Sunteți pe pagina 1din 23

S.C Melc-Prod S.R.

-Plan de afaceri-

ŢIFREA TEODORA GABRIELA

SACAGIU ELENA MĂDĂLINA


Cresterea melcilor, afacere de viitor

Cresterea , recoltarea, prelucrarea si valorificarea melcilor in tara noastra


reprezinta o activitate deosebit de profitabila , cu posibilitati relativ facile de pus in
practica. Chiar daca in Romania consumul de melci nu are traditia din tarile vest-
europene, cererile tot mai mari pe piata externa au condus la o reconsiderare fata de
aceasta specie , incat in prezent exista un interes tot mai mare pentru tehnologiile de
crestere a melcilor .

Cresterea vertiginoasa a consumului de carne de melc din ultimii ani a condus la


scaderea alarmanta a speciei in tarile mari cosnumatoare , care astfel si-au indreptat
atentia spre achizitionarea melcilor din tarile cu efective mai mari , dar cu traditie mai
redusa in consumul acestora.

In prezent , recoltarea melcilor este reglementata , rationalizata sau interzisa in scopul


protejarii speciei care in tot mai multe tari a ajuns in pragul disparitiei , sau unele specii
chiar au disparut de pe zone intinse .
Tari ca Franta , Germania , Cehia , Italia si altele , au limitat recoltarea , sau chiar au
interzis-o , iar in alte tari , printre care Ungaria si Romania , nu sunt departe , daca
ritmul in care se valorifica astazi va continua si in viitor .
Putem afirma ca in Romania mai exista inca o populatie de melci satisfacatoare din
punct de vedere numeric in cadrul natural , care poate fi valorificata la export , dar
viitorul apartine mai ales noilor ferme de melci ce se vor infiinta in continuare .

Helicicultura , sau cresterea melcilor in captivitate , presupune o investitie pe care


viitorii crescatori trebuie sa o aiba in vedere si sa beneficieze de anumite cunostiinte
legate de biologia speciei , considerent pentru care incercarea mai multor metode de
crestere este necesara pana cand se va gasi varianta optima , in functie de conditiile
particulare existente .

Cunoasterea corespunzatoare a speciilor comestibile de melci , a celor cerute de piata ,


cerintele biofiziologice si particularitatile acestora , sunt elemente cheie pe care trebuie
sa le cunoasca viitorii crescatori in vederea obtinerii unor performante semnificative.
Documentatie pentru cresterea melcilor comestibili

Mancarurile facute din carne de melci au facut mult timp parte din meniurile tarilor
europene, in special Franta. Nu mai mult de un secol in urma melcii erau culesi din
gradini si campurile din imprejurimi. Acum cererea este destul de mare ca fermele de
melci sa fie profitabile. Cei mai importanti importatori de melci sunt Franta si Italia desi
restaurantele celorlalte tari nu refuza includerea melcilor in meniuri.

Crearea unei ferme mari de melci impune o investitie de timp, echipament si resurse. Ca
viitori crescatori de melci ar trebui sa luati in considerare acesti factori. Totusi nici
celelalte celelalte tipuri de ferme nu sunt mai usor de mentinut. Nu trebuie exclusa
experimentarea mai multor metode de crestere a melcilor, pana la o gasi pe cea mai
potrivita pentru mediul si specia de melci pe care o detinem, deoarece nu exista o
formula care sa fie perfecta pentru toate situatiile.

Situatiile neplacute care ar putea aparea pe parcursul cresterii melcilor sunt:


- mortalitatea mare in stocul initial de melci din cauza schimbului brusc a habitatului.
- inhibatia melcilor din stocul initial fata de imperechere sau depunderea de putine oua
din cauza perioadei de adaptare
- canibalismul ridicat pana la gasirea unui echilibru intre temperatura si umiditate
- daunatorii
- mediul de crestere nefavorabil: temperatura scazuta, inundatii etc.
Alimentatia melcilor

Melcul este un animal vegetarian polifag, iar această posibilitate a sa de a se adapta la


diferite regimuri alimentare este o consecinţă directă a vitezei sale reduse de deplasare
comparativ cu alte animale care deplasându-se mai rapid îşi pot permite să aleagă din
vegetaţie doar speciile de plante preferate.
Pentru a înţelege mai bine particularităţile nutriţiei melcilor trebuie menţionat de la bun
început unele aspecte. Aparatul digestiv al gasteropodelor este foarte simplu, fiind
alcătuit din două tipuri de celule: celule ciliate şi celule cu microvili, astfel încât
randamentul de transformare al furajului în carne este redus faţă de mamifere: pentru a
avea un spor de greutate de 100 g melcul trebuie să consume un kilogram de furaje.
Trebuie menţionat că sezonul lor de hrănire este cuprins în intervalul Aprilie-Octombrie
(sau poate varia în funcţie de conditiile climatice locale), cu o perioadă de odihnă în
timpul verii pe parcursul diapauzei. În cadrul creşterii dirijate a melcilor prin stropirea
vegetaţiei se urmăreşte înlăturarea acestei perioade de inactivitate din ciclul de viaţă al
melcului astfel încât melcul să ajungă la dimensiunea standard de valorificare cât mai
repede cu putinţă.
Activitatea de hrănire depinde de vreme, şi nu este obligatoriu ca melcii să se hrănească
în fiecare zi. Stropirea de seară pe vreme uscată încurajează; hrănirea, întrucât
umiditatea facilitează deplasarea melcilor.
Cu cât dimensiunile animalului sunt mai mari, cu atât va fi mai ridicată cantitatea de
hrană de care melcul are nevoie.

În consecinţă, în majoritatea crescătoriilor pentru carne, animalele crescute sunt


sacrificate înainte de a ajunge la mărimea lor maximă. Acest lucru nu este posibil în
cazul mai multor specii de melci, întrucât primul criteriu avut în vedere în momentul
vânzării este prezenţa bureletului paleal şi nu dimensiunea melcului.
În creşterea melcilor trebuie acordată o atenţie deosebită alimentaţiei adecvate care să
permită atingerea dimensiunilor optime pentru livrare şi a maturităţii sexuale, pentru a
se reproduce.
Tehnologia creşterii melcilor în ciclu biologic complet în aer liber presupune creşterea
acestora pe straturi cu vegetaţie astfel încât este necesară o cunoştere prealabilă a
preferinţelor alimentare ale melcilor.
Când este liber în natură melcul consumă cu precădere plantele proaspete, cu suprafaţă
foliară mare şi conţinut ridicat de apă. Plantele la care melcul apelează în ultimul caz
sunt gramineele, întrucât în structura acestor plante siliciul se găseşte în cantitate mai
mare decât calciul; în plus frunzele gramineelor sunt greu de mestecat iar prin forma lor
îngustă îngreunează accesul melcilor la ele. Numai în lipsa absolută a plantelor preferate
şi după o îndelungată abstinenţă melcul va consuma plantele tari, coriacee şi filiforme.
Plantele cu care se hrăneşte melcul în natură prezintă o compoziţie chimică bogată în
săruri minerale (în special carbonaţi, nitraţi, cloruri şi fosfaţi) folosite pentru formarea
cochiliei, a operculului şi pentru alte necesităţi
Boli si Daunatori - Amfibieni

Amfibienii (broaştele-sp. Bufo şi Rana, salamandrele), consumă melci, cu precă dere


melcii tineri, care prin dimensiunea lor mai redusă pot fi introduşi cu uşurinţă în
cavitatea bucală
Din această categorie o atenţie deosebită trebuie acordată broaştelor râioase (familia
Bufonidae). Deşi toate broaştele consumă cu plăcere melcii, mai ales puietul, marea
problemă în cazul broaştelor râioase o reprezintă faptul că aceşti amfibieni sunt perfect
adaptaţi la viaţa în mediul terestru şi pot pătrunde şi supravieţui uşor în interiorul
ţarcurilor din fermele de melci.
In vederea combaterii se recurge la amplasarea de capcane similare cu cele folosite
pentru colectarea broaştelor din natură. O astfel de capcană constă dintr-un recipient
adânc de circa 20 cm care se îngroapă īn pământ astfel încât partea sa superioară să fie
la nivelul solului deasupra că reia se dispune o sursă de lumină artificială. Noaptea
insectele se adună la lumina becului iar broaştele sunt atrase de acestea şi cad în
recipient. Nu este neapărat un recipient foarte adânc întrucât broaştele râioase execută
salturi mult mai scurte decât omoloagele lor acvatice astfel încât le va fi extrem de
dificil să sară afară.
Ca o măsură de precauţie în recipient se recomandă introducerea de ulei (preferabil ulei
ars de motor sau ulei comestibil) întrucât chiar dacă broasca va reuşi să evadeze, uleiul
depus pe suprafaţa tegumentului va împiedica schimbul de gaze la nivelul pielii iar
broasca va muri prin asfixiere.
Combaterea se poate realiza chiar şi în absenţa sursei de lumină dispusă deasupra
recipientului dar eficenţa este mai redusă . Capcanele se amplasează pe aleile exterioare
în apropierea gardului exterior de tablă zincată şi pe aleile dintre straturi, la distanţă de
5m una de alta, în număr variabil în funcţie de densitatea populaţiei de broaşte râioase şi
de mărimea fermei.

Boli si Daunatori - Vertebrate

Dintre păsări îndeosebi corvidele, fazanii, porumbeii, păsările de casă şi mierla sunt
periculoase pentru fermele de melci.
Unele păsări (coţofana, gaiţa, corbul, cioara) pot să spargă cochilia melcului cu ciocul
lor puternic şi să manânce molusca. În acelaşi fel se comportă fazanul, puii de gaina şi
curcanul domestic. Alte păsări de talie mică, mari consumatoare de melci, mai ales
graurul, mierla şi sturzul nu reuşesc să spargă cochilia cu ciocul şi recurg la o tehnica
specială: dupa ce apucă melcul de marginea cochiliei îl lovesc puternic şi repetat de o
piatră pentru a reuşi să scoată molusca.
Există multe mamifere în dieta căruia sunt incluşi melcii: insectivorele (ariciul-
Erinaceus europaeus), rozătoarele (şoarecii, şobolanii, etc), mustelidele, etc. Dintre toate
acestea cele mai multe victime le fac rozătorele şi de aceea trebuie acordată o
importanţă deosebită realizării, primăvara devreme, a deratizării.

Specii comestibile de melci

Melcii comestibili variaza ca marime intre 1 mm si 312 mm, desi melcii pe care ii veti
creste vor avea 30-45 mm. Cele mai cunoscute specii de melci sunt Helix Aspersa si
Helix Pomatia existand insa si alte specii comestibile.

Helix pomatia : alte denumiri: "melcul de livada", "melcul roman", "lunar", "melcul de
mar" sau "melcul de padure", in franceza "escargot de Bourgogne" sau "gros blanc", in
germana "Weinbergschnecke" si in italiana "La Vignaiola".
Dimensiuni : cam 45 mm lungimea cochiliei
Habitat natural: munti impaduriti si vai pana la 2000 m altitudine si in gradini sau
podgorii. Nu suporta bine vantul. Cam 30% din populatia de melci din Romania sunt
Helix pomatia.

Helix pomatia pomatia (subspecie prezenta in Romania)


dimensiuni: inaltimea 38-40 mm, lungimea 38-42mm
caracteristici: cochilia mare, globulara, cu varful conic, cu 4-5 benzi intunecate violet-
brune deseori unite intre ele
habitat natural: se gaseste aproape pe tot teritoriul tarii.

Helix pomatia banatica (subspecie prezenta in Romania)


dimensiuni: inaltime 43 mm, lungime 51 mm
caracteristici: cochilia cu benzi brune, foarte putin distincte, late si impreunate cu
marginile brun-roscate
habitat natural: in jurul oraselor Cluj, Caransebet si Sighisoara.

Helix pomatia sabulosa (subspecie prezenta in Romania)


dimensiuni: inaltime 33 mm, lungime 34 mm
caracteristici: se recunoaste dupa dimensiunile mici si o banda alba
habitat natural: Transilvania si in jurul Bucurestiului, in special in zonele secetoase si
nisipoase.

Helix pomatia dobrudschae (subspecie prezenta in Romania)


dimensiuni: inaltime 46 mm, lungime 48 mm
caracteristici: cochilia de culoare galben-bruna si benzi de un brun inchis
habitat natural: Dobrogea, in special judetul Tulcea .

Compozitia chimica a carnii de melc

Specificare S.U. (%) Apa (%) Proteine Extractive Grasimi Saruri


(%) neazotate (%) (%)
(%)

Helix 20,65 79,35 16,10 1,97 1,08 1,05


Pomatia

Helix 20,30 79,70 1,45 1,45 1,20 1,7


Lucorum

Helix 20,15 79,85 1,37 1,37 1,15 1,3


Aspersa
Carnea melcilor este asemanatoare cu carnea de peste, este foarte saraca in lipide (0,5-
0,8%) si relativ saraca in calorii (60-80 cal/100g), in schimb este bogata in proteine cu
inalta valoare biologica (12-16%), in substante minerale (1,5%) si, respectiv in azot
(2,5%).

De mentionat este si faptul ca aceste proteine contin aproape toti aminoacizii de care
omul are nevoie (9 din 10).
Din cele prezentate se poate constata importanta consumului de carne de melc prin
faptul ca este usor asimilabila si foarte hranitoare.

Proaspeti sau congelati, sub forma de conserve sau semipreparate, nimeni nu poate
contesta astazi calitatea melcilor, produs nelipsit de pe masa tarilor civilizate si a
restaurantelor care se respecta.
Carnea foarte savuroasa, bogata in proteine si foarte hranitoare, saraca in lipide, cu
proprietati medicamentoase deosebite si benefica pentru frumusetea si sanatatea
fiecaruia, este tot mai cautata, mai apreciata si recomandata de specialistii in nutritia
umana.

Ferme de melci

Fermele de melci sunt de doua tipuri:


-ferme acoperite
-ferme in aer liber( sau neacoperite)

Tipul de ferma ales in proiectul nostru, este cea in aer aliber.

Dezavantajele acestui tip de ferma este ca se obtine o singura productie pe an.

Pe ce se cheltuiesc banii din investitii:


- un teren destul de mare, preferabil peste 1500 mp (minim pentru rentabilitate), care sa
fie neumbrit si usor inclinat spre nord ca sa nu se formeze balti in timpul ploilor
- optional, o analiza chimica a solului si a indicilor termici din aer si din sol din ultimii
15 ani pentru eventuale modificari ( in capitolul Climatul artificial pentru cresterea
melcilor e explicat mediul acceptat de melci)
- un gard solid care sa inconjoare terenul pentru a apara melcii de pradatorii terestri
(vulpea, ariciul, broaste, nevastuici etc.)
- terenul trebuie impartit pe lungime in fasii de cate (aproximativ) 3 m, dintre care
jumatate de metru va fi pentru trecerea lucratorilor, iar fasiile trebuie inconjurate cu
pereti de lemn, plastic, fibra sau tabla subtire de otel care sa fie cam de 60-70 cm
inaltime si 10-15 cm ingropati in pamant ca sa nu sape melcii pe sub pereti.
-pentru a evita iesirea melcilor se mai poate infasura partea de sus a peretelui cu o banda
de cupru cam de 7 cm latime (unii crescatori sustin ineficienta acestei metode).
- o camera de frig, care reprezinta un spatiu special creat, cu conditiile necesare pentru
asigurarea hibernarii melcilor pe timp de iarna, dar poate asigura si depozitarea celor ce
urmeaza a fi vanduti.
Prezentarea societatii

Obiectul principal de activitate al S.C. Melc- Prod S.R.L. îl constituie creşterea


melcilor.

Adresa sediului social: Str. Dacia nr. 79, Loc. Brasov, Jud. Brasov

Tel/fax: 0268/316604

Punct de lucru: Producţie (ferma de melci) Judeţul Brasov Extravilan loc. Sanpetru

Natura capitalului: integral privat

SC MelcProd SRL are ca activitate principala cresterea si recoltarea melcilor, in special


cei de livada (Helix Pomatia), acestia fiind crescuti in aer liber pe o suprafata de 1500
mp.

Etapele ce trebuie parcurse in infiinatare aunei ferme de melci

Operatiuni 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
proiecte ,aprobari ,avize x x
amenajarea spatiului x x
Achizitii mobilier
,utilaje,autovehicule x
transportul,montarea si
probarea utilajelor x
formarea echipei x x
instruirea echipei x
demararea afacerii x

O prima etapa ce trebuie parcursa atunci cand dorim infiintarea unei ferme de crestere si
comercializare a melcilor, este analizarea conditiilor necesare deschiderii acesteia.
Pentru inceput se analizeaza structura respectiv compozitia solului pe care dorim sa
amplasam crescatoria, tinand cont de faptul ca procesul de dezvoltare al melcilor este
strict legat de continutul solului in calciu.

Se vor lua probe de sol din zone diferite ale terenului care va fi utilizat si se vor analiza
la Oficiul pentru Studii Pedologice si Agro-Chimice de la nivelul judetului.(O.S.P.A).
In functie de rezultatele analizei, solul se va corecta pana va ajunge la continutul dorit in
calciu.

Odata rezolvata aceasta Problema se poate trece la elaborarea proiectului fermei de


crestere a melcilor.

O a treia etapa are in vedere pregatirea terenului pentru cultivarea vegetatiei, ce va


constitui hrana pentru melci.
Se va incepe prin trasarea parcelelor cu plante furajere pentru hrana melcilor, care vor
avea latimi de 3-5 m, si lungimi de 30-50 m. Intre aceste parcele se vor lasa benzi late
de 1 m, lipsite de vegetatie.

Pe langa aceste parcelari, trebuie sa mai stabilim zonele pentru inmultirea melcilor si
respectiv pentru cresterea lor.
Benzile destinate cresterii vegetatiei vor fi supuse pregatirilor agrotehnice tipice,
respectiv administrarea gunoiului de grajd, aratul, grapatul, nivelatul. Se executa
canelele pentru scurgerea apei si se monteaza instalatia pentru irigare.
Tot aici se distribuie si ingrasamintele cu azot respectiv granulele de Malathion 5%
(acesta fiind necesar pentru combaterea insectelor daunatoare).
Alegerea poziţiei în care se va construi ferma şi calitatea terenului sunt factori
importanţi care trebuie să garanteze condiţii cel puţin acceptabile pentru a da startul
activităţii; ţinând cont că melcul trăieşte în strânsă legătură cu mediul care-l înconjoară,
ambientul ales, temperatura, prezenţa sau absenţa vânturilor şi a depunerii de rouă,
cantitatea anuală de precipitaţii, structura fizică şi chimică a terenului, prezenţa şi
accesibilitaea unei surse de apă, toate trebuie să corespundă cât mai mult posibil
condiţiilor cerute de melc.
Probele de sol se recoltează cât posibil pe vreme uscată, fără precipitaţii, astfel încât
gradul de umezeală al acestora să fie cât mai redus. În acest scop se înlătură stratul
superficial al solului până la adâncimea de 15-20 cm şi se recoltează cca. 500g probă de
sol (pentru fiecare probă de sol), cu ajutorul unei săpăligi, într-un recipient curat şi
uscat. Numărul de probe se sol care se vor recolta se stabileşte în funcţie de suprafaţa de
teren luat în considerare pentru înfiinţarea fermei. Apoi se îndepărtează eventualele
resturi vegetale (rădăcini, ierburi, frunze) şi impurităţi (cioburi, aşchii, etc.) şi se
amestecă probele pentru omogenizare. Din cantitatea totală se reţine o cantitate de 500-
700 g sol reprezentând probă medie.
După realizarea analizei de sol, în paralel cu aplicarea eventualelor amendamente se
trece la elaborarea proiectului fermei, adica planul topografic al terenului prin care se
precizează amplasarea acestuia, forma lui, orientarea faţă de punctele cardinale şi gradul
de înclinare al pantei . Proiectul trebuie să asigure folosirea cu maximă eficienţă a
suprafeţei de teren, întrucât o densitate prea mare a melcilor pe metru pătrat influenţează
în mod negativ viteza de creştere a acestora, iar o densitate mult sub cea recomandată
riscă să conducă la nerentabilitatea fermei.

In continuare se instaleaza un gard care poate fi din tabla zincata, scandura, caramida,
piatra, etc. Indiferent de materialul din care este confectionat, acesta trebuie sa fie
incastra in sol, la o adancime de 30cm, pentru a opri patrunderea daunatorilor si
evadarea melcilor.
Dupa imprejmuirea exterioara a crescatoriei, se trece la fixarea gardurilor interioare
pentru separarea straturilor. Astfel sectoarele de reproductie si cele de crester a melcilor
se delimiteaza cu plasa de tip Helitex, pentru a limita deplasarea melcilor de la un sector
la altul.
În vederea montării plasei Helitex se sapă un canal (dinspre interior spre exterior) adânc
de 10 cm pe toată circumferinţa stratului, astfel încât stâlpii de lemn să rămână pe partea
exterioară a plasei. Se desface plasa Helitex pe întreaga lungime a gardului şi se întinde
pe pământ. Prin deschizătura din partea de sus se trage sârma de fier (plastificată sau
zincată, cu diametrul de 3-4 mm) până ce va cuprinde în întregime plasa de Helitex. Se
îngroapă apoi în pământ plasa circa 10 cm şi se acoperă cu pământul scos din canalul
săpat. Se ridică plasa şi se fixează pe stâlpii de lemn prin intermediul unor scoabe din
material plastic sau fier.
Este de preferat ca in primul an de productie sa se cultive plante furajere pe 4 benzi sau
straturi. Pentru aceasta suprafata sunt necesare seminte de: sfecla de zahar, varza, salata,
si floarea soarelui.

Semanatul plantelor se va face in mai multe etape pentru a beneficia de plante tinere pe
o perioada cat mai lunga de timp.

Cand vegetatia ce constituie hrana melcilor a ajuns la o inaltime de 12-15 cm, se poate
trece la popularea cu melci in varsta de 18-24 luni, la o densitate de 20-25 exemplare pe
1 mp.
Din ce 1500 mp ai fermei am ales ca 800 mp sa fie destinati cresterii melcilor, iar restul
de 650 mp fiind lasati pentru reproductie.
Spatiul de reproductie ( 650 mp), se va popula cu 14.000 de melci.
Spatiul de crestere se va popula cu 250.000 de pui.

Recoltarea melcilor

Recoltarea se face manual, melcii fiind desprinsi cu atentie. Exista posibilitatea sa se


utilizeze si un tip de furculita, prevazuta cu doi sau mai multi dinti curbati cu care se pot
efectua si cautari sub covorul vegetal uscat, sau chiar in straturile solului. Colectarea si
apoi depozitarea temporara a acestora se face in cosuri din nuiele prevazute cu capac,
sau in ladite de plastic cu capac, perforate pentru asigurarea unei bune aerisiri.
Manipularea melcilor se face cu multa atentie pentru a nu deteriora cochilia sau
Epifragma, deoarece in caz contrar acestia risca sa moara.
Din aceleasi motive ambalajele in care se depoziteaza temporar trebuie sa nu aiba
asperitati, care sa lezeze integriatea acestora.
Recoltarea melcilor se poate face cu exceptia iernii, pe tot parcursul anului, dar
perioadele cele mai favobarile se deruleaza de-a lungul a doua luni, aprilie si mai,
si se poate prelungi cand conditiile sunt favorabile si in prima parte a lunii iunie.

In aceasta perioada se recolteaza cele mai mari cantitati, respectiv 85% din melci. Daca
in lunile de primavara, vremea este foarte secetoasa, cantitatea de melci recoltata se
reduce la sub 50%, comparativ cu perioadele obisnuite.

Purgarea
 în ultimile 7 zile înaintea momentului planificat pentru purgare se reduce
frecvenţa administrării hranei şi cantitatea de furaj.

În timpul purgării, melcilor nu li se administrează hrană şi se evită udarea lor.

 în cazul hibernării în aer liber purgarea se realizează pe straturile de hibernare.


 momentul purgării depinde de condiţiile meteo; se recomandă alegerea unei
perioade cu precipitaţii reduse şi temperatura în scădere constantă. În cazul în care se
preconizează scăderi bruşte de temperatură, cădere de brumă, îngheţ se va scurta
perioadei de purgare şi se va urgenta montarea sistemului "sandwich".
 purgarea este o etapă care trebuie realizată în vederea pregătirii melcilor pentru
hibernare. Prin purgaţie se întelege o perioadă de cel puţin 7 zile (în cazul melcilor
maturi)/3-5 zile (în cazul puietului) în care melcii sunt ţinuţi fără hrană, în scopul de a
elimina din tractul digestiv al melcilor resturile de hrană.

Melcul se afla în stare fiziologică optimă pentru intrarea în iarnă atunci cand:
 epifragmul este ferm, convex şi inserat cât mai aproape de deschiderea cochiliei.
 cu cât epifragmul este localizat mai spre interiorul cochilie cu atât rezervele de
hrană sunt mai sărăce existând riscul ca variaţiile termice din timpul perioadei de
hibernare să determine consumarea rapidă a acestor rezerve, epuizarea melcului şi în
final moartea lui.
Necesarul de Finantare
Pentru demararea activitatii este necesara alocarea unei sume de bani suficient de
mare pentru a se putea acoperii cheltuielile aferente inceperii si dezvlotarii unei astfel de
afaceri. Aceste cheltuieli se justifica astfel :

1. Achizitionarea terenului---suprafata necesara = 1500 mp

 Pret de achizitie : 3.9 euro/mp

COST ACHIZITIE TEREN : 1500 mp x 3.9 euro = 5850 EURO

2. Proiect tehnic si autorizatia de construire: 500 EURO

3. Analiza solului: 300 EURO

4. Certificat de urbanism: 150 EURO

5. Impozite: 100 EURO

6. Tehnologia de crestere/intretinere a melcior si terenului

 Camera de frig: 2000 euro


 500 ladite: 1500 euro
 Diverse utilaje si unelte: 700 euro

Total costuri pentru tehnologia de crestere/intretinere: 4200 EURO

7. Imprejmuirea terenului si delimitarea parcelelor

Imprejmuirea terenului

Pentru o suprafata de 30x50 m, avem nevoie de 160 m tabla zincata de


dimensiuni ---- lungime: 1 m grosime: 0.5 mm inaltime: 2 m

Pret tabla zincata: 5 euro/buc

 COST ACHIZITIE TABLA ZINCATA: 160 buc x 5 euro = 800 EURO


Delimitarea parcelelor

Pentru delimitarea parcelelor este necesar achizitionarea a 260 m de plasa Helitex

Pret plasa Helitex: 1.75 euro/metru

 COST ACHIZITIE PLASA HELITEX: 260 metri x 1.75 euro = 455 EURO

8. Pregatire agrotehnica

-arat, grapat, nivelat, canale pentru scurgerea apei, ingrasaminte,etc --- 100 euro

-instalatia pentru irigat: Pompa---800 euro

Programator apa---150 euro

Retea distributie apa---250 euro

 COST PREGATIRE AGROTEHNICA: 1300 EURO

9. Furaje

Indicele de consum IC= 1.5 Kg aliment/sezon pentru un Kg de melci

2500 kg x 1.5 = 3750 Kg Furaj

Pret furaj: 0.30 euro/ kg

 COST FURAJ: 3750 kg x 0.30 euro = 1125 EURO

10. Seminte : necesar de 2.5 kg (varza, sfecla, floarea soarelui, salata, etc)

Pret: 45 euro/ kg

 COST SEMINTE: 2.5 kg x 45 euro = 112.5 EURO


11. Populare zona de crestere – Achizitionare puiet (250.000 de indivizi)

Pret: 6.5 euro/ 1000 buc

 COST ACHIZITIE PUIET: 250.000 x 0.0065 euro/buc = 1625 EURO

12. Populare zona de inmultire – Achizitionare lot matca (14.000 de indivizi)

Pret: 0.15 euro/ buc

 COST ACHIZITIE LOT MATCA: 14.000 x 0.15 euro/ buc = 2100 EURO

13. Cheltuieli cu apa, curent electric si alte utilitati: 330 EURO

14. Forta de munca:

-3 lucratori agricoli: 600 euro/ luna

-1 paznic: 150 euro/ luna

-1 administrator: 230 euro/ luna

 CHELTUIELI CU FORTA DE MUNCA/ AN : 5880 EURO

Adunate cheltuielile aferente primului an ajung la suma de


24.727,5 euro. Astfel investitia necesara inceperii si dezvolatrii
unei ferme de melci este de 25.000 euro, suma finantata din fonduri
proprii.

In primul an de activitate nu se inregistreaza venituri deoarce ciclul de inmultire-


crestere/dezvlotare al melcior, pana ajung la greutatea optima la care se pot vinde,
dureaza o perioada mai indelungata, timp suficient de lung pentru adaptarea acestora la
conditiile de mediu, temperatura, etc.
Abia incepand cu al doilea an, atunci cand melcii s-au obisnuit cu conditiile
oferite si au inceput sa se dezvolte normal, rata mortalitatii fiind in scadere, putem
spune ca se obtine Profit, dupa cum se va vedea si in tabelul urmator:

MATERIALE 1500 MP
Lucrari de amenajare a terenului 300
(arat, frezat, dezinsectie, seminte,etc)
Cheltuieli cu apa, curent electric si 330
alte
utilitati
Impozit 200
Cursuri instruire 300
Forta de munca 5880
Cheltuieli AN 2 7010
Venit AN 2 29.503,5
Profit AN 2 22.493,5

Calcul Venit:

1 individ introdus pentru reporducere  22-25 puieti

Rata moratlitatii in primii 2 ani: 10-12%

Greutatea optima a melcului matur: 14g

Pret 4.25 euro/ Kg

14.000 indivizi x 23= 322.000

322.000 – 12%= 283.360 exemplare pentru vanzare (rezultate din cei

14.000 populati pe suprafata de reproducere)


283.360 x 14 g= 3.967 Kg (rezultate din cei 14.000 populati pe suprafata de

reproducere)

250.000-15% = 212.500 (exemplare dezvolatate pentru vanzare din cei 250.000

populati pentru crestere)

212.500 x 14g= 2.975 Kg

Total productie melci (Kg): 6.942 Kg

Venit din vanzari an 2: 6.942 kg x 4.25 euro= 29.503,5 euro

Cheltuieli an 2: 7010

PROFIT AN 2 ( VENIT- CHELTUIELI) : 22.493,5 euro

Din anul al treilea se considera ca melcii s-au adaptat in totalitatea conditiilor de


trai, astfel si rata mortalitatii va scadea foarte mult, implicit crescand si veniturile,
dupa cum se va vedea in tabelul urmator
MATERIALE 1500 MP
Lucrari de amenajare a terenului 300

Cheltuieli cu apa, curent electric si 330


alte utilitati

Impozit 200
Reinstruiri personal 300
Forta de munca 6120
Cheltuieli AN 3 7250
Venit AN 3 22050
Profit AN 3 14800
Calcul venit an 3:

14.000 indivizi pt reproductie selectati din prima tura de cresterex25 melci/individ

 350.000 exemplare pentru vanzare

350.000 x 14 g= 4.900 Kg

4.900 Gk x 4.50 Euro= 22.050 euro

VENIT AN 3: 22.050 EURO

CHELTUIELI AN 3: 7250 EURO

PROFIT AN 3: 14.800 EURO

anul 3 de activitate

cheltuieli
25%
venituri
cheltuieli
venituri
75%

Intr-o perioada de 3 ani se preconizeaza un profit de 37.293,5 EURO, investitia


fiind de 25.000 de EURO. Astfel la sfarsitul primilor 3 ani de activitate, profitul
este de 12.566 EURO.
investitie vs profit

profit an 3
24%
investitia
investitia
40%
profit an 2
profit an 3

profit an 2
36%

Plan de marketing

Clienti spre care tintesc sunt cei din marile centre orasenesti,hipermarketuri
,supermarketuri si restaurante, afilierea la organizatii crescatoare de melci existente in
Romania, colaborarea cu acestia in vederea largirii pietei de desfacere si in afara
granitelor.
Dacă e făcută respectând toate condiţiile din recomandările specialiştilor, ferma de
melci poate aduce chiar în primii ani recuperarea investiei facute + un profit substanţial.
Preţul en-gros pe kilogramul de melc viu poate varia între 3,5 şi 5,8 euro iar carnea de
melc (cunoscută sub numele de escargot) poate ajunge până la 50 euro.
Scopul urmarit este acela de a crea o piata de desfacere cu clienti seriosi si stabili.,in
prima faza,iar apoi dezvoltarea treptata a afacerii si consolidarea pe piata practicand
preturi cu 4-5 % mai mici ca ale concurentilor .
În cazul creşterii melcilor, se poate vorbi de două tipuri de pieţe: o piaţă locală,
existentă în ţările în care consumul de melci are o tradiţie îndelungată şi o piaţă
internaţională, deservită de marii procesatori.
Prima dintre pieţele menţionate constă în magazine de delicatese, restaurante şi pieţe
agro-alimentare locale, deservite de una sau mai multe ferme de dimensiuni mici-medii.
Desfacerea în acest caz se face în proporţie covârşitoare en-detail.
Piaţa internaţională e constituită din marile reţele de retail, care oferă produse proaspete
si semipreparate. Aprovizionarea acestora se realizează de către un număr relativ mic de
procesatori, capabili să ofere cantităţi mari şi constante de produse. Aceşti procesatori la
rândul lor trebuie să dispună de o logistică complexă pentru a putea oferi constanţă în
aprovizionarea pieţei (surse de melci vii, capacităţi de prelucrare şi stocare, sisteme de
transport şi distribuţie).
Pieţele europene interesante pentru producătorii din ţara noastră sunt în primul rând
Italia, Franta, Spania,Grecia, ţări care au şi o tradiţie gastronomică în ceea ce priveşte
consumul de melci şi reunesc, deasemenea, cei mai importanţi procesatori din domeniu.
Prezentarea catorva date referitoare la consumul de melci pe principalele pieţe:
• Italia(2004):36.500 tone
• Franta(2004):42.000 tone
• Spania(2003):20.000 tone
Consumul la nivel mondial se situa in anul 2004 la 400.000 tone pe an.

CONCLUZII
“ ESTE RENTABILA O FERMA DE MELCI? ”

 - fara sa citesti , fara sa studiezi si sa vizitezi ferme de melci care merg bine
si abia apoi sa te apuci de aceasta activitate este pierdere de timp si de bani.

 - este indicat urmarea unui curs de calificare in acest domeniu.

 - fiind o idee de afacere relativ noua in Romania , cei care sunt interesati de
infiintarea unei ferme de melci sunt oarecum sceptici.

 - In Romania consumul anual de carne de melc este de aproximativ 1 tona\21


mil .locuitori comparativ cu tarile vestice.
 - infiintarea unei ferme de melci necesita pasiune , implicare , foarte multa
munca si bineinteles cheltuieli atat de investitie cat si de exploatare.
 -este o utopie sa crezi ca o investitie in cresterea melcilor se poate face cu
bani putini si amortiza dupa 1 an.

 -vanzarea melcilor nu este chiar o problema, important este sa-i poti


produce
rentabil .

 -pentu a nu fii doar un hobby, pentru a putea obtine venit din cresterea
melcilor este necesara o suprafata cuprinsa intre 1500-5000 mp si o investitie
de minim 30.000 euro.

S-ar putea să vă placă și