BAZELE TERMODINAMICII

INSTALAŢII CU ABUR

Problema 1. O instalaţie cu turbină cu abur funcţionează după ciclul teoretic

Rankine, în conformitate cu schema din figura 1. Generatorul de vapori produce un debit
D = 50 t/h abur supraîncălzit la presiunea p1 = 60 bar şi temperatura t1 = 450 oC. care se
destinde în turbină până la presiunea p 2 = 0,1 bar.

GV – Generator de vapori
T - Turbină cu abur
G - Generator electric
Cd - Condensator
P - Pompă de alimentare

Fig. 1 Schema instalaţiei

Se cer:
1. Să se determine valorile parametrilor de stare în punctele principale ale schemei.
2. Să se calculeze puterea obţinută de la turbină şi puterea necesară pompei de circulaţie.
3. Să se calculeze consumul orar de combustibil şi consumul specific, dacă se utilizează
un combustibil solid cu puterea calorică inferioară H i = 3 ⋅ 10 4 kJ/kg. Randamentul
generatorului de vapori este ηc = 0,9
4. Să se calculeze debitul de apă de răcire necesar condensatorului, dacă apa de răcire se
încălzeşte cu ∆t = 10 oC la trecerea prin el. Pentru apă c = 4,185 kJ/kgּK.
5. Să se calculeze randamentul termic teoretic al ciclului şi randamentul centralei.

Rezolvare.
1. Determinarea parametrilor de stare.
Punctul 1.
Se utilizează diagrama h-s în care punctul care figurează starea 1 se găseşte la
intersecţia izobarei p1 = 60 bar cu izoterma t1 = 450 oC (figura 2), rezultând:
v1 = 0,052 m3/kg; h1 = 3300 kJ/kg; s1 = 6,72 kJ/kgּK
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" din care pentru presiunea
p1 = 60 bar şi temperatura t1 = 450 oC rezultă:
v1 = 0,05217 m3/kg; h1 = 3302,8 kJ/kg; s1 = 6,72 kJ/kgּK

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Fig. 2 Reprezentarea în diagrama T-s a procesului de destindere

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Punctul 2.
Se utilizează diagrama h-s în care punctul 2 se află la intersecţia izobarei p 2 = 0,1 bar
cu verticala care trece prin punctul 1 stabilit anterior (izentropa s 3 = 6,72 kJ/kgּK = const. -
destindere adiabatică reversibilă), rezultînd:
t 2 = 45 oC; v 2 = 12,4 m3/kg; h2 = 2131 kJ/kg; x 2 = 0,811
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - în funcţie de presiune"
din care, pentru presiunea p3 = 0,1 bar rezultă următoarele proprietăţi la saturaţie:
t 2 ( p = 0,1 bar ) = 45,84 oC
v ′ = 0,00101 m3/kg v ′′ = 14,68 m3/kg
h ′ = 191,9 kJ/kg h ′′ = 2584 kJ/kg
′
s = 0,649 kJ/kgּK s ′′ = 8,149 kJ/kgּK
Cu aceste valori pot fi determinaţi parametrii punctului 2:
s1 = s 2 = 6,72 kJ/kgּK (destindere adiabatică reversibilă)
s − s ′ 6,72 − 0,694
x2 = 1 = = 0,808
s ′′ − s ′ 8,149 − 0,694
v 4 = v ′ + x 4 (v ′′ − v ′) = 0,00101 + 0,808 (14,68 − 0,00101) = 11,86 m3/kg
h4 = h ′ + x 4 (h′′ − h ′) = 191,9 + 0,808 (2584 − 191,9 ) = 2124,7 kJ/kg

Punctul 3.
Starea 3 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p3 = 0,1 bar şi ca urmare rezultă:
p3 = p1 = 0,1 bar; t 3 = t s ( p = 0,1 bar ) = 45,84 oC; x3 = 0
v3 = v ′ = 0,00101 m3/kg; h3 = h ′ = 191,9 kJ/kg; s 3 = s ′ = 0,649 kJ/kgּK

Punctul 4.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific v = 0,001 m3/kg,
respectiv densitatea ρ = 1000 kg/m3 şi căldura specifică c = 4,185 kJ/kgּK.
Pompa P trebuie să ridice presiunea de la presiunea de condensare p3 = p 2 = 0,1 bar
la presiunea de funcţionare a GV: p 4 = p1 = 60 bar. In ipoteza procesului adiabatic, reversibil
( s 4 = s3 = const. = 0,649 kJ/kg), entalpia după pompa P2 se calculează cu relaţia:
p 4 − p3
h4 = h3 + = 191,9 +
(60 − 0,1) ⋅ 10 5 ⋅ 10 −3 = 197,9 kJ/kg
ρ 1000
Temperatura rezultă din ecuaţia calorică de stare:
h 197,9
t4 = 4 = = 47,3 oC
c 4,185

Parametrii de stare sunt centralizaţi în tabelul 1.

Tabelul 1
Parametrii de stare în punctele ciclului
Pct p [bar] t [oC] v [m3/kg] h [kJ/kg] s [kJ/kgּK] x
1 60 450 0,052 3302,8 6,720 -
2 0,1 45,84 11,86 2124,7 6,720 0,808
3 0,1 45,84 0,001 191,9 0,649 0
4 60 47,29 0,001 197,9 0,649 -

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

2. Puterea turbinei şi a pompei

Lucrul mecanic produs de turbină, pentru 1 kg de abur se exprimă:
lT = h1 − h2 = 3302,8 − 2124,7 = 1178,1 kJ/kg
Puterea obţinută la turbină este:
D 50
PT = ⋅ lT = ⋅ 1178,.1 = 16362,5 kW
3,6 3,6
Lucrul mecanic de pompare al pompei P1, pentru 1 kg de apă vehiculat este
l P1 = h4 − h3 = 197,9 − 191,9 = −6 kJ/kg
Puterea necesară pompei P:
D⋅ 50
PP1 = ⋅ l P1 = ⋅ 6 = 83,3 kW
3,6 3,6
Puterea efectivă a centralei este:
Pe = PT − PP = 16362,5 − 83,3 = 16279,2 kW

3. Consumul orar de combustibil

Căldura primită de la sursa caldă este căldura corespunzătoare procesului izobar de
încălzire 4-1:
q SC = q 4−1 = h1 − h4 = 3302,8 − 197,9 = 3104,9 kJ/kg
Ecuaţia de bilanţ termic a generatorului de vapori se scrie:
C h ⋅ H i ⋅ ηc = D ⋅ 10 3 ⋅ q SC [kJ/h]
de unde, consumul orar de combustibil are valoarea:
D ⋅ 10 3 ⋅ q SC 50 ⋅ 10 3 ⋅ 3104,9
Ch = = = 5749,8
H i ⋅ ηc 3 ⋅ 10 4 ⋅ 0,9 2 ●
kg/h D [t/h]
Consumul specific efectiv de combustibil se exprimă
C 5749,8 ‫׀‬qSR‫׀‬
ce = h = = 0,353 kg/kWh
Pe 16279,2
∆t [grd]
4. Debitul de apă necesar condensatorului m [kg/s]
Căldura cedată sursei reci (apei de răcire) este:
3 ●
q SR = h2 − h3 = 2124,7 − 191,9 = 1932,8
kJ/kg
şi rezultă debitul de apă de răcire:
D Fig. 3 Schema de bilanţ termic
⋅ q SR
3,6 50 ⋅ 1932,8 a condensatorului
m& = = = 641,4 kg/s
c ⋅ ∆t 3,6 ⋅ 4,185 ⋅ 10
sau debitul volumic orar:
m& 641,4
Vh = 3600 ⋅ = 3600 ⋅ = 2309 m3/h
ρ 1000

7. Randamentul termic teoretic al ciclului se calculează cu relaţia generală:

q SR 1932,8
ηt = 1 − = 1− = 0,378 (37,8 % )
q SC 3104,9

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Randamentul efectiv al centralei se determină cu formula:

3600 ⋅ Pe 3600 ⋅ 16279,2
ηe = = = 0,340 (34 %)
Ch ⋅ H i 5749,8 ⋅ 3 ⋅ 10 4

Problema 2. O centrală cu abur funcţionează după schema din figura 1. Generatorul

de vapori produce un debit D = 50 t/h abur supraîncălzit la presiunea p1 = 60 bar şi
temperatura t1 = 450 oC. Destinderea aburului în TIP are loc adiabatic reversibil, până la
presiunea p 2 = 20 bar. După supraîncălzirea intermediară aburul are temperatura
t 3 = 360 oC, iar destinderea în TJP are loc adiabatic, reversibil, până la presiunea p 4 = 0,1
bar. Din condensator se consideră că rezultă lichid la stare de saturaţie. Înainte de
introducerea în generatorul de vapori, condensul este preîncălzit în două trepte egale de
temperatură (t8 − t 7 ≈ t 7 − t 6 ) într-un schimbător de căldură de suprafaţă (SCS) şi un
schimbător de căldură de amestec - degazor (SCA). SCS este încălzit cu abur extras de la o
priză a TJP, la o presiune la care temperatura de condensare să fie mai mare decât temperatura
t 7 de ieşire a apei: t s ( p10 ) = t 7 + 10...20 oC. Condensul rezultat, la stare de saturaţie, este
introdus în condensator. În SCA prin amestecarea aburului extras de la evacuarea TIP cu apa
fierbinte rezultată din SCS, rezultă apă la stare de saturaţie. Procesele de pompare se
consideră adiabatice reversibile.

SI2
(1-a1)
SI1 (1)
●1 ●2●3

qSC TIP TJP

GV G
●
10 4 ● (1-a1-a2)
(1)● 9
P2 (a1) (a2) qSR
Cd

SCA SCS
8 7 6 P1 5 ●
● ● ● (a2)
(1-a1) 11 (1-a1)
●
Figura 1 Schema de funcţionare

Se cer:
6. Să se reprezinte ciclul de funcţionare în diagrama T-s.
7. Să se determine valorile parametrilor de stare în punctele principale ale schemei.
8. Să se calculeze fracţiunile din debitul total de abur care sunt utilizate în cele două
schimbătoare de căldură.
9. Să se calculeze puterea obţinută de la turbină şi puterile necesare pompelor de
circulaţie. Randamentul grupului turbo-generator este ηT = 0,92 , iar randamentul
pompelor η P = 0,75 .

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

10. Să se calculeze consumul orar de combustibil şi consumul specific, dacă se utilizează

un combustibil solid cu puterea calorică inferioară H i = 3 ⋅ 10 4 kJ/kg. Randamentul
generatorului de vapori este ηc = 0,9
11. Să se calculeze debitul de apă de răcire necesar condensatorului, dacă apa de răcire se
încălzeşte cu ∆t = 10 oC la trecerea prin el. Pentru apă c = 4,185 kJ/kgּK.
12. Să se calculeze randamentul termic teoretic al ciclului şi randamentul centralei.

Rezolvare.
1. Reprezentarea ciclului în diagrama T-s este prezentată în figura 2.

Fig. 2 Reprezentarea ciclului în diagrama T-s.

2. Determinarea parametrilor de stare.

Punctul 1.
Se utilizează diagrama h-s în care punctul care figurează starea 1 se găseşte la
intersecţia izobarei p1 = 60 bar cu izoterma t1 = 450 oC (figura 3), rezultând:
v1 = 0,052 m3/kg; h1 = 3300 kJ/kg; s1 = 6,72 kJ/kgּK
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" din care pentru presiunea
p1 = 60 bar şi temperatura t1 = 450 oC rezultă:
v1 = 0,05217 m3/kg; h1 = 3299 kJ/kg; s1 = 6,716 kJ/kgּK

Punctul 2.
Se utilizează diagrama h-s în care punctul 2 se află la intersecţia izobarei p 2 = 20 bar
cu verticala care trece prin punctul 1 stabilit anterior (izentropa s 2 = 6,72 kJ/kgּK = const. -
destindere adiabatică reversibilă), rezultînd:
t 2 = 290 oC; v2 = 0,12 m3/kg; h2 = 3000 kJ/kg;
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" din care, pentru presiunea
p 2 = 20 bar şi entropia s 2 = 6,72 kJ/kgּK, rezultă prin interpolare:
t 2 = 291 oC; v2 = 0,1229 m3/kg; h2 = 2998 kJ/kg;

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Punctul 3.
Se utilizează diagrama h-s în care punctul care figurează starea 3 se găseşte la
intersecţia izobarei p 2 = 20 bar cu izoterma t 3 = 360 oC (figura 3), rezultând:
v3 = 0,14 m3/kg; h3 = 3150 kJ/kg; s3 = 6,98 kJ/kgּK
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" din care pentru presiunea
p 2 = 20 bar şi temperatura t 3 = 360 oC rezultă:
v3 = 0,141 m3/kg; h1 = 3156 kJ/kg; s1 = 6,985 kJ/kgּK

Punctul 4.
Se utilizează diagrama h-s în care punctul 4 se află la intersecţia izobarei p 4 = 0,1 bar
cu verticala care trece prin punctul 3 stabilit anterior (izentropa s3 = 6,98 kJ/kgּK = const. -
destindere adiabatică reversibilă), rezultînd:
t 4 = 45 oC; v4 = 12,4 m3/kg; h4 = 2210 kJ/kg; x 4 = 0,843
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - în funcţie de presiune"
din care, pentru presiunea p 4 = 0,1 bar rezultă următoarele proprietăţi la saturaţie:
t s ( p = 0,1 bar ) = 45,84 oC
v ′ = 0,00101 m3/kg v ′′ = 14,68 m3/kg
h ′ = 191,9 kJ/kg h ′′ = 2584 kJ/kg
′
s = 0,649 kJ/kgּK s ′′ = 8,149 kJ/kgּK
Cu aceste valori pot fi determinaţi parametrii punctului 4:
s 4 = s3 = 6,98 kJ/kgּK (destindere adiabatică reversibilă)
s − s ′ 6,98 − 0,694
x4 = 4 = = 0,843
s ′′ − s ′ 8,149 − 0,694
v4 = v ′ + x 4 (v ′′ − v ′) = 0,00101 + 0,843(14,68 − 0,00101) = 12,375 m3/kg
h4 = h ′ + x 4 (h ′′ − h ′) = 191,9 + 0,843(2584 − 191,9 ) = 2208 kJ/kg

Punctul 5.
Starea 5 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p 4 = 0,1 bar şi ca urmare rezultă:
p 4 = p5 = 0,1 bar; t5 = t s ( p = 0,1 bar ) = 45 oC; x5 = 0
v5 = v ′ = 0,00101 m3/kg; h5 = h ′ = 191,9 kJ/kg; s5 = s ′ = 0,649 kJ/kgּK

Punctul 6.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific v = 0,001 m3/kg,
respectiv densitatea ρ = 1000 kg/m3 şi căldura specifică c = 4,185 kJ/kgּK.
Pompa P1 trebuie să ridice presiunea de la presiunea de condensare p 4 = p5 = 0,1 bar
la presiunea de funcţionare a SCA: p6 = p7 = p8 = p 2 . In ipoteza procesului adiabatic,
reversibil ( s6 = s5 = const. = 0,649 kJ/kg), entalpia după pompa P1 se calculează cu relaţia:

h6 = h5 + 5
p − p6
= 191,9 +
(20 − 0,01) ⋅ 10 5 ⋅ 10 − 3 = 193,9 kJ/kg
ρ 1000
Temperatura rezultă din ecuaţia calorică de stare:
h 193,9
t6 = 6 = = 46,3 oC
c 4,185

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Fig. 3. Reprezentarea destinderii în turbine în diagrama h-s

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Punctul 7.
Preîncălzirea condensului trebuie să se facă în trepte aproximativ egale de temperatură
pe cele două schimbătoare de căldură, temperatura finală la care trebuie să se ajungă fiind
temperatura t8 . Aceasta este temperatura de saturaţie la presiunea p7 = 20 bar.
Din "Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - funcţie de presiune" la presiunea
p8 = p7 = p 6 = p 2 = 20 bar, rezultă:
t8 = t s ( p = 20 bar ) = 212,37 oC
şi ca urmare temperatura de ieşire din SCS va fi:
t +t 46,3 + 212,37
t7 = 6 8 = = 129,3 oC;
2 2
Rezultă:
v7 = 0,001 m3/kg;
h7 = c ⋅ t 7 = 4,185 ⋅ 129,3 = 541,1 kJ/kg
⎛ T ⎞ ⎛ 402,45 ⎞
s 7 = c ⋅ ln⎜ 7 ⎟ = 4,185 ⋅ ln⎜ ⎟ = 1,622 kJ/kgּK
⎝ 273,15 ⎠ ⎝ 273,15 ⎠

Punctul 8.
Starea 8 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p8 = 20 bar şi ca urmare rezultă:
t8 = t s ( p = 20 bar ) = 212,37 oC; x = 0
v8 = v ′ = 0,00117 m3/kg; h8 = h ′ = 908,5 kJ/kg; s8 = s ′ = 2,447 kJ/kgּK

Punctul 9.
Se consideră că apa este fluid incompresibil având volumul specific v = 0,001 m3/kg,
respectiv densitatea ρ = 1000 kg/m3 şi căldura specifică c = 4,185 kJ/kgּK.
Pompa P2 trebuie să ridice presiunea de la presiunea de funcţionare a SCA p8 = 20
bar la presiunea de funcţionare a generatorului de vapori: p9 = p1 = 60 bar. In ipoteza
procesului adiabatic, reversibil ( s9 = s8 = const. = 2,447 kJ/kg), entalpia după pompa P2 se
calculează cu relaţia:

h9 = h8 + 9
p − p8
= 908,5 +
(60 − 20) ⋅ 105 ⋅ 10 − 3 = 912,5 kJ/kg
ρ 1000
Temperatura rezultă din ecuaţia calorică de stare pentru apă:
h 912,5
t9 = 9 = = 218,1 oC
c 4,185

Punctul 10.
Temperatura de condensare a aburului în SCS trebuind să fie cu 10...20 grade mai
mare decât temperatura de ieşire a apei t 7 = 129,3 oC, se alege ca temperatură de saturaţie o
valoare: t s ( p10 ) = 129,3 + 20 = 149,3 ≅ 150 oC. Din "Tabelele de apă şi abur la stare de
saturaţie - funcţie de presiune" rezultă că la această temperatură presiunea de saturaţie este
de cca. 4,8 bar. Se va alege pentru presiunea la priza turbinei TJP o valoare apropiată de
valoarea stabilită mai înainte, astfel încât să corespundă unei izobare care este figurată în
diagrama h-s. Se alege în acest mod: p10 = 5 bar.

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Ca urmare, punctul 10 se va găsi în diagramă la intersecţia izobarei p10 = 5 bar cu

dreapta verticală care uneşte punctele 3 şi 4 ( destindere adiabatică reversibilă la
s3 = s10 = s 4 = const. = 6,98 kJ/kgּK). Rezultă din citirea diagramei:
t10 = 185 oC; v10 = 0,4 m3/kg; h10 = 2822 kJ/kg.
Se pot utiliza şi "Tabelele de apă şi abur supraîncălzit" din care, pentru presiunea
p10 = 5 bar şi entropia s10 = 6,98 kJ/kgּK, rezultă prin interpolare:
t10 = 183 oC; v10 = 0,408 m3/kg; h10 = 2819 kJ/kg.

Punctul 11
Starea 11 este stare de lichid la saturaţie la presiunea p10 = 5 bar şi ca urmare din
"Tabelele de apă şi abur la stare de saturaţie - funcţie de presiune" rezultă:
t10 = t s ( p = 5 bar ) = 151,84 oC; x5 = 0
v10 = v ′ = 0,00109 m3/kg; h10 = h ′ = 640,1 kJ/kg; s10 = s ′ = 1,86 kJ/kgּK
Rezultatele sunt centralizate în tabelul 1:
Tabelul 1
Parametrii de stare în punctele ciclului
Pct p [bar] t [oC] v [m3/kg] h [kJ/kg] s [kJ/kgּK] x
1 60 450 0,052 3300 6,720 -
2 20 290 0,120 3000 6,720 -
3 20 360 0,140 3150 6,980 -
4 0,1 45,0 12,40 2210 6,980 0,843
5 0,1 45,0 0,001 191,9 0,649 0
6 20 46,3 0,001 193,9 0,649 -
7 20 129,3 0,001 541,1 1,622 -
8 20 212,4 0,001 908,5 2,447 0
9 60 218,1 0,001 912,5 2,447 -
10 5 185 0,400 2822 6,980 -
11 5 151,8 0,001 640,1 1,860 0

3. Determinarea fracţiunilor din debitul de abur utilizate pentru preîncălzire se face

pe baza bilanţului termic al SCA şi SCS, considerând aceste aparate ca sisteme deschise
izolate şi neglijând variaţia energiilor cinetice şi potenţiale. În aceste ipoteze, conform
principiului întâi al termodinamicii, fluxul de entalpie se conservă

2 ● (a1) 10 ● (a2)

8 7 7 6
● ● ● ●
(1-a1) (1-a1)
(1) (1-a1)

SCS 11 ● (a2)
SCA

Fig.4. Schema de bilanţ termic a preîncălzitoarelor

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

Preîncălzitorul de amestec SCA

Bilanţul termic se exprimă:
a1 ⋅ h2 + (1 − a1 ) ⋅ h7 = h8
de unde rezultă:
h − h7 908,5 − 541,1
a1 = 8 = = 0,1494
h2 − h7 3000 − 541,1

Preîncălzitorul de suprafaţă SCS

Bilanţul termic se exprimă:
a 2 ⋅ h10 + (1 − a1 ) ⋅ h6 = a 2 ⋅ h11 + (1 − a1 ) ⋅ h7
de unde rezultă:
h − h6 541,1 − 193,9
a 2 = (1 − a1 ) ⋅ 7 = (1 − 0,1494 ) ⋅ = 0,1354
h10 − h11 2822 − 640,1

4. Puterile turbinelor şi pompelor

Ţinând seama de faptul ca prin turbine nu circulă tot debitul de abur, fiind extrase
fracţiunile a1 şi a2 pentru preîncălzirea apei de alimentare a generatorului de vapori, lucrul
mecanic produs de turbină, aceasta fiind alimentată cu 1 kg de abur se exprimă:
lT = (h1 − h2 ) + (1 − a1 ) ⋅ (h3 − h10 ) + (1 − a1 − a 2 ) ⋅ (h10 − h4 ) =
= (3300 − 3000 ) + (1 − 0,1494 ) ⋅ (3150 − 2822 ) + (1 − 0,1494 − 0,1354 ) ⋅ (2822 − 2210 ) =
= 1016,7 kJ/kg
Puterea obţinută este:
D 50
PT = ⋅ lT ⋅ ηT = ⋅ 1016,7 ⋅ 0,92 = 12991,2 kW
3,6 3,6
Lucrul mecanic de pompare al pompei P1, pentru 1 kg de abur produs de generatorul
de vapori este
l P1 = (1 − a1 ) ⋅ (h6 − h5 ) = (1 − 0,1494) ⋅ (193,9 − 191,9 ) = 1,701 kJ/kg
Puterea necesară pompei P1
D ⋅ l P1 50 1,701
PP1 = ⋅ = ⋅ = 31,5 kW
3,6 η P 3,6 0,75
Lucrul mecanic de pompare al pompei P2, pentru 1 kg de abur produs de generatorul
de vapori este
l P2 = h9 − h8 = 912,5 − 908,5 = 4 kJ/kg
Puterea necesară pompei P1
D ⋅ l P2 50 4
PP2 = ⋅ = ⋅ = 74,1 kW
3,6 η P 3,6 0,75

5. Consumul orar de combustibil

Căldura primită de la sursa caldă este căldura corespunzătoare proceselor izobare de
încălzire 9-1 şi respectiv 2-3. Ţinând cont de debitele de abur, rezultă:
q SC = q9 −1 + (1 − a1 ) ⋅ q 2 − 3 = (h1 − h9 ) + (1 − a1 ) ⋅ (h3 − h2 ) =
(3300 − 912,5) + (1 − 0,1494) ⋅ (3150 − 3000) = 2515,1 kJ/kg
Ecuaţia de bilanţ termic a generatorului de vapori se scrie:

© Prof. S. Dimitriu 2012

BAZELE TERMODINAMICII

C h ⋅ H i ⋅ ηc = D ⋅ 10 3 ⋅ q SC [kJ/h]
de unde, consumul orar de combustibil are valoarea:
D ⋅ 10 3 ⋅ q SC 50 ⋅ 10 3 ⋅ 2515,1
Ch = = = 4657,6 kg/h
H i ⋅ ηc 3 ⋅ 10 4 ⋅ 0,9
Consumul specific efectiv de combustibil se exprimă
C 4657,6
ce = h = = 0,358 kg/kWh
Pe 12991,2

6. Debitul de apă necesar condensatorului.

Căldura cedată sursei reci (apei de răcire) rezultă din bilanţul termic al
condensatorului:

(1 − a1 − a 2 ) ⋅ h4 + a 2 ⋅ h11 = (1 − a1 ) ⋅ h5 + q SR
de unde:
4 ● (1-a1-a2)

q SR = (1 − a1 − a 2 ) ⋅ h4 + a 2 ⋅ h11 − (1 − a1 ) ⋅ h5 =
= (1 − 0,1494 − 0,1354) ⋅ 2210 + 0,1354 ⋅ 640,1 − (1 − 0,1494 ) ⋅ 191,9 = 1504,1 kJ/kg
‫׀‬qSR‫׀‬

şi rezultă debitul de apă de răcire:

D
⋅ q SR
3,6 50 ⋅ 1504,1
m& = = = 499,2 kg/s 5 ● 11 ● (a2)
c ⋅ ∆t 3,6 ⋅ 4,185 ⋅ 10 (1-a1)
sau debitul volumic orar:
m& 499,2
Vh = 3600 ⋅ = 3600 ⋅ = 1797 m3/h
ρ 1000
Fig. 5 schema de bilanţ termic
a condensatorului

7. Randamentele.
Randamentul termic teoretic al ciclului se calculează cu relaţia generală:
q SR 1504,1
ηt = 1 − = 1− = 0,402 (40,2% )
q SC 2515,1
Randamentul efectiv al centralei se determină cu formula:
ηe =
[ (
3600 ⋅ Pe − PP1 + PP2
=
)]
3600 ⋅ [12991,2 − (31,5 + 74,1)]
= 0,332 (33,2 %)
Ch ⋅ H i 4657,6 ⋅ 3 ⋅ 10 4

© Prof. S. Dimitriu 2012