1.

Tornadele
Tornada este un vânt foarte puternic ce acționează pe un areal redus sub formă de vârtej de aer,
fiind frecvent pe teritoriul Americii de Nord unde mai e numit și twister. Vântul se rotește
în atmosfera pe o axă verticală, fiind în corelație cu mișcările de convecție a aerului fiind însoțit de nori
negri de furtună. Tromba vârtejului de aer se înalță de la suprafața pamantului până la nivelul norilor.
Procesul de formare al vârtejului este complex, fiind azi încă în fază de cercetare. Vântul ia naștere
când sunt îndeplinite anumite condiții climaterice. Tornadele se formează atunci când o cantitate
imensă de aer cald urcă și aerul rece coboară, iar prin deplasare se formează o pâlnie. Chiar dacă
tornadele sunt legate de anumite zone geografice și perioade ale anului din cauza încălzirii globale, au
ajuns să se formeze tornade și în România.
Cauze
Experții în probleme de siguranță de la Centrul Americii pentru Prognoza Furtunilor recomandă să
se acorde atenție unei liste de semnale care prevestesc apariția unei tornade: nori puternici și persistenți
care se rotesc,  praf sau obiecte împrăștiate de vânt sub baza unui nor,  grindină sau ploaie intensă
urmată de o liniște totală sau o schimbare rapidă și intensă a direcției vântului,  un vuiet continuu și
intens, care nu dispare, cum se întâmplă când tună,  scântei mici și strălucitoare lângă sol, sub furtună,
care semnalează că unele cabluri electrice au fost avariate de vânturile puternice.
Efecte
Se consideră că un fenomen natural extrem poate fi numit dezastru în cazul în care sunt înregistrate
cel puţin 10 pierderi de vieţi omeneşti sau 50 de persoane rănite şi dacă pagubele materiale se
evaluează la peste un milion de dolari.
Efectele produse de tornade sunt atât de mari, încât efortul de depăşire a acestora doar cu resurse
locale este insuficient. În aceste situaţii sunt necesare intervenţii rapide din partea unor echipe speciale
de nivel naţional şi internaţional.
Exemplu
Una dintre cele mai puternice si devastatoare tornadă recentă este considerată a fi tornada de la
Moore, agenția meteorologică din Statele Unite a evaluat tornada ca fiind de o forță EF-5, pe scara de
amploare a tornadelor, ceea ce înseamnă că este o tornadă cu rafale de vânt între 260 și 321 de
kilometri pe oră. Tornada a distrus două școli, dintre care una complet în Moore, unde se aflau 75 de
copii, soarta unora dintre ei este necunoscută. În 20 mai 2013, când a avut loc această catastrofă, în
Moore nu funcționa rețeaua de telefonia mobilă, în timp ce mii de oameni au rămas fără electricitate iar
multe din clădirile distruse au luat foc. Conform bilanțului oficial, 24 de oameni au murit în urma
tornadei (spre deosebire de 91 cât s-a anunțat anterior), iar alții 377 au fost răniți.
3
 FOTO 1 – Tornadă din România FOTO 2 – Tornadă din Italia
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Tornada_de_la_Moore_din (https://www.efemeride.ro/apocalipsa-din-italia-dupa-
_2013#/media/File:Oklahoma_Tornado_2013_002.jpg) cutremure-au-aparut-si-tornadele-imagini-de-groaza/ )

2. Uragan
Uraganele iau naștere atunci când o furtună se deplasează deasupra oceanului. În contact cu apa mai
caldă, energia furtunii crește și astfel se formează un vânt circular care, dacă depășește 119 km/h, este
considerat uragan. Uraganele apar în oceanele Atlantic, Pacific și Indian la latitudini de 10-30 de grade
și au denumiri diferite, în funcție de regiune. Durata unui uragan poate fi de la o zi la o lună, în funcție
de cantitatea de energie înmagazinată.
Intensitatea uraganelor se măsoară conform scalei Saffir-Simpson, pe cinci niveluri. Un uragan de
categoria 1 are o viteză a vântului cuprinsă între 119 și 153 km/h, iar unul de nivel 5 depășește 251
km/h, putând produce efecte devastatoare: copaci smulși din rădăcină, vehicule și alte corpuri grele
ridicate în aer, valuri foarte înalte, inundații puternice.
Cauze
Printre cauzele care ajută la formarea uraganelor se numără:
 presiunea atmosferică, care scade brusc,
 curentul de aer ascendent ce poate avea viteze de pana la 200 de km,
 precipitații extrem de abundente.
Efecte
Uraganele reprezintă un interes prin efectele lor extrem de distructive asupra navigației, dar si
asupra insulelor sau regiunilor de coastă. Uraganul care a lovit insulele Barbados în anul 1780, a distrus
casele din temelii, a distrus fortărețe, a ridicat în aer până și tunuri, copacii au fost smulși din rădăcini si
și au fost jupuiți de coajă și au murit peste 6000 de oameni.

4
 Efectul cel mai distrugător il au uraganele când ating regiunile de coastă. Aici nivelul apelor se
ridică sub presiunea vântului. Uraganul din 1900, de pe coastele Golfului Mexic a inundat brusc
întregul oraș și a înecat 6000 de oameni.
Exemplu
Unul dintre cele mai intense uragane din ultimii 10 ani a fost Urganul Irma acesta s-a produs
deasupra Atlanticului în perioada dintre 30 august si 16 septembrie 2017. A fost clasificat ca uragan de
categoria 5, fiind cea mai inaltă treaptă pe scara Saffir-Simpson pentru astfel de superfurtuni. Bilanţul
provizoriu este de 19 morţi (10 în insulele franceze Saint-Martin şi Saint-Barthelemy, patru în Insulele
Virgine Americane, doi în Puerto Rico, doi în zona olandeză din Saint-Martin şi unul în Barbuda), dar
aproximativ 26 de milioane de persoane au fost afectate. Pagubele materiale ar putea totaliza 120 de
miliarde de dolari în Statele Unite, Antile şi Caraibe.

FOTO 3 - Zona afectata de Uraganul Irma FOTO 4 - Uraganul Irma in Florida

(https://www.mediafax.ro/externe/uraganul-irma- (https://www.antena3.ro/externe/ce-a-provocat-
oficial-american-un-sfert-din-imobilele-din-zona- uraganul-Irma-cea-mai-puternica-furtuna-din-atlanic-
florida-keys-au-fost-distruse-iar-60-au-fost-avariate- 432281.html)
16726327)

3. Crivățul
Crivăţul este un vânt deosebit de puternic carcteristic Europei de Est, care bate în Moldova,
Dobrogea şi sudul şi estul Munteniei. Suflă dinspre N-E spre S-V, cu viteze ce depăşesc uneori 30-35
m/s. Asociat cu nisoare, el determină deseori în anotimpul rece al anului cele mai cumplite viscole din
ţara noastră. Odată cu aceste viscole se formează și troienele de zăpadă care sunt îngrămădirile mari de
zăpadă adusă de vânt şi aşezată în formă de valuri sau de dune. Apariţia crivățului în timpul verii este
cu totul întâmplătoare, dar atunci fiind un vânt cald şi uscat aduce pagube recoltelor în regiunile din
sud-estul ţării.

5
 În anul 2014, crivățul a provocat cel puțin 13 decese, victimele fie au fost prinse de ninsoare în
mijlocul pustietăţii, fie au murit de frig în propriile case. Printre acestea se numără un bărbat de 74 de
ani, din localitatea vrânceană Gologanu, care a fost găsit îngheţat în locuinţa sa, care era neîncălzită,
dar si alt bărbat in vârstă de 64 de ani  din comuna suceveană Poiana Negri, care a fost găsit căzut lângă
un gard, însă ambulanţa a ajuns abia după o oră, pentru că echipajul din salvare a fost nevoit să meargă
pe jos doi kilometri.

FOTO 5 - Crivățul pe drumul dintre Cristian FOTO 6 – Troiene de zăpadă din România
și Vulcan (https://mapio.net/pic/p-43500395/)
(https://codlea-info.ro/crivat-pe-drumul-dintre-./)

4. Măsuri de protecție
Măsurile de protecție diferă de la hazard la hazard, dar intalnim totusi câteva măsuri comune care
includ realizarea lucrărilor de apărare specifice fiecărui tip de hazard, optimizarea activităţii structurilor
care asigură conducerea operaţiilor de limitare a efectelor dezastrelor, dezvoltarea cercetării ştiinţifice
în domeniu.
Printre cele mai importante măsuri de protecție se numără instruirea populaţiei privind normele de
comportament în caz de dezastru, exerciţii şi aplicaţii cu forţele şi mijloacele destinate intervenţiei,
pregătirea factorilor cu drept de decizie şi a specialiştilor, realizarea unor acorduri internationale
privind asistenţa umanitară în caz de dezastre.

Fig 1 - Prevenirea si atenuarea hazardurilor climatice

6
 (https://www.google.com/search?
q=masuri+de+protectie+impotriva+hazardelor+naturale&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwjhufO9rKrhA
hXrkYsKHTtSAFMQ_AUIDigB&biw=1366&bih=608#imgrc=_)

Bibliografie

1.Grecu, F., (2009) , Hazarde și Riscuri Naturale, Editura: Editura Universitară, Ediția a IV-a
2.Tanislav, D., Costache, A., (2007), Geografia hazardelor naturale şi antropice, Edit. Transversal,
Târgovişte
3. https://asiguropedia.ro/romania-si-catastrofele-naturale/
4. https://www.natgeo.ro/articole/natura/catastrofe/9372-vanatoarea-de-tornade
5.https://www.descopera.ro/dnews/10891353-cea-mai-distrugatoare-tornada-din-istoria-omenirii-a-
facut-cel-putin-24-de-victime-in-sua-fotovideo
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Uragan
7https://www.historia.ro/sectiune/actualitate/articol/irma-ce-cel-mai-puternic-uragan-din-istorie-
format-in-oceanul-atlantic?fb_comment_id=1545204495559181_1546323685447262
8. https://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2nturi_din_Rom%C3%A2nia
9.https://www.google.com/search?
q=masuri+de+protectie+impotriva+hazardelor+naturale&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUK
EwjhufO9rKrhAhXrkYsKHTtSAFMQ_AUIDigB&biw=1366&bih=608#imgrc=_