziţionează acţiuni emise de societatea A, la preţ de cumpărare de


80.000 um în scopul obţinerii unui control asupra emitentului, cu plata imediată din contul de
la bancă;
265 alte titluri imobilizate A+ se deb.
5121 conturi la bănci in lei A- se cred.

265 = 5121

10.07.200N se vinde terenul deţinut la preţul de vânzare de 180.000um.

461 debitori diverşi A+ se deb.


7583 venituri din cedarea activelor CP+ se cred.

461 = 7583 valoarea de vânzare a terenului

6858 cheltuieli cu cedarea activelor CP- se deb.


2111 terenuri A- se cred.

6583 = 2111 valoarea de achiziţie a terenului

Cerinţă
Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi întocmiţi fişele de cont la
sfârşitul lunii iulie 200N pentru conturile de imobilizări şi de amortizări.

33
Societatea comercială ALFA SRL achiziţionează la 1.01.200N un autoturism la preţul
de cumpărare de 200.000 um.

2133 Mijloace de transport A+ se deb.


404 Furnizori de imobilizări D+ se cred.

2133 = 404

Plata se face în aceeaşi zi prin contul curent la bancă.


404 Furnizori de imobilizări D- se deb.
5121 Conturi la bănci in lei A- se cred.

404 = 5121

La 31.01.200N se înregistrează amortizarea autoturismului în valoare de 10.000 um.

6811 Chelt. privind amortizarea imob. CP- se deb.


2813 Amortizarea mijloacelor de transport A- se cred.

6811 = 2813

La data de 10.02.200N autoturismul este vândut la preţul de vânzare de 240.000 um.


Orice imobilizare nu se vinde clienţilor. Se înregistrează creanţa fata de clienţi doar
când este vorba despre o tranzacţie comerciala (vânzare de mărfuri, produse finite, servicii,
etc.). Imobilizările se vând debitorilor diverşi.

461 = 7583

Se scoate din gestiune imobilizarea vânduta.

% = 2133
6583 se înregistrează pe acest cont val neamortizată
2813 se înregistrează pe acest cont val amortizata

Cerinţă
Să se efectueze analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi să se întocmească fişele
de cont pentru conturile Mijloace de transport şi Amortizarea mijloacelor de transport.

34
Societatea comercială ALFA SA deţine un teren achiziţionat la preţul de 80.000 um.
Valoarea terenului a scăzut în cursul exerciţiului şi este de 60.000 um. Care este consecinţa
asupra valorii terenului în Bilanţ?

Se înregistrează ajustări de valoare care afectează negativ valoarea prezentata in


bilanţ.

Chelt …. CP- se deb.


Ajustări…. A- se cred.

6813 = 2911

35
Societatea comercială STOCUL SA are următoarea situaţie iniţială la 01.12.200N:
Materii prime 55.000 um
Mărfuri 32.000 um
Produse finite 40.000 um, depreciate pentru 3.000 um.
în cursul lunii decembrie societatea efectuează următoarele tranzacţii:

2.12.200N achiziţionează fructe la un preţ de 110.000 um, cheltuieli de transport 5.000


um, TVA 19%;

301 materii prime A+ se deb.


4426 TVA deductibil A+ se deb.
401 Furnizori D+ se cred.

% = 401
301 116.000 se include transportul in val materiilor prime achiziţionate
4426

5.12.200N achiziţionează cutii de compot în valoare de 180.000 um, TVA 19%;

% = 401
371
4426

7.12.200N consumă fructe în valoare de 160.000 um;

601 = 301

10.12.200N obţine borcane de dulceaţă în valoare de 150.000 um;

345 = 711

15.12.200N vinde compot la un preţ de vânzare de 130.000 um, cost de achiziţie


90.000 um, TVA 19%;

4111 = %
707
4427

607 = 371

16.12.200N cumpără halate în valoare de 7.000 um, TVA 19%;

% = 401
303
4426

18.12.200N dă în consum halate în valoare de 5.000 um;

603 = 303

23.12.200N vinde dulceaţă la un preţ de vânzare de 200.000 um, TVA 19%cost de


producţie 170.000 um;

4111 = %
701
4427

711 = 345

31.12.200N constată că produsele finite sunt depreciate pentru valoarea de 2.500 um


iar mărfurile pentru valoarea de 1.500 um.

6864 cheltuieli financiare privind ajustările pentru valoarea activelor circulante CP- se
deb.
3945 ajustări privind valoare produselor finite A- de cred.

6864 = 3945

Cerinţe
a. Analizaţi din punct de vedere contabil tranzacţiile de mai sus;
b. întocmiţi fişele de cont pentru conturile de stocuri şi de deprecieri.

36
Societatea comercială ALFA SA prezintă la data de 1.05.200N următoarele solduri
iniţiale pentru conturile de stocuri: 301 Materii prime -200.000 um, 371 Mărfuri - 30.000 um,
345 Produse finite - 800.000 um.
In cursul lunii mai au loc următoarele tranzacţii:

10.05.200N se achiziţionează mărfuri la preţ de cumpărare 100.000 um şi materii prime la


preţ de cumpărare 8.000 um de la acelaşi furnizor, pe bază de factură, TVA 19%;

% = 401
301
371
4426

12.05.200N se consumă întregul stoc disponibil de materii prime în procesul de producţie;

601 = 301

13.05.200N se obţin produse reziduale la cost de producţie 50.000 um;

346 = 711

15.03.200N se vând mărfuri la preţ de vânzare de 200.000 um, TVA19%. Costul de


achiziţie al mărfurilor vândute este de 80.000 um;

4111 = %
707
4427

607 = 371

15.05.200N se obţin produse finite la cost de producţie de 300.000 um.

345 = 711

Cerinţă
Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi întocmiţi fişele de cont la
sfârşitul lunii mai pentru conturile de stocuri.

37
Societatea ALFA SA prezintă la începutul lunii martie 200N următoarele solduri
iniţiale pentru conturile de stocuri:
371 Mărfuri - 180.000 um,
345 Produse finite - 260.000 um,
302 Materiale consumabile 10.000 um.
în cursul lunii martie au loc următoarele tranzacţii:

1.03.200N societatea achiziţionează de la furnizori materiale consumabile (hârtie de


scris) la preţ de cumpărare 100.000 um, TVA 19%;
% = 401
302
4426
2.03.200N se vând mărfuri la preţ de vânzare 200.000 um, TVA 19%. Costul de
achiziţie al mărfurilor vândute este de 160.000 um;

4111 = %
707
4427

607 = 371

4.03.200N se vând produse finite la preţ de vânzare 300.000 um, TVA 19%. Costul
de producţie al produselor finite vândute este de 120.000 um;

4111 = %
701
4427

711 = 345

28.03.200N se primeşte factura de energie electrică în valoare totală de 119.000 um,


din care TVA 19%;

% = 401
605
4426

30.03.200N se achită prin contul curent la bancă factura de energie electrică şi


contravaloarea materialelor consumabile cumpărate;

401 = 5121

401 = 5121

31.03.200N se înregistrează regularizarea TVA.

Daca TVA colectat > TVA deductibil => TVA de plata


Daca TVA colectat < TVA deductibil => TVA de recuperat

Cerinţă
Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi întocmiţi fişele de cont la
sfârşitul lunii martie pentru conturile de stocuri.

38
Societatea comercială DEBITORUL SA are următoarea situaţie iniţială la01.12.200N:

Clienţi 25.000 um
Debitori diverşi 12.000 um
Decontări cu asociaţii privind capitalul 40.000 um

In cursul lunii decembrie societatea efectuează următoarele tranzacţii:


5.12.200N vinde la preţul de vânzare 120.000 um, TVA 19%, un teren achiziţionat cu
90.000 um;

461 debitori diverşi A+ se deb.


7583 venituri din cedarea activelor CP+ se cred.

461 = 7583 valoarea de vânzare a terenului

6858 cheltuieli cu cedarea activelor CP- se deb.


2111 terenuri A- se cred.

6583 = 2111 valoarea de achiziţie a terenului

7.12.200N vând la preţul de vânzare de 80.000 um, TVA 19%, mărfuri achiziţionate
cu 75.000 um;

4111 = %
707
4427

607 = 371

9.12.200N încasează contravaloarea terenului vândut;

5121 = 461

12.12.200N prestează un serviciu unui client în valoare de 130.000 um,TVA19%;

4111 = %
704
4427

15.12.200N încasează 70.000 um din contravaloarea mărfurilor;

5311 = 4111

20.12.200N primeşte de la acţionari un utilaj pentru aportul la capital;

2131 = 456
1011=1012
24.12.200N acordă un avans salariaţilor în valoare de 12.000 um.

425 = 5311

Cerinţe
a. Analizaţi din punct de vedere contabil tranzacţiile de mai sus;
b. întocmiţi fişele de cont pentru conturile de creanţe.

39
Societatea comercială NUMERARUL SA are următoarea situaţie iniţială
la01.12.200N:
Acţiuni30.000 um
Casa 15.000 um
Conturi la bănci 150.000 um
In cursul lunii decembrie societatea efectuează următoarele tranzacţii:

2.12.200N transferă 10.000 um din casă în bancă;

581 = 5311
5121 = 581

Sau direct 5121 = 5311

4.12.200N cumpără acţiuni în scop speculativ, în valoare de 13.000 um, comision


1.000 um şi le achită cu bani din bancă;

5081 alte titluri de plasament = 5092

% = 5121
622
5092

5.12.200N achită o datorie faţă de un furnizor de imobilizări în valoare de 50.000


um;

404 = 5121

7.12.200N încasează de la un client 63.000 um, din care 3.000 pe bază de


chitanţă;

% = 4111
5121
5311

13.12.200N vinde acţiuni cumpărate cu 35.000 um, la un preţ de vânzare de 39.000


um şi încasează prin bancă toată suma;
5121= %
5081
7642

Daca diferenţa era negativa se înregistra pe cheltuieli 6642


% = 5081
5121
6642

15.12.200N plăteşte salarii prin casierie în valoare de 25.000 um (se face iniţial
transferul banilor din bancă în casierie);

581 = 5121
5311 = 581
Sau direct fără viramente interne 5311 = 5121

421 = 5311

17.12.200N plătesc dividende în valoare de 16.000 um, din conturile de la bancă.

457 = 5121

Cerinţe
a. Analizaţi din punct de vedere contabil tranzacţiile de mai sus;
b. întocmiţi fişele de cont pentru conturile de creanţe.

40
Societatea comercială ALFA prezintă la data de 1.03.200N următoarele solduri iniţiale
ale conturilor de trezorerie:
5121 Conturi la bănci în lei - 20.000 um,
5191 Credite bancare pe termen scurt - 6.000 um,
501. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate - 1.000 um,
5311 Casa în lei - 600 um, 5124
Conturi la bănci în valută - 4.200 um (1.000 EURO x 4,20 um/EURO).
în luna martie au loc următoarele tranzacţii:
1.03.200N se contractează un credit bancar pe termen scurt în valoare de 15.000
um;
5191 = 5121

5.03.200N se înregistrează şi se achită dobânda aferentă creditelor bancare pe


termen scurt în valoare de 1.000 um;

666 = 5198

5198 = 5121

7.03.200N se rambursează suma de 6.000 um reprezentând rata scadentă a unui


credit bancar pe termen scurt;

5191 = 5121

12.03.200N se încasează suma de 600 EURO de la un client; cursul valutar este de


4,25 um / EURO; la data evidenţierii creanţei, cursul valutar era de 3,80 um / EURO;
Se înregistrează venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs pentru diferenţa pozitiva
sau negativa de curs. 665 / 765.

16.03.200N se achiziţionează acţiuni în scop speculativ la preţul de 3.000 um, cu plata


imediată din contul curent la bancă;

5081 = 5121

28.03.200N se vând acţiunile deţinute la preţul de 12.000 um, cu încasarea imediată


prin contul curent la bancă;

5121= %
5081
7642

30.03.200N se ridică din contul curent la bancă suma de 1.000 um şi se depune în


casierie, în scopul achitării datoriilor faţă de furnizori.

581 = 5121
5311 = 581

Cerinţă
Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi întocmiţi fişele de cont la
sfârşitul lunii martie 200N pentru conturile de trezorerie.
41
Societatea comercială CREDITORUL SA are următoarea situaţie iniţială la
01.12.200N:

Furnizori 35.000 um
Furnizori de imobilizări 60.000 um
Personal - salarii datorate 130.000 um
Impozit pe profit 24.000 um
Credite pe termen lung 230.000 um

în cursul lunii decembrie societatea efectuează următoarele tranzacţii:

3.12.200N cumpără materiale consumabile în valoare de 53.000 um, TVA 19%;

% = 401
301
4426

4.12.200N achită prin bancă 40.000 um furnizorilor de imobilizări;

404 = 5121

7.12.200N primeşte factura de energie electrică în valoare de 25.000 um, TVA19%;

% = 401
605
4426

9.12.200N plăteşte impozitul pe profit, utilizând bani din bancă;

6911 = 5121

15.12.200N rambursează 50.000 um din creditul pe termen lung;

1621 = 5121

19.12.200N vinde mărfuri la un preţ de vânzare de 90.000 um, TVA 19%; costul
mărfurilor 70.000 um;

4111 = %
707
4427

607 = 371

20.12.200N înregistrează salarii în valoare de 75.000 um, reţineri privind contribuţia


la asigurările sociale în valoare de 7.000 um şi impozit pe salarii în valoare de 10.000 um;

641 = 421
421 = %
4311
444

24.12.200N înregistrează contribuţia unităţii la fondul de şomaj în valoare de 2.500


um;

6452 = 4371

26.12.200N contractează un nou credit pe termen lung în valoare de 150.000 um;

5121 = 1621

31.12.200N reglează conturile de TVA.

Daca TVA colectat > TVA deductibil => TVA de plata


Daca TVA colectat < TVA deductibil => TVA de recuperat

Cerinţe
a. Analizaţi din punct de vedere contabil tranzacţiile de mai sus;
b. întocmiţi fişele de cont pentru conturile de datorii.

42
Societatea ALFA prezintă la 1.01.200N următoarea situaţie a conturilor de datorii
(um):
401 Furnizori -20.000,
421 Personal - salarii datorate-23.000,
4423 TVA de plată - 160.000,
161 împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni - 56.000,
4311 Contribuţia unităţii la asigurări sociale - 80.000,
4371 Contribuţia unităţii la fondul de şomaj - 60.000,
4372 Contribuţia angajaţilor la fondul de şomaj - 30.000.
In luna februarie au loc următoarele tranzacţii:

2.02.200N se achită TVA de plată aferentă lunii precedente din disponibilul în contul
la bancă;

4423 = 5121

03.02.200N se rambursează o rată scadentă a creditului bancar pe termen lung în


valoare de 10.000 um din conturile la bancă;

1621 = 5121

11.02.200N se înregistrează şi se achită dobânda aferentă creditului bancar pe termen


lung, pentru luna ianuarie; rata dobânzii este de 20% pe an;

666 = 1682
1682 = 5121

15.02.200N se contractează un împrumut din emisiunea de obligaţiuni în valoare de


20.000 um;
Fără primire de sume imediata 461 = 1681 urmata de 5121 = 461 la primire

Cu primire de sume imediata 5121 = 1618

18.02.200N se achită în numerar salariile datorate personalului;

421 = 5311 pe card bancar 421 = 5121

24.02.200N se acordă salariaţilor un avans chenzinal în valoare de 6.000 um, în


numerar;

425 = 5311

28.02.200N se înregistrează pe baza statului de salarii salariile datorate personalului


angajat în valoare de 30.000 um;

641 = 421

28.02.200N se înregistrează reţinerile din salarii: CAS 1.300 um, contribuţia la fondul
de şomaj 500 um, impozit pe salarii 1.000 um şi avansuri 6.000 um;

421= %
4372
444
425

28.02.200N se înregistrează contribuţia unităţii la asigurările sociale în valoare de 600


um şi la fondul de şomaj în valoare de 380 um;

6451 = 4311
6452 = 4371

28.02.200N se achită datoriile fiscale şi sociale aferente lunii precedente din


disponibilul în contul la bancă.

% = 5121
4311
4371
4372

Cerinţă
Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus şi întocmiţi fişele de cont la
sfârşitul lunii februarie 200N pentru conturile de datorii.

43
Societatea comercială ALFA SA efectuează în cursul exerciţiului următoarele tranzacţii:
La data de 1.02.200N achiziţionează materii prime de la furnizori în valoare de 80.000
um, TVA 19 %, pe credit comercial.

% = 401
301
4426
La data de 5.02.200N vinde produse finite aflate în stoc la preţul de
vânzare de 290.000 um, TVA 19%, cost de producţie 190.000 um.

4111 = %
701
4427
711 = 345

La data de 6.02.200N achită factura de la operaţia 1 prin ordin de plată.

401 = 5121

La data de 10.02.200N vând pe bază de factură mărfuri din stoc la preţul de vânzare
de 135.500 um, din care TVA 19%. Costul de achiziţie al mărfurilor vândute 210.000 um.

4111 = %
707
4427

607 = 371

La data de 15.02.200N primeşte factura de telefon în valoare totală de 25.000 um,


factura de energie electrică în valoare de 80.000 um şi factura de apă în valoare de 100.000
um (pe facturi este înscrisă TVA 19%).

% = 401
626
4426

% = 401
605
4426

% = 401
605
4426

La data de 2.02.200N înregistrează pe bază de factură o reparaţie efectuată de un terţ


asupra unui utilaj în valoare de 30.000 um, TVA 19%.

% = 401
611
4426
La data de 5.02.200N emite o factură pentru prestarea de servicii de consultanţă în
valoare de 20.000 um, TVA 19%.

4111 = %
704
4427

La data de 10.02.200N cumpără cu plata pe loc produse de papetărie în valoare totală


de 60.000 um.
% = 5311
302
4426

La data de 15.02.200N achită datoria către furnizorul de la prima tranzacţie prin ordin
de plată.

401 = 5121

La data de 20.01.200N cumpără pe credit un autoturism, valoarea totală înscrisă pe


factură 100.000 um, TVA 19%.

% = 1621
2133
4426

La data de 20.01.200N cumpără materii prime la preţul de 30.000 um, TVA 19%, cu
plata în numerar în aceeaşi zi.

% = 5311
301
4426

Cerinţe
a. Să se înregistreze în contabilitate tranzacţiile de mai sus;
b. Să se înregistreze regularizarea TVA şi, acolo unde este cazul, plata,
ştiind că:
bl) soldul iniţial al contului 4423 TVA de plată este de 20.000 um
b2) soldul iniţial al contului 4424 TVA de recuperat este de 30.000 um şi
că societatea are dreptul de a efectua compensarea TVA de plată din luna
curentă cu TVA de recuperat din lunile precedente.
44
Societatea ALFA are următoarea situaţie la 01.01.200N, pentru conturile de capitaluri:
Capital subscris nevărsat 50.000 um
Capital subscris vărsat60.000 um
106 Rezerve 20.000 um
121 Rezultat (profit) 5.000 um.
în cursul lunii ianuarie efectuează următoarele tranzacţii:

01.01.200N se reportează rezultatul obţinut în anul anterior;

03.01.200N acţionarii depun restul aportului sub formă de numerar în conturile de


la bancă;

05.01.200N se majorează capitalul societăţii prin emisiunea a 2.000 de acţiuni, cu o


valoare nominală de 10 um /acţiune şi un preţ de emisiune de 11 um / acţiune;

456 = %
1011
1041

05.01.200N se aduce aportul astfel: un teren în valoare de 10.000 um; mărfuri în


valoare de 3.000 um; restul sub formă de numerar depus în conturile de la bancă;

% = 456
2111
371
5311

1011 = 1012

15.01.200N se încorporează în capitalul social rezerve în valoare de 1.500 um şi prime


de emisiune în valoare de 500 um;

% = 1012
1068
1041

21.01.200N se rambursează către acţionari o parte din capitalul social în valoare de


25.000 um, din conturile de la bancă.

1012 = 456
456 = 5121

Cerinţe
a. Efectuaţi analiza contabilă a tranzacţiilor de mai sus;
b. întocmiţi fişele de cont la sfârşitul lunii ianuarie pentru conturile de
capitaluri.
45
Societatea comercială GAMA are următoarea situaţie iniţială la 01.12.200N:
Amortizarea echipamentelor 15.000 um
Capital social 21.000 um
Conturi la bănci 3.500 um
Credite pe termen lung 14.000 um
Datorii salariale 4.500 um
Decontări cu asociaţii 5.000 um
Echipamente 45.000 um
Furnizori 7.000 um
Impozit pe profit 1.300 um
Materiale consumabile 1.000 um
Materii prime 3.000 um
Mărfuri 6.000 um
Provizioane privind deprecierea mărfurilor 700 um
Societatea efectuează următoarele tranzacţii în luna decembrie 200N:

1.12.200N se achiziţionează materii prime în valoare de 10.000 um şi mărfuri în


valoare de 15.000 um, TVA 19%;

% = 401
301
371
4426

5.12.200N se consumă materii prime în valoare de 9.000 um şi materiale


consumabile în valoare de 500 um;

601 = 301

6.12. 200N se primeşte factura de energie electrică în valoare de 10.000 um, TVA
19%;

% = 401
605
4426

8.12. 200N se obţin produse finite în valoare de 28.000 um;

345 = 711

9.12.200N societatea prestează servicii în valoare de 15.000 um, TVA 19%;

4111 = %
704
4427
10.12. 200N se achită factura de energie electrică primită pe data de 6.12.200N;

401 = 5311

12.12. 200N se vând mărfuri la un preţ de vânzare de 25.000 um, TVA 19%,
valoare de intrare 17.000 um şi se încasează prin bancă;

4111 = %
707
4427
607 = 371

13.12.200N se primeşte factura pentru o chirie în valoare de 3.000 um. TVA


19%;

% = 401
612
4426

19.12. 200N se vând produse finite la un preţ de vânzare de 30.000 um, TVA
19%, cost de producţie 24.000 um;

4111 = %
701
4427
711 = 345

20.12. 200N se înregistrează şi se plăteşte o amendă în valoare de 800 um;

6581 = 462
462 = 5311

24.12. 200N se înregistrează salarii în valoare de 13.000 um, reţineri de la


salariaţi privind asigurările sociale în valoare de 1.000 um şi impozitul pe salarii în
valoare de 1.700 um;

24.12. 200N se înregistrează contribuţia societăţii la asigurările sociale în


valoare de 2.200 um;

25.12.200N se înregistrează dobânda în valoare de 250 um, aferentă creditului


bancar;

31.12.200N se înregistrează dobânda primită pentru disponibilul din contul de


la bancă, în valoare de 100 um;
31.12. 200N se înregistrează deprecierea valorii stocurilor, astfel:
pentru materii prime 500 um;
pentru produse finite 300 um;

31.12.2003 se constată că mărfurile nu mai sunt depreciate;


31.12.2003 se regularizează TVA;
31.12.2003 se calculează şi se înregistrează impozitul pe profit;
31.12.2003 se hotărăşte repartizarea a 30%» din profit ca dividende.

S-ar putea să vă placă și