Sunteți pe pagina 1din 18

Telemedicină şi e-Sănătate

CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

COMUNICAŢII DE DATE PENTRU TELEMEDICINĂ

1
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

SITM se compune din trei subsisteme mari:


• Aparatele pentru prelevarea parametrilor medicali vitali
ai persoanelor monitorizate (de ex. ECG, SpO2, tens.
arterială, temperatura, semnal respiraţie, semnal
acceleraţie) şi a altor parametri (glicemie, greutate)
• Reţeaua radio personală (WPAN), destinată colectării
şi transmisiei parametrilor monitorizaţi către reţeaua de
arie largă (WWAN).
• Reţeaua de arie extinsă (WWAN) care poate fi o reţea
Wi-Fi (IEEE 802), una “ad hoc”, Wi-Fi infrastructură
(Internet), telefonie mobilă sau fixa.

2
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Ampl.
ECG Transmiţător Radio

P SpO2
Transmiţător
A
Presiune USB
C Transmiţător PDA
arterială Receptor
I
Temp.
E Transmiţător

N Respiraţie
Transmiţător
T
Acceleratia
Transmiţător

Figura 1. Schema bloc a reţelei personalizate de senzori pentru


telemonitorizare
3
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

I. Specificaţii tehnice hardware pentru RTR (RadioTransmitter /


Receiver)

• Frecvenţa de operare: 868 MHz sau 2,45GHz (benzi fără licenţă, pentru
SRD (Short Range Devices) ).
• Banda ocupată: maximum 40 kHz în jurul purtătoarei
• Raza de acţiune: minimum 2 metri, cu aparatul montat pe corp (cca.
10 metri în spaţiu liber).
• Putere de emisie: în acord cu raza de acţiune şi antena utilizată (din
experimente a rezultat maxim 1mW / 0dBm)
• Sensilitate la recepţie: în acord cu puterea de emisie a centrului de
control şi antena folosită (din experimente a rezultat că este neceasară
o sensibilitate de minimum –60dBm / 1μW în antenă).
• Sistem de comunicare: semiduplex (o singură frecvenţă de lucru, sau se
emite sau se recepţionează)
• Sistem de transmisie: digital, FSK sau PSK în funcţie de circuitele radio
folosite.
• Viteza de transmisie: minimum 1200 Bauds, dar să suporte şi 19600
Bauds.
4
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Codare în banda de bază: preferabil cu fază scindată (Manchester, BiΦ-S sau


BiΦ-M) pentru asigurarea sincronizării de bit.
• Organizarea transmisiilor: în cadre cu structură fixă, ca în Fig. 2.
• Alimentarea: 2,4 ... 3,6V de la baterii de acumulatori Cd-Ni (sau echivalenţi) de
cel puţin 250mAh
• Porturi de intrare/ieşire: serial (RS232 şi/sau USB) plus min. 4 linii IO
• Antena: “pe cablaj imprimat”.
• Dimensiuni, masă: maximum 100x60x60 mm; 100 g (în faza finală, în perioada
experimentărilor pot fi şi alte dimensiuni şi mase).
• Echipamentul radio: circuit integrat tip SRD; tipul preferat: CC 1000 ...
CC2400 (Texas Instruments). Aceste circuite au consum mai redus, dimensiuni
mai mici, sunt mai uşor de folosit (de programat), asigură viteză suficient de
mare şi sunt ieftine, din care motive sunt preferate faţă de circuitele Bluetooth şi
Zig-Bee.
• Astfel de circuite pot fi folosite în reţele radio personale (Wireless Personal Area
Network – WPAN) în care se vehiculează volume mici de date, cu viteză mică,
dar pentru care consumul mic de energie şi costul redus sunt esenţiale.
5
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Secvenţă sincro-bit Secvenţă sincro- Secv. Secvenţă de Secv. de Secv.


(SSB) cadre protecţie date (SD) control “terminat

64 biţi Secv. Barker (SB) (SP) 24 biţi 2017 biţi (SC) 8
(ST) 8
(00110011 ...) 7 biţi (1110010) (111 ...) biţi biţi
Rafală de referinţă (RR) 71 biţi Rafală de trafic (RT) 2048 biţi = 256 octeţi

Figura 2. Structura cadrului la o transmisie în WPAN

6
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Figura 3: a - un pacient şi un supraveghetor (în ambulator), conexiune punct cu punct


b - mai mulţi pacienţi şi mai mulţi supraveghetori (în clinică), conexiune multipunct cu
multipunct
7
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

II. Aspecte pentru proiectarea reţelei


• Mentenanţa: sistemul se poate afla intr-o stare de
inactivitate pentru perioade îndelungate si astfel nu ar
trebui sa fie necesara o mentenanta continua. Astfel,
software-ul este menţinut pe o unitate centrala iar
actualizările sunt transparente pentru utilizator.
• Performanţa: sistemul trebuie sa funcţioneze chiar
daca anumite parţi ale reţelei sufere defecte. In acest
sens folosim redundanta iar echipamentele asigura
transmiterea informaţiei către alţi senzori, pe baza unei
arhitecturi de tip „pânză” ( reţea de tip “mesh” ).
• Costuri: sistemul trebuie să aibă un cost redus pentru
a avea aplicabilitate in majoritatea situaţiilor, de aceea
numărul echipamentelor hardware este redus.
8
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Principiul pe care funcţionează reţeaua: sistemul trimite pachete de la


trasmiţător (pacient) la receptor (îngrijitor) printr-o rutare minimală de-a
lungul unui arbore de senzori.
• Procesul de descoperire a căii către receptor se bazează pe noduri
cărora le este asignată funcţia de “repetoare de date” (forwarding).
• Datele sunt retransmise (repetate) pe un principiu minimal de
“broadcasting” către grupul de interes, selectându-se în cele din urmă
receptorul de bază ( pe baza unui identificator unic în reţea ).
• In aceste tipuri de reţele (Fig.4) senzorii sunt instalaţi in zona de interes
si aceştia transmit datele către o unitate centrala de procesare (central
processing unit - CPS), care primeşte informaţia, o salvează si o
procesează pentru a lua deciziile necesare despre evenimentele ce au
apărut în reţea.
• Avantaj: scalabilitate – acoperirea fizică oferită creşte odată cu
dezvoltarea din ce în ce mai mare a senzorilor RF specifici pentru
aceste reţele.

9
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Figura 4. Principiul de transmitere a datelor către unitatea centrală


10
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Fig. 5. Reţelele de senzori distribuiţi (Distributed Sensor Networks - DSNs) sunt


definite ca reţele de comunicaţii dedicate, autonome şi închise, cu anumite limitări
privind capacitaţile de comunicaţii şi procesare. O arhitectură clasică a DSN-ului
implică o topologie de tip stea
11
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Exemple. (1) Tabelul 1: un exemplu de comunicare între tensiometrul UA-


767PC şi modulul ez430-RF2500 prin intermediul comunicaţiei seriale pentru
o achiziţie. Formatul comunicării este realizat cu caractere ASCII.

12
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Exemplul 2

Fig. 6. Serverul de pacient - un PDA


13
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Comunicaţia cu serverul pacientului (PDA)

• Datele se transferă de la dispozitivul medical la


PDA prin intermediul portului serial .
• Preluarea lor se realizează prin intermediul
driverului de COM. Acesta trebuie programat
pentru o viteză de comunicaţie de 57600 bps, 1
bit start, 1 bit stop, fără paritate.
• Fiecare din senzori trimite datele către PDA
folosind protocolul descris mai jos.

14
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

15
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

16
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

17
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 5 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

18