Sunteți pe pagina 1din 4

SISTEMATICA RECHINILOR

Clasa Chondrichthyes se imparte in:


1. subclasa Elasmobranchii
2. subclasa Holocefali (vezi curs)

Subclasa Elasmobranchii cuprinde adevaratii rechini. Nu au vezica inotatoare, prezinta 5-7


perechi de elasmobranhii, falca superioara nu este fuzionata cu craniul. Aceasta subclasa se imparte
in:
a) supraordinul Bathoidea
b) supraordinul Selachimorpha

Supraordinul Bathoidea cuprinde rechini cu corpul cel mai adesea turtit dorso-vantral, cu
inotatoarele pectorale dispuse lateral iar deschiderile branhiale situate ventral. Ochii si spiraculele
sunt situate dorsal.
Ordinul Rajiformes - Familia Dasyatidae (vezi LP)
- Familia Rajidae (vezi LP)
Ordinul Pristiformes - au corpul mai alungit, asemanator rechinilor fusiformi si inotatoarele
pectorale libere, dar dispuse deasupra nivelului deschiderilor branhiale, ca la toti batoideii. Rostrul
lor este alungit si latit ca o spada, cu aspect de fierastrau, purtand pe laturile sale dinti.
Familia Pristidae: Pristis pristis (rechinul fierastrau) traieste in apele tropicale si subtropicale
ale Atlanticului, patrunzand si in Marea Mediterana. Lungimea maxima ajunge la 7.5 m. Specie
ovovivipara, mentionata pe lista speciilor amenintate cu disparitia.

Pristis pristis Torpedo marmorata


Ordinul Torpenidiformes cuprinde rechini cu organe electrice dispuse lateral pe corp care
genereaza curent electric pentru aparare si imobilizarea prazii. Pielea este golasa.
Familia Torpedinidae: Torpedo marmorata (torpila electrica) atinge o lungime de 1.5 m si o
greutate de 25-30 kg. Este specie ovovivipara.

Supraordinul Selachimorpha cuprinde rechini fusiformi cu inotatoarele pectorale dispuse


sub sau la nivelul deschiderilor branhiale care sunt situate lateral. Marim,ea lor variaza intre 17 cm
(Etmopterus perryi, un rechin intalnit la adancimi mari) si 12 m (Rhincodon typus – rechinul balena).
Ordinul Hexanchiformes cuprinde specii la care numarul branhiilor este de 6-7 perechi.
Familia Hexanchidae: Hexanchus griseus are 6 perechi de branhii si deschideri branhiale si
Heptranchias perlo cu 7 astfel de structuri. Triaesc in Oceanele Atlantic si Pacific.

Ordinul Squaliformes: vezi LP


Ordinul Pristiophoriformes cuprinde rechini cu rostrul alungit, prevazut cu dinti,
asemanator pristidelor. Cu ajutorul sau raneste pestii ce urmeaza sa-i consume.
Familia Pristiophoridae: Pristiophorus japonicus din apele pacifice ce scalda coastele
japoneze, chineze si coreene

Hexanchus griseus Heptranchias perlo Pristiophorus japonicus

Ordinul Squatiniformes. Cuprinde rechini aplatizati, asemanatori rechinilor batoidei, dar cu


deschiderile branhiale dispuse pe laturile corpului. De aceea se considera ca formeaza un grup
intermediar intre rechinii fusiformi si cei aplatizati dorso-vantral.
A doua inotatoare este dorsala deplasata pana in apropierea codalei hipobatice. Traiesc in ape
temperate si tropicale, salmastre, pana la adancimi de 1300 m. Sunt cunoscuti ca rechinii ingeri.
Familia Squatinidae: Squatina squatina are o lungime de pana la 2.4 m si populeaza
fundurile Oceanelor Pacific si Atlantic pana la 150 m adancime.. Datorita faptului ca a fost consumat
pentru carne aceasta specie este pe cale de extinctie.

Squatina squatina Prionace glauca archarhinus leucas

Ordinul Carcharhiniformes este cel mai curpinzator ordin, cu aproximativ 200 specii. Se
caracterizeaza prin prezenta unui rostru lung si a membranei nictitante care protejeaza ochiul in
timpul atacurilor.
Familia Carcharhinidae cuprinde rechini de regula vivipari, cu doua dorsale care traiesc in
zona litorala sau pelagica, uneori patrunzand si in apele dulci.
Prionace glauca (rechinul albastru) este o specie ce efectueaza migratii lungi. Poate ataca
omul.
Carcharhinus leucas (rechinul taur sau rechinul glont) traieste in apele calde salmastre sau
dulci, fiind considerat unul dintre cei mai periculosi rechini pentru om. Se intalneste in special de-a
lungul coastelor Emisferei sudice.
Familia Sphyrnidae cuprinde rechinii ciocan. Ei prezinta pe ambele parti ale capului cate o
proeminenta la capatul cariea se afla cate un ochi.
Sphyrna zygaena (de 5 m lungime maxima) este o specie vivipara care traieste in apele
tropicale si temperate.
Familia Triakidae: Mustelus mustelus (rechinul neted) este o specie vivipara, utilizata in
experimentele de laborator.

Shyrna zygaena Mustelus mustelus

Ordinul Orectolobiformes cuprinde rechini cu un colorit variat, cu pete, cu doua dorsale


neprecedate de spini.
Familia Rhincodontidae cuprinde rechinul balena (Rhincodon typus), cel mai mare peste
actual. In mod normal atinge 13 m si 21 tone. Este filtrator intalnit in zonele tropicala, ecuatoriala si
temperate din Emisfera sudica. Este ovovivipar.
Ordinul Lamniformes cuprinde specii ovovivipare cu falci foarte mari si puternice.
Familia Cetorhinidae cuprinde rechini boreali, tropicali sau din zona temperata, vivipari, la
care gestatia poate dura pana la 3 ani si jumatate. Ca reprezentant intalnim Cetorhinus maximus
(rechinul pelerin) care, in ciuda dimensiunilor foarte mari (poate atinge pana la 13 m lungime si 19
tone greutate), este inofensiv, fiind filtrator.
Familia Lamnidae cuprinde cei mai mari rechini. Marele rechin alb (Carcharodon
carcharias) atinge pana la 11 m lungime si 4 tone greutate. Devine matur sexual la 15 ani si poate
trai pana la 100 ani. Se hraneste cu pesti, reptile si mamifere acvatice.

Rhincodon typus Cetorhinus maximus Carcharodon carcharias

SUBCLASA HOLOCEFALI
Sunt peşti cartilaginoşi prevăzuţi cu patru perechi de branhii. Deoarece septele branhiale au
lungime egală cu cea a lamelor branhiale, organele respiratorii sunt protejate de un opercul
tegumentar. Solzii placoizi sunt prezenţi la tineri, în timp ce la adulţi persistă doar în cazul
masculilor, la nivelul unui tentacul din creştetul capului şi pe organul de acuplare. Articulaţia
maxilarului inferior este autostilică. Ochii sunt mari, dispuşi dorsal pe cap. Gura este mică,
delimitată de cute cu aspect de buze. Unii prezintă dinţi, iar alţii au plăci dentare permanente, cu
creştere continuă. Prezintă două dorsale, prima de formă triunghiulară, precedată de un spin puternic,
iar a doua alungită. Coada este alungită cu înotătoarea caudală heterocercă sau gefirocercă.
Notocordul este persistent, vertebrele fiind lipsite de corp vertebral. Coastele sunt absente. Stomacul
şi valvula spirală sunt putin diferenţiate, iar cloaca lipseşte. Astfel, conductele urogenitale se deschid
direct la exterior.
Fecundaţia este internă, iar peştii depun ouă acoperite de o teacă cornoasă alungită.
Chimaera monstrosa (familia Chimaeridae, ordinul Chimaeriformes) este un peşte de
maxim 1.5 m lungime, care populează apele costiere europene, până la adâncimi de 1000 m.