Sunteți pe pagina 1din 20

Telemedicină şi e-Sănătate

CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

PROIECTAREA METODELOR DE ANALIZĂ A


BIOSEMNALELOR MONITORIZATE ÎNTR-UN SISTEM DE
TELEMEDICINĂ

1
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

I. Analiza automata a ECG

• Sisteme de detecţie ritmică a segmentelor / analiza


morfologica a ECG: unda R, complexul QRS, undele T şi
P, segmentele ST, QT.
• Scop: statistici ale acestor parametri / trasaturi,
clasificarea lor, diagnostic şi compresie de date.
• Probleme: găsirea poziţiilor exacte ale undelor (a
punctelor fiduciale), determinarea amplitudinilor, duratelor
si formelor acestora.
• Etapele analizei: recunoaşterea complexului QRS,
recunoasterea undelor T, P, a segmentului ST. Linia de
bază, izoelectrică. 2
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

1. Algoritmul detecţiei complexului QRS


• complexul QRS este trăsătura cea mai importantă, caracterizata de
pante înalte. Durata: 70 – 130 msec; energia spectrală: 1 – 40 Hz.
com plex
QRS RRint
R

unda
T QRSdur +
QRS amp
Q R S on Q R S off

unda Tamp
P
Pamp
Q −
S QRS amp QTpint
P on P off Tp T off Pdur PRint
QTint

Figura 1. ECG (undele PQRST) şi localizarea punctelor de interes


3
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Intrarea detectorului QRS este semnalul ECG digital


(Figura 2), cu frecvenţa 200 Hz şi înregistrat cu 12
biţi/eşantion.
ECG
1200

1000

800

600
Amplitude(uV)

400

200

-200

-400

-600
0 5 10 15 20 25
Time(sec)

Figura 2. Semnalul ECG de intrare 4


Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Ieşirile sunt date de limitele complexului QRS (QRSon şi


QRSoff), poziţia undei R şi poziţiile vârfurilor şi deflexiunilor
(dacă există) fiecărei bătăi (complex).
• Etape:
• 1: determinarea aproximativă a limitelor QRS;
• 2: determinarea vârfurilor şi văilor;
• 3: determinarea limitelor exacte.

5
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Valoare initială a prgului adaptiv

Semnal
FTB s40 (n) Transfor- l (n) Determinarea Rejecţia complexelor
ECG QRS fals detectate
1 – 40 Hz mare aproximativă a
limitelor QRS cauzate de undele T
neliniară
înalte
~ ~
QRSon QRSoff
s90 (n) d (n) Determinarea Detecţia undei R şi a
FTB Diferenţi- punctelor de interes
1 – 90 Hz ere vârfurilor şi văilor
din complexul QRS

Filtru de
f (n) fd (n)
Diferenţi- Determinarea QRSon
netezire ere limitelor exacte QRSoff

Figura 3. Schema bloc simplificată a detectorului QRS


6
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

• Semnalul ECG este filtrat cu un filtru trece bandă (FTB) cu frecvenţa de


1- 40 Hz (pentru a elimina, cât este posibil, zgomotele care ar putea
influenţa detecţia).
• Apoi, semnalul ECG este trecut prin transformarea neliniară
16
l (n ) = ∑ s 40
′ (n + i ) ,
i = − 16

′ (n ) este prima derivată a semnalului filtrat.


unde s 40
• Un prag adaptiv (lth) este aplicat semnalului transformat (l) în scopul de a
determina limitele aproximative ale fiecărui complex QRS. Acest prag
este calculat ori de câte ori este găsit un nou complex.
• Dacă un alt complex QRS este detectat prea aproape de complexul
anterior (la mai puţin de 160 msec), acesta trebuie interpretat ca o undă
T înaltă şi trebuie rejectat.

7
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Coarse QRS complexis

800

600

400
Amplitude(uV)

200

-200

-400

3.5 4 4.5 5 5.5


Time (sec)

Figura 4. Semnalul ECG şi limitele aproximative QRSon şi QRSoff

8
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

2. Determinarea vârfurilor şi văilor


• Semnalul ECG iniţial este filtrat cu un filtru trece bandă (FTB) 1 – 90 Hz
+1 −1
şi diferenţiat, cu funcţia de transfer H ( z ) = z −2 z d

• Semnalul diferenţiat (d(n)) este folosit pentru a găsi unda R şi alte vârfuri
şi văi în complexul QRS (dacă există). Acesta este determinat prin
definirea unui prag derivat (dth) pentru fiecare complex.
s90+d+pne

800

600

400
Amplitude(uV)

200

-200

-400

5.2 5.3 5.4 5.5 5.6 5.7


Time (sec)
9
Figura 5. Semnalul filtrat, diferenţiat şi semnalul pne(n) (impuls)
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

3. Determinarea limitelor exacte


Semnalul ECG iniţial e netezit cu un filtru FIR.
Semnalul rezultat este diferenţiat, obţinându-se semnalul fd(n), pentru care
sunt calculate două praguri si doua pozitii.
Limita exactă QRSon este determinată ca fiind prima valoare a semnalului
fd(n) care este mai mică decât pragul thon. Limita exactă QRSoff este
determinată ca fiind prima valoare a semnalului fd(n) care este mai mică
Filtered ECG + R
decât thoff. 800

600

400
Amplitude(uV)

200

-200

-400
1.2 1.4 1.6 1.8 2 2.2 2.4 2.6 2.8 3
Time (sec)

Fig. 6. Semnalul ECG filtrat cu limitele exacte determinate şi detecţia undei R


10
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

4. Detecţia undei T
• Unda T apare după complexul QRS şi poate avea diferite forme. In
cadrul acestui algoritm trei forme sunt luate în considerare: pozitivă,
negativă şi plată. Algoritmul extrage unda T ce apare după fiecare
complex QRS ( Tshape ) precum şi locul vârfului undei ( Tp ) şi a
sfârşitului undei T ( Toff ).

R QRSoff
th ,
g(n) Multiplicare gw (n)
Semnal min,
Determinarea Tshape Determi- Toff
ECG Filtrare şi Căutare max
derivare cu fereastra de min & formei undei T narea Toff Tp
căutare max & calculul & Tp
pragului Tshape

Figura 7. Schema bloc simplificată a detectorului undei T.

11
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Initial ECG + Multiplied derived signal gw + T Wave points

500

0
Amplitude(uV)

-500

-1000

-1500

5 5.2 5.4 5.6 5.8 6 6.2 6.4 6.6 6.8 7


Time (sec)

Fig. 8. Semnalul ECG iniţial, semnalul derivat, semnalul


multiplicat şi punctele Tp şi Toff
12
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

II. Semnalul de respiratie


Monitorizarea respiraţiei: importantă pentru un număr de mare de situaţii
care necesită analiza ritmului circadian, incluzând tulburările respiratorii
din timpul somnului, hipertensiune, cardiopatie ischemică, maladii ale
inimii, insuficienţă cardiacă, in neonatologie sau în activităţi sportive.
Senzorul de respiraţie realizat la FBIM este cu termistori, plasati în faţa
foselor nazale,care detectează diferenţa dintre temperatura aerului
inhalat şi cea a aerului expirat, în mod uzual de aproximativ 10°C.

13
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Figura 9. Variaţia tensiunii la iesirea senzorului de respiratie in funcţie


de temperatură
14
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

1.1

Breathing amplitude
Exhale
Amplitude [V]

Inhale

0.8

Breathing interval

0 3 6 9 12 15
Time [s]

Figura 10. Semnalul de respiraţie achiziţionat (un canal)


15
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Figura 11. Amplificatorul ECG si Senzorul de respiraţie realizate la FBIM


(prototipuri experimentale)

16
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

III. Senzorul de temperatură


De ex. circuitul TMP275 (Texas Instruments).
- Precizie: ±0.5°C (max) pentru intervalul −20°C +100°C.
- Rezolutia de măsurare: 0.0625°C (12 biti)
- Timpul de răspuns este mai mic de 220ms.
- Eroarea de măsurare pentru intervalul 35 – 45 °C este < 0,2 °C

Figura 12. Senzorul de temperatură (prototip experimental)


17
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

IV. Detectorul de cadere a persoanei

Fig. 13. Schema bloc functionala a modulului ADXL330 si semnalele de


acceleratie
18
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

Conditii de alarmare
(1) Senzor ECG:
• (a) Ritm cardiac: tahicardie dacă HR > 140bpm, bradicardie dacă HR <
45 bpm, asistolă dacă HR = 0 bpm 3 sec.
• (b) Analiza ST: - segment ST supradenivelat dacă ST > 200 µV
- segment ST subdenivelat dacă ST < - 150 µV
- unda T negativă
• c) Complexul QRS: lărgit dacă QRS > 0,12 sec
• d) Segmentul QT: QT prelungit dacă QT > 0,45 sec
(2) Senzor respiratie: apneea - dacă respiratia nu este prezentă 10 sec.
(3) Senzor SpO2: Saturatia de oxigen, dacă SpO2 < 90 %

19
Telemedicină şi e-Sănătate
CURS 6 - Prof. dr. ing. Hariton Costin

(4) Senzor presiune arterială


a) hipotensiune,dacă pres. sistolică < 90 mmHg sau diastolică < 60 mmHg;
b) prehipertensiune: dacă pres. sistolică 120–139 mmHg sau diastolică 80–
89 mmHg;
c) hipertensiune gr. 1: dacă pres. sistolică 140–159 mmHg sau diastolică
90–99 mmHg;
d) hipertensiune gr. 2: dacă sistolică ≥ 160 mmHg sau diastolică ≥
100mmHg.
(5) Senzor temperatură
a) temperatură coborâtă dacă temperatura < 35 °C
b) temperatură ridicată dacă temperatura > 38 °C
(6) Detector de cadere a persoanei
| aAmax –aAmin | < 0,9g ^ |aBmax –aBmin| < 0,9g (g = acceleratia gravitationala),
unde aA si aB sunt acceleratiile totale cu traductorul montat pe piept,
respectiv pe coapsa:
20