Tema № 11: Fluctuaţiile ca legitate a creşterii economice

1. Factorii, formele şi tipurile creşterii economice

2. Natura fluctuantă a creşterii economice. Ciclurile economice
3. Necesitatea, cauzele şi metodele intervenţiei statului în economie

Scopul temei:

Obiectivele temei
 determinarea noţiunilor de creştere şi dezvoltare economică;
 analiza factorilor de creştere economică;
 analiza creşterii extensive şi intensive a economiei;
 analiza modelelor de creştere economică;
 caracteristica ciclului economic şi a formelor lui de manifestare;
 analiza fazelor ciclurilor economice;
 analiza formelor de manifestare a crizelor economice;
 determinarea cauzelor de intervenţie a statului în economie;
 analiza formelor reglării de stat a economiei.
1. Factorii, formele şi tipurile creşterii economice
Creşterea economică – reflectă modificările pozitive reale care au loc în sporirea
rezultatelor actiităţii la nivel macroeconomic într-o perioadă îndelungată de timp.

Creşterea economică poate fi:

1. Creştere economică pozitivă, reflectă situaţia cînd odată cu sporirea PIB, sporeşte
veniturile care revin pe cap de locuitor.
2. Creşterea economică negativă, reflectă situaţia cînd creşterea relativă a PIB este
însoţită de reducerea veniturilor pe cap de locuitor.
3. Creşterea economică zero, reflectă situaţia cînd ritmul de creştere a PIB corespunde
ritmului de creştere a populaţiei.

Creşterea economică se deosebeşte de dezvoltarea economică şi de progresul economic.

Dezvoltarea economică a unei ţări reflectă ansamblu transformărilor cantitative şi calitative
ce au loc în structurile social–economice, tehnico-ştiinţifice în mecanismele economice şi în
comportamentul economic al oamenilor. Dezvoltarea economică este un întreg iar creşterea
economică reprezintă o parte componentă.
Progresul economic reprezintă un proces de avansare a economiei naţionale într-o anumită
perioadă de timp de la inferior la superior.
Progresul economic este influenţat de mai mulţi factori:
1. factorii direcţi:
 factorul uman (cantitatea, calitatea şi strucutura forţei de muncă)
 factorul natural (cantitatea şi calitatea resurselor naturale);
 factorul capital include volumul capitalulu fix şi volumul capitalului circulant;
 factorul tehnologic include tehnologiile şi inovaţiile tehnico – ştiinţifice;
 factorul informaţional.
2. factorii indirecţi:
 cererea agregată;
 volumul investiţiilor de capital;
 rata dobânzei;
 sistemul legislativ;
 climatul economic şi social din ţara respectivă.

Există 3 tipuri de creştere economică:

1. creşterea economică extenivă – care prevede sporirea volumului de producţie mai mult
de 55% din contul atragerii factorilor de producţie suplimentari.
2. creştereaeconomicăintensivă – prevede creşterea cu mai mult de 55% a volumului de
producţie din contul utilizării raţionale a factorilor de producţie. (ridicarea nivelului de
calificare a lucrătorilor, aplicarea noilor tipuri de materie primă, aplicarea noilor
tehnologii la economisirea resurselor economice)
3. creşterea economică intermediară – este obţinută atât din contul factori extensivi cât şi
din intensivi.
2. Natura fluctuantă a creşterii economice. Ciclurile economice
Economia naţională se dezvoltă fluctuant, periodic, apar expansiuni economice sau recesiuni
economice.
Există următoarele trei forme de fluctuaţii economice:
1. fluctuaţii economice determinate de cauze naturale (secete, inundaţii, cutremure);
1. fluctuaţii economice întâmplătoare care sunt generate de factorii sociali (războaie,
tensiuni);
2. fluctuaţii ciclice – care sun generate de factorii economici şi care se repetă după un an
anumit interval de timp.

Fluctuaţiile economice reflectă dezvoltarea ciclică a economiei.

Ciclicitatea economică – reprezintă un proces de creştere sau scădere activităţii economice şi
se reflectă în oscilaţia volumului de producţie în ocuparea forţei de muncă în procesele
inflaţioniste.

Ciclul economic – reprezintă perioada de la începutul unei crize economice şi până la

începutul următoarei crize.

Ciclurile economice se maifestă în 3 forme:

1. Ciclurile economice lungi (cicluri seculare) numite cicluri lui Kondratiev.
Acest ciclu are o durată de până la 40-60 de an, şi reflectă schimbări cantitative şi
calitative în toate sectoarele de activitate economică. Acest ciclu are 2 faze:
 Faza ascedentară care are următoarele trăsături:
 Prosperarea economică;
 Ritmul înalt de creştere a venitului naţional;
 Creşterea investiţiilor de capital;
 Creşterea profitului a agenţilor economici;
 Creşterea nivelului de trai a populaţiei.
 Faza descedentară care are următoarele trăsături:
 Scăderea ritmului de creştere a producţiei;
 Reducerea ritmului de sporire a investiţiilor de capital;
 Scăderea profitulurilor;
 Creşterea şomajlui;
 Creşterea inflaţiei;
 Scăderea nivelului de trai a populaţiei.

2. Ciclul mediu sau decinal.

Are o perioadă de la patru cinci ani până la 10-12 ani. Acest ciclu include patru faze:
 Faza de expansiune economică. Are următoarele trăsături:
 Creşterea producţiei;
 Majorarea investiţiilor de capital;
 Creşterea nivelului de ocupare a forţei de muncă;
 Creşterea masei monetare aflate în circulaţie;
 Creşterea salariului, profitului şi a dobânzei.
 Declin economic (faza de criză). Are următoarele trăsături:
 Reducerea ratei profitului;
 Creşterea stocurilor de mărfuri nerealizate;
 Reducerea volumului de investiţii;
 Reducerea creditelor bancar.
 Faza de depresiune. Are următoarele trăsături:
 Creşterea numărului de falimente a întreprinderilor;
  Creşterea costurilor de producţie;
 Creşterea şomajului;
 Reducerea volumului de producţie;
 Scăderea ratei profitului;
 Scăderea niveului de trai a populaţiei.
 Faza de înviorare. Are următoarele trăsături:
 Creşterea trptată a volumului de producţie;
 Sporirea investiţiilor de capital;
 Reducerea şomajuui;
 Creşterea veniturilor persoanelor fizice şi juridice;
 Creşterea cererii agregate.
3. Ciclul scurt sau mic
Are o durată de la 4-5 luni până la 3-4 ani. Se manifestă în următoarele forme:
a) Ciclul investiţional;
b) Ciclul variaţilor stocurilor de mărfuri;
c) Ciclul energetic.

3. Necesitatea, cauzele şi metodele intervenţiei statului în economie

Criza economică – reflectă o stare de dereglare a economiilor naţionale şi se manifestă în

următoarele forme:
 Crizele de subproducţie – care reflectă deficitul de produse alimentare. Aceste crize
de regulă sunt generate de secetă, inundaţii sau răzbaoie;
 Crizele de supraproducţie – care reflectă situaţia când mărfurile fabricate nu pot fi
realizate din cauza capacităţii joase de cumpărare a populaţiei.
 Crizele structurale (ciclice) care includ:
 Crizele neciclice care cuprind scăderea producţiei în unele ramuri;
 Crizele parţiale;
 Crizele agrare care au o durată de 20-30 ani care stopează creşterea producţiei
agricole şi a ramurii de prelucrare a produselor agricole.
Particularităţile crizei din RM:
1. Criza economică din RM a avut o perioadă îndelunată – 10 ani 1990-2000.
2. Criza economică din RM a avut un caracter sistemic deoarece a cuprins toate
domeniile de activitate (industria, agricultura, sfera socială, politică).
3. Criza din RM a adus la scăderea tuturor indicatorilor macroeconomici anume:
4. Criza economică din RM a adus la scăderea nivelului de trai şi la divizarea societăţii
în săraci şi bogaţi
Politicile în domeniul creşterii economice:
1. politica creditară – financiară care este orientată spre reducerea ratei dobânzei;
2. politica fiscală – este orientată spre scăderea impozitului şi stimularea activităţii
antreprenoriale;
3. politica de ocupare deplină a forţei de muncă;
4. politica de sporire a volumului de capitalului investit în activitatea economică.

Concepte-cheie

 creşterea economică  declinul economic

 dezvoltarea economică
 creşterea pozitivă
 creşterea negativă
 creşterea zero
 creşterea intensivă
 creşterea extensivă
 fluctuaţia economică
 ciclul economic
 ciclul lung
 ciclul decenal
 ciclul scurt
 expansiunea economică
 depresiunea economică
 criza economică
 reluarea economică
 recesiunea economică
 relansarea economică
 intervenţia economică
 programarea economică
 planificarea
 politica anticiclu
 reglementarea administrativă
 reglementarea bugetară
 reglementarea monetară

Rezumat

1. Creşterea economică reprezintă o majorare a capacităţii de producţie a unei ţări,

identificată prin sporirea indicatorilor macroeconomici şi în special a produsului intern
brut şi a venitului naţional. Creşterea economică poate fi pozitivă, negativă sau zero.
2. Creşterea economică este influenţată de următorii factori direcţi şi indirecţi: factorul uman;
stocul de capital; progresul tehnico-ştiinţific; resursele naturale; sistemul informaţional;
sistemul tehnologic; sistemul de repartiţie a bunurilor; capacitatea pieţei interne; eficienţa
sistemului financiar-bancar; dinamica ratei investiţiilor de capital; competitivitatea
produselor; politica bugetară şi fiscală a statului.
3. Creşterea economică e considerată preponderent extensivă, când sporesc dimensiunile
factorilor de producţie antrenaţi în procesul de producţie a bunurilor economice şi e
considerată intensivă, când sporesc laturile calitative ale factorilor de producţie (ridicarea
 nivelului de calificare a lucrătorilor, perfecţionarea formelor de organizare a muncii,
aplicarea tehnologiilor noi etc.).
4. Referitor la creşterea şi dezvoltarea economică există mai multe teorii principalele fiind:
teoria clasică; teoria marxistă, teoria stadiilor de dezvoltare, teoria keynesiană, teoria
neokeynesiană, teoria populaţiei optime, teoria investiţiilor private străine şi
ajutorului pentru dezvoltare.
5. Economia naţională în orice ţară se dezvoltă fluctuant, neuniform. Fluctuaţiile
economice pot fi sezoniere, întâmplătoare şi ciclice. Fluctuaţiile economice reflectă
dezvoltarea ciclică a economiei. Ciclicitatea ca fenomen economic reflectă oscilaţia
nivelului de producţie, a ocupării forţei de muncă şi a inflaţiei.
6. Ciclurile economice se manifestă în trei forme: ciclurile lungi, decenale şi scurte.
Ciclul lung are o durată de 40-60 de ani şi reflectă schimbările calitative şi cantitative care
au loc în sistemul tehnic de producţie. Ciclul decenal are o durată de 10-12 ani şi include
patru faze: expansiune, declin economic, depresiune economică şi reluare. Ciclul economic
scurt are o durată de la 6 luni până la 3-4 ani şi se manifestă în formă de cicluri
inflaţioniste, cicluri ale variaţiei stocurilor de mărfuri şi în alte forme.
7. Pentru a micşora influenţa negativă a fazelor de recensiune a ciclurilor economice sunt
aplicate două tipuri de politici: a) politici anticiclice bazate pe cererea agregată (majorarea
cheltuielilor publice, reglarea ratei dobânzii, reglare politicii fiscale); b) politici anticiclice
bazate pe oferta agregată (efectuarea unor reforme structurale, reducerea ratei dobânzii,
reducerea ratei fiscalităţii etc.)
8. Necesitatea intervenţiei statului în activitatea economică este condiţionată de insuficienţa
sectorului privat de a rezolva problemele de ordin general şi de a satisface nevoile publice
cum ar fi: apărarea naţională, păstrarea ordinii publice, rezolvarea problemelor sociale cu
care se confruntă societatea.
9. Principalele forme ale reglării de stat a economiei sunt: reglarea cadrului juridic; reglarea
activităţii întreprinderilor monopoliste; reglarea administrativă a activităţii economice;
reglarea proceselor de stabilizare macroeconomică; reglarea bugetară; reglarea creditar-
monetară; reglarea resurselor; reglarea veniturilor; reglarea relaţiilor economice externe.
 Probleme de recapitulare

1. Ce reprezintă creşterea şi dezvoltarea economică şi care sunt deosebirile dintre aceste

noţiuni?
2. Caracterizaţi formele şi tipurile de creştere economică.
3. Analizaţi factorii direcţi şi indirecţi de creştere economică.
4. Care sunt beneficiile şi costurile creşterii economice?
5. Caracterizaţi principalele teorii ale creşterii economice.
6. Ce modele de creştere economică pot fi utilizate în Republica Moldova?
7. Care sunt formele de manifestare a fluctuaţiilor economice?
8. Ce reprezintă ciclul economic şi care sunt formele lui de manifestare?
9. Caracterizaţi fazele ciclurilor economice.
10.Ce reprezintă criza economică şi care sunt formele de manifestare ale crizelor?
11.Analizaţi politicile anticiclice.
12.Analizaţi cauzele intervenţiei statului în economie.
13.Ce reprezintă programarea economică?
14.Analizaţi formele reglării de stat a economiei.

Bibliografie

 Niţă Dobrotă. Economie politică. Bucureşti, 1997, p. 279 – 298, 311 – 355, 369 – 382.
 Economie. Ediţia a V-ea. Bucureşti: Editura Economică, 2000, p. 255 – 282.
 Intoducere în economia politică modernă. Polirom, 2002, p. 533 – 570.
 A.Cojuhari, V.Umaneţ. Bazele teoriei economice. Chişinău, 1993, p. 95 – 110.
 J.M.Keynes. Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a banilor.
Bucureşti, 1970, p. 87 – 106, 119 – 150.
 A.Blanovschi. Statul şi rolul lui economic. Chişinău, 1995.